1,227 matches
-
sinonime în cadrul experienței trăite, lumea nefiind situată în afara subiectului, ci fiind experimentată ca o legătură concretă cu subiectul întrupat. Fenomenologul este interesat de fuziunea dintre corp-subiect și spațiu, adică de cufundarea acestui trup în lume. Materialitatea și corporalitatea devin atributele simbiozei om-spațiu/lume: corpul este trăit ca spațiu și subiectul este imersat în cadrele acestuia din urmă. Trupul este subiectul percepției în experiența existențială. Percepția nu înseamnă gândirea obiectului perceput sau a subiectului care percepe, ci orientarea spre obiect, trăirea și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care sunt tehnologizate. În cyberspațiu sau în realitatea virtuală, subiectul postuman se mișcă și se orientează, simte și percepe corporal, astfel încât putem concluziona că acest subiect virtual este raportarea corpului protezat, avatarizat sau modificat genetic la spațiul virtual până la realizarea simbiozei dintre organic și tehnologic. Legătura dintre corporalitate și spațiul tehnologiilor virtuale este, așadar, multiplă: de la designul spațial care își propune să organizeze corpul în spațiu, să planifice și să înscrie structuri arhitecturale și, implicit, sociale la atlase și hărți anatomice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
favorizarea minții în dauna cunoașterii prin intermediul corpului și revitalizează importanța trupului în spațiu, chiar dacă cele două noțiuni asupra spațiului și asupra trupului diferă. Ambele modele filosofice, folosite în cuplu pentru a susține cercetarea postumană, prezintă relația corp-lume ca pe o simbioză. Mai mult, cele două teorii pot intra într-o paradigmă complementară. Astfel, analiza fenomenologică poate recupera dimensiunea uman-intențională în cadrul postumanității subiectului mașinic, după excursul conectiv deleuzo-guattarian. În același timp, poate fi o contrapondere la discursul cibernetic, de tip Stelarc, transumaniști
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același timp, poate fi o contrapondere la discursul cibernetic, de tip Stelarc, transumaniști și extropieni. Punctele de divergență dintre aceste două modele teoretice sunt numeroase și evidente, astfel că ceea ce le unește le și desparte. Astfel, pentru Deleuze și Guattari, simbioza corp-lume este una mașinică, preconștientă, generată de productivitatea mașinilor dezirante și conducând la posibilitatea explorării corpului fără organe, dezorganizat și antiproductiv, însă contingent (subconștientul este mașinică. În schimb, pentru Merleau-Ponty, fuziunea corp-lume accentuează latura conștientă, intențională a corpului-subiect, situat și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrupate în mod virtual nu au soliditate. În «Osmose», această imaterialitate este sporită prin utilizarea transparenței și a translucenței și prin mijlocirea imersanților să plutească printre lucruri, astfel încât barierele materiale dintre sine și lume să dispară (Davies, 1998, onlineă. Evidențiind simbioza dintre tehnologie și natură, dintre destrupare și întrupare fizică sau dintre imaterializarea imaginii și materializarea imaginației, această aplicație virtuală oferă participantului posibilitatea imersiei corporale și perceptive în spațiul virtual. Precum însuși titlul instalației sugerează, artista urmărește să producă procesul de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiu virtual simulat și imersiv, nu doar prin exclusivitatea simțului vizual, ci prin extinderea proceselor de implicare senzorială, în mod proprioceptic, motric, acustic și tactil. Angajarea perceptivă a utilizatorului în lucrările artistice de tipul realității virtuale este identică cu realizarea simbiozei dintre imagine, corp și spațiu. Acest lucru se petrece prin proiectarea optică a privitorului în interiorul unei imagini digitale, prin fenomenul de a fi în imagine și de a acționa în reprezentarea vizuală învăluitoare în mod spațial, dar și prin completarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de-oi îmbătrâni, / Nu mai am a-ntineri. / Și de-aceea beau și cânt / Să-mi mai treacă de urât; / Și de-aceea cânt și gioc, / Altă viață n-am în loc, / De-i frumoasă, de-i urâtă, / Viața trebui-petrecută!"235 Simbioza om cosmos este ilustrată, cel mai adesea, prin intermediul comparațiilor gnoseologice care prezintă gradat devenirea:"Asta-i viața omului / Cum îi bradul muntelui, / Naște, crește, înflorește / Și ușor se prăpădește!"236 Dansul circular, însoțit de recitativul tematic, are rolul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Fă-te păsărică, / Ca să ne iubim, / Să ne drăgostim / La nouri, la soare, / În frunzi, la răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de trei zile / Peste văi, peste movile/ Și loc n-are să se puie, / Să cânte, focul să-și spuie. Pune-s-ar pe-o rămurea / Aproape de casa mea, / Să-mi tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare? / Ori oile-ai prapadit, / Ori mâncarea ai sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru la șarpele cosmic este posibilă printr-o disoluție existențială care dă naștere legăturii de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al patrulea. 2.1. Fondurile structurale - instrumente financiare specifice ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene Încă din primii ani și până astăzi dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a organismelor Uniunii Europene are o legătură strânsă, caracterizată chiar prin simbioză, cu transferul unor ajutoare financiare nerambursabile către statele membre. Aceste transferuri au primit, ulterior, denumirea de Fonduri Structurale Europene. Viziunea politică a statelor fondatoare ale Uniunii Europene a fost, încă de la inițierea acesteia, că unica modalitate de realizare a pieței
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Aristide Teică, noi toți, foarte puțini de altfel, repetam chinuitor, aveam oboseli pline de exigențe. Alexa Visarion a fost un capitol important, chinuitor, binefăcător, misterios al vieții mele. Experiența nu s-a mai repetat. A fost un moment unic de simbioză Actor Regizor și asta se întamplă foarte, foarte rar. Rodica MANDACHE Sfințenia asta este viața Am făcut... "echipă", pentru prima oară, în spectacolul Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, la Teatrul Odeon. A fost o experiență pe cât de fabuloasă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Și cred că tocmai în lipsa de ostentație a acestei scurte dar bine pregătite secvențe trebuie căutată adevărata măsură a înzestrării regizorului-scenarist Alexa Visarion. Tot de Caragiale sau, poate, de Dostoievski: celălalt pol, mărturisit, al afinităților autorului trebuie apropiată și derutanta simbioză dintre vigoarea notației realiste și deschiderile către fantastic cu care Alexa Visarion își punctează discursul filmic: apropierea morții, și, apoi, iminența ei sunt pre-"văzute" de bătrânul artist sub chipul unei femei care nu tulbură decât prin tăcere (și, oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acum e într-un moment de stagnare, cînd teatrul românesc e sub filmul românesc, care, la ora actuală, e mult mai important, mult mai viu, mult mai adevărat. Și are rigoare, dar rigoarea nu e la modul didactic, e în simbioză cu o fantezie esențializată. Am pus prima dată întrebarea de mai sus, aici, la TIFF 8, la conferința de presă a cineaștilor din Ungaria. Și n-am obținut un răspuns la obiect, poate fiindcă alții nu știu cum era la fața locului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceea ce îmi doresc în carte mea L'homme symbiotique și ceea ce numesc simbionomie (ansamblu, viață, regulă), care cuprinde ceea ce nu-mim teoriile auto-organizării și ale dinamicii sistemelor complexe. Această teorie mă fascinează de cîțiva ani. O regăsesc în biologie, în ecosisteme. Simbioza e una dintre consecințele simbionomiei. E una dintre legile pe care le-a găsit natura pentru a trăi în parteneriat și în armonie cu sisteme care sînt în principiu incompatibile între ele, dar care, prin economie de efort, își pun
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
