5,259 matches
-
scriitoarea-dramaturg în personajele pieselