34,705 matches
-
zeul său, Cronos, copii. A rămas ultimul de veghe ceasul din fața Operei, un bătrân cu mintea ușor rătăcită, fiecare față a sa arătând altă oră. Un bătrân care se pare că nu mai interesează pe nimeni, deși reprezintă unul din simbolurile orașului, ani și ani de zile timișorenii, fie ei tineri îndrăgostiți, maturi cu treabă sau nemuritorii microbiști, dându-și întâlnire „la ceas, la porumbei”. La fel de neinteresant pentru administrație pare să fie o altă emblemă a cetății, una de dată ceva
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
Cartea iubirii, Editura Pandora-M, Târgoviște, 2004. Preț: 145 000 lei. Poezia Renașterii Traducerile din poezia franceză a Renașterii, propuse de Șerban Foarță, aparțin literaturii de „blazon“. Așa cum suntem avertizați în nota editurii, „prin blazon se înțelege suma elementelor și simbolurilor care intră în structura unei steme heraldice: portretul a ceea ce este esențial într-un neam sau stirpe, în cazul de față, portretul esențial al femeii, așa cum reiese din poeziile erotice ale acestui volum, este alcătuit din fiecare parte a unui
Agenda2004-18-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282379_a_283708]
-
portretul a ceea ce este esențial într-un neam sau stirpe, în cazul de față, portretul esențial al femeii, așa cum reiese din poeziile erotice ale acestui volum, este alcătuit din fiecare parte a unui trup ce își află blazonul în suma simbolurilor ce îi alcătuiesc farmecul și atracția erotică“. Blazoanele anatomiei feminine - Poeți francezi ai Renașterii, în traducerea lui Șerban Foarță, Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 170 000 lei. Secolul cel mai scurt „Secolul XX s-a dovedit a fi unul dintre
Agenda2004-18-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282379_a_283708]
-
și demersuri omenești, iată că ne este oferit în acest an de ritmul și cursul calendarului - cel iulian și cel gregorian - astfel încât, în perioada 8-11 aprilie 2004, creștinii de pe întregul glob pământesc sărbătoresc moartea și învierea Domnului nostru Isus Cristos. Simbol al unității Bisericii, încă din timpul părinților apostolici, a fost considerată „tunica fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus până jos“ (Ioan 19, 23), despre care mai știm că a fost trasă la sorți de către soldații care nu voiau
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
cu lumânările aprinse, pentru a aduce lumină celor dragi, plecați la viața veșnică. Tradiția din noaptea de Sfintele Paști este continuată prin participarea la slujba de la ora 4 dimineața. Preotul sfințește bucatele din coșul pascal, din care nu lipsesc „Babele“ - simbolul vieții cumpătate -, sarea, zahărul, șunca și banii. Tot acum sunt sfințite pachetele care vor fi împărțite celor săraci. În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
preotului care să sfințească și să binecuvânteze bucatele din coșul pascal. În fața fiecărui gospodar se află pregătit un astfel de coș, după orânduiala strămoșească. În coșul acoperit cu un șervet țesut cu model specific zonei sunt așezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: semințe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belșug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca rodul grâului să fie bogat
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
printre dulciurile pregătite de Sfintele Paști se numără covrigii cu ou (numiți astfel pentru că în aluat se adăugă multe ouă, 10-15 ouă la 1 kg de făină). Fiecare gospodar se străduiește să pregătească o astfel de delicatesă, care este și simbol al belșugului. În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toaca de la biserică și se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, și a fost furată, sunt pedepsiți ca a doua
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de culori pastelate, în nuanțe de galben, verde, roz și mov. După colorare, cojile goale cu căpăcelul tăiat pot fi umplute cu apă și folosite pe post de vaze pentru buchețele de flori cu tulpina scurtă: violete, toporași, păpădii. C. C. Simbolul vieții Oul este, pe lângă simbolul vieții, și acela al fertilității și al renașterii la o nouă viață. Se spune că zeița germană a primăverii, Ostara, primea ofrande de ouă tocmai datorită acestor semnificații ale acestora. O dată cu trecerea timpului, rolul de
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de galben, verde, roz și mov. După colorare, cojile goale cu căpăcelul tăiat pot fi umplute cu apă și folosite pe post de vaze pentru buchețele de flori cu tulpina scurtă: violete, toporași, păpădii. C. C. Simbolul vieții Oul este, pe lângă simbolul vieții, și acela al fertilității și al renașterii la o nouă viață. Se spune că zeița germană a primăverii, Ostara, primea ofrande de ouă tocmai datorită acestor semnificații ale acestora. O dată cu trecerea timpului, rolul de ofrandă s-a pierdut, ele