legile pe care le-a găsit natura pentru a trăi în parteneriat și în armonie cu sisteme care sînt în principiu incompatibile între ele, dar care, prin economie de efort, își pun în comun mijloa-cele de existență pentru a supraviețui. Simbioza nu are nimic altruist în ea. Nu e un lucru căruia să îi atribui o valoare morală. E o lege a naturii care face ca cei care nu au trăit în simbioză să fi dispărut. Teoria simbionomică, simbioza, co-evoluția și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în comun mijloa-cele de existență pentru a supraviețui. Simbioza nu are nimic altruist în ea. Nu e un lucru căruia să îi atribui o valoare morală. E o lege a naturii care face ca cei care nu au trăit în simbioză să fi dispărut. Teoria simbionomică, simbioza, co-evoluția și autoorganizarea sînt, după părerea mea, legi fundamentale ale naturii, din care ar trebui să începem să ne inspirăm pentru organizarea oamenilor. Există trei obstacole: primul e viziunea exclusiv politică, care constă în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a supraviețui. Simbioza nu are nimic altruist în ea. Nu e un lucru căruia să îi atribui o valoare morală. E o lege a naturii care face ca cei care nu au trăit în simbioză să fi dispărut. Teoria simbionomică, simbioza, co-evoluția și autoorganizarea sînt, după părerea mea, legi fundamentale ale naturii, din care ar trebui să începem să ne inspirăm pentru organizarea oamenilor. Există trei obstacole: primul e viziunea exclusiv politică, care constă în a anexa o perspectivă asupra legilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
e că Léon Brillouin și cartea sa, Știința și teoria informației, mă intere-sau mult la vremea respectivă. Ce mă deranja în Grupul celor Zece era absența "savanților puri" și, mai ales, extinderea nepotrivită a unor concepte științifice riguroase: noțiunea de simbioză, spre exemplu, nu se folosește oricum. B.C. Bănuiesc că ați intervenit în nume-roase rînduri cu privire la definiția cuvintelor. M.S. Făceam asta foarte des în Grupul celor Zece. Informația, spre exemplu, e o funcție a rarității, sensul nu intervine, deci domeniul de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de Academia de științe, îi asigură o largă audiență. Referindu-se la valorile umaniste și la dorința de a construi o lume mai dreaptă și mai echitabilă, el descrie în cartea sa Omul simbiotic 161, un om asociat printr-o simbioză strînsă cu un organism planetar constituit de ansamblul oamenilor și mașinilor lor, al națiunilor și al marilor rețele de comunicații. Foarte influențat de orientările tehnologice americane și contribuind la difuzarea și popularizarea lor, Joël de Rosnay preferă să adopte o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să execute necesarul "paricid", probând cu textele maestrului în față, mai vechi și mai noi, inflexibilitatea acestuia față de propriile idiosincrazii, infirmități, nostalgii. Servindu-se de limbajul figurat al unor iluștri eseiști și politologi occidentali, criticul descrie consecințele complicității cu răul, simbioza vănător-vânat, în care "abia după dispariția vânătorului, vânatul îi resimte absența, ba chiar își redescoperă și afinitatea cu el". Acest tip de fixație la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
percheziție la Rohia și să-i aresteze cărțile primite de la unii scriitori români în exil. Printre cele cinci cărți apărute postum, Jurnalul fericirii deține de departe recordul crezului lui Steinhardt: "Intre cultură și viață nu există un hiat, ci o simbioză ajunsă până la fuziune". Șocul ideatic al acestui montaj de fragmente este tocmai fericirea autorului, descoperită nu atât după detenție, cât în infernul penitenciar comunist. Descoperită simultan cu credința în taina crucii, a iubirii aproapelui, a curajului Mântuitorului în fața morții. Ceea ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
extremă, de privitor voyeur a naratorului proustian, chiar la începutul volumului al patrulea al romanului În căutarea timpului pierdut, se edifică treptat, deslușinduse astfel vinovată, dar cu o preștiință a spectacolului stînd să irumpă. Loc și acțiune totodată, scena admite simbioza specifică, nu doar în fireasca, dubla ordonare spațio-temporală, dictată de actul viu, prezent: hic et nunc, ci și în conștiința privitorului, a spectatorului, a actorilor înșiși. O conștiință a scenei, a jocului în care se transformă orice act pentru că este
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ale societății umane, a evoluției poporului român. Avea dreptate Geo Bogza cînd scria : „Noi, urmașii geților, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de simbioză și romanizarea au În vedere două aspecte: pe de o parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi, la ceea ce numim cultura materială și spirituală a populației dacoromane
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea autohtonilor la tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]