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
pierdut, ele fiind dăruite mai mult în semn de prietenie. Celții și germanii vedeau în ou o imagine pentru natura care se trezea din somnul de iarnă, înviorată de primele raze calde ale soarelui. La creștini, oul a devenit un simbol pentru înviere. Tradiția cerea ca timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se consume ouă, așa că pe timpul postului acestea trebuiau strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost fierte. Se spune că
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
a născut obiceiul fierberii și colorării ouălor de Paști. În toată perioada postului se strângeau multe ouă, pe care oamenii s-au văzut nevoiți să le mănânce toate în timpul zilelor de sărbătoare. C. B. De ce iepurașul? Iepurele este văzut ca simbol al fertilității. Zeița greacă Afrodita și zeița germanică a fertilității, Ostera, aveau iepurele ca animal sfânt. Prima atestare documentară a iepurelui de Paști a fost a unui profesor de medicină din Heidelberg, Georg Franck, în 1678. Legătura dintre Paști și
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
documentară a iepurelui de Paști a fost a unui profesor de medicină din Heidelberg, Georg Franck, în 1678. Legătura dintre Paști și iepure poate avea diverse motive: iepurele era singurul animal care făcea pui primăvara. De aceea, probabil a devenit simbolul renașterii. Dintr-un punct de vedere mai pământean vine a doua explicație posibilă: Joia Mare era ziua de predare a datoriilor către credincioși. Documentele vremii spun, pe de o parte, că aceste datorii erau plătite în ouă sau iepuri. Pe
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
se numesc ouă de iepure, din cauza legendei prin care se dau explicații copiilor și celor cu minte puțină spunând că iepurele face ouăle și le ascunde în iarbă, apoi copiii le caută spre bucuria celor mari“. M. D. Personaj și simbol Artă - iepurele lui Dürer Doarme liniștit, dar e oricând pregătit să o ia la goană. Această stare constituie, pe lângă fertilitate și culoare de camuflaj, rețeta supraviețuirii speciei care este vânată atât de oameni, cât și de vulpi și câini. „Iepurele
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
al lui Dürer (1502) a avut în mod sigur o contribuție importantă în ceea ce privește locul iepurelui în mitologie și folclor. Cărțile poștale, posterele și ambalejele purtând imaginea „personajului“ lui Dürer sunt clasice deja de câteva decenii. În Nürnberg (Germania) este chiar simbolul unei fabrici de bere. Iepurașul Playboy În 1953, Hugh Hefner a lansat pe piață revista „Playboy“. La început a vrut să folosească un cerb ca simbol al publicației. Dar până la urmă s-a optat pentru iepurașul conceput de graficianul Arthur
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
personajului“ lui Dürer sunt clasice deja de câteva decenii. În Nürnberg (Germania) este chiar simbolul unei fabrici de bere. Iepurașul Playboy În 1953, Hugh Hefner a lansat pe piață revista „Playboy“. La început a vrut să folosească un cerb ca simbol al publicației. Dar până la urmă s-a optat pentru iepurașul conceput de graficianul Arthur Paul. De atunci, logo-ul nu este doar punctul final al fiecărui articol din „Playboy“, ci și unul dintre simbolurile care apar cel mai des lipite
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
vrut să folosească un cerb ca simbol al publicației. Dar până la urmă s-a optat pentru iepurașul conceput de graficianul Arthur Paul. De atunci, logo-ul nu este doar punctul final al fiecărui articol din „Playboy“, ci și unul dintre simbolurile care apar cel mai des lipite pe mașini. Conform unui sondaj din 1989, în topul celor mai cunoscute simboluri este pe locul doi, după Coca-Cola, dar înaintea celui al firmei Mercedes. Society of Typographic Art a decis că iepurașul este
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
graficianul Arthur Paul. De atunci, logo-ul nu este doar punctul final al fiecărui articol din „Playboy“, ci și unul dintre simbolurile care apar cel mai des lipite pe mașini. Conform unui sondaj din 1989, în topul celor mai cunoscute simboluri este pe locul doi, după Coca-Cola, dar înaintea celui al firmei Mercedes. Society of Typographic Art a decis că iepurașul este unul dintre cele mai bune zece logo-uri. Hefner a devenit milionar prin revista sa, avionul lui privat a
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
foarte puțin luminate, în ciuda tuturor micilor accesorii (cristale, oglinzi etc.) inventate special pentru a difuza mai bine lumina. Lumânările au avut și o puternică conotație religioasă. Nu întâmplător, în toate culturile, lumina lor este legată de divinitate, devenind astfel un simbol pozitiv special: în creștinism, lumina lumânărilor a devenit semnul prezenței lui Dumnezeu; în budism reprezintă transmiterea vieții; în doctrina musulmană simbolizează spiritul divin. Lumânările funerare, așezate la capul defunctului, simbolizau imortalitatea sufletului. La romani, lumânările mai erau considerate „purtătoare de
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
camerele din interiorul palatului au fost denumite după motivele pictate pe tavan, astfel există Sala Lebedelor, Sala Sirenelor sau Sala... Coțofenelor. Un alt important obiectiv, astăzi turistic, este Turnul Belem, ridicat de regele Manuel I, între anii 1515-1521, devenind un simbol al Portugaliei în era expansiunii. Adevărata frumusețe a acestui turn constă în decorațiunile exterioare - ornamente cu funii încastrate în piatră, balcoane deschise și turnulețe construite în stil maur. Sala de sub terasa principală, realizată în stil gotic, a servit drept depozit
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
Aventura (Ed. Humanitas, 120 000 lei); Guillaume Apollinaire - Cox-City (Ed. Pandora-M, 129 000 lei); C. Virgil Gheorghiu - Ora 25 (Ed. Gramar, 153 000 lei); Nicolae Iorga - Istoria lui Ștefan cel Mare (Ed. Artemis, 120 000 lei); Solas Boncompagni - Lumea simbolurilor (Ed. Humanitas, 210 000 lei); Edvard Radzinski - Ultimul țar (Ed. Aquila, 349 000 lei); Dominique Lestel - Originile animale ale culturii (Ed. Trei, 159 000 lei); Gheorghe I. Brătianu - Basarabia. Drepturi naționale și istorice (Ed. Tritonic, 160 000 lei). presa la
Agenda2004-21-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282460_a_283789]
-
și prepararea instantanee a apei calde menajere (și evită neplăcerile cauzate de oscilațiile de temperatură, pe care le reduce la minim), este foarte ușor de utilizat, reglarea centralei realizându-se prin intermediul unui panou de comandă cu sistem de leduri și simboluri în relief (pentru persoanele vârstnice și cele cu deficiențe de vedere) și reprezintă o alegere eficientă pentru locuințe. Cei interesați pot achiziționa acest nou model de centrală de la S.C. „Casitherm“, Calea Aradului nr. 27, tel. 422 562, 243 204, și
Agenda2004-23-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282490_a_283819]
-
polița de risc de neplată a creditului și a dobânzilor cesionată în favoarea băncii. În altă ordine de idei, începând cu data de 9 iunie, acțiunile Băncii Carpatica se tranzacționează la Bursa de Valori București, la categoria a II-a, având simbolul BCC. Spre sfârșitul anului, banca va emite obligațiuni în valoare de 685 de miliarde de lei. Recent, capitalul social al băncii a fost majorat la aproximativ 725 miliarde de lei, un nou aport de numerar urmând a fi aprobat luna
Agenda2004-24-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282525_a_283854]
-
mătușa mea, adică, Veturia, îmi citea povești. În special îmi citea - nu știu dacă a făcut-o intenționat sau pur și simplu - din mitologia greacă, scandinavică și din mitologia popoarelor amerindiene. De aici, direcția mea spre misticism, spre arhetipal, spre simbol. Eu tind într-acolo. Temele fundamentale răzbat și în cărțile mele“. Sigur era că urmașul neamului Birou voia să creeze o operă. Doar că mai degrabă înclina spre vocația străbunicului, cea muzicală, decât spre cea literară, a bunicului. Abia trecut
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
înflăcărat în tinerețe pe Cantemir, discipol al alchimistului flamand van Helmont. Să observăm mai întâi că aici șerpii din care este alcătuit copacul trimit la scara tâlcuitoare din Istoria ieroglifică, acolo unde reptilele simbolizează tocmai reprezentanții Înaltei Porți. Prin acest simbol, așadar, Cantemir atașează gravurii o notă de pamflet, făcând acum, în exilul său rusesc, din „cuceritorul și învingătorul popoarelor”, cum apare Otman în Incrementa et decrementa othmanici imperii (I, 23), rădăcina răului în lume, iar din „legea Curanului (sic)” expresia
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
situate tot pe insule. În cadrul campaniei „European Blue Flags“ din acest an, 378 de plaje grecești au fost premiate cu această distincție, Grecia ocupând locul doi, din 36 de țări înscrise, în ceea ce privește deținerea unui asemenea etalon. „Blue Flag“ este un simbol internațional care reprezintă recunoașterea și garanția pentru calitate, organizare și servicii corespunzătoare. Una dintre cele mai cochete insule este Santorini, aflată capătul de sud al Cycladelor, un complex de insule din care mai fac parte Mykonos, Kea, Naxos, Sifnos și
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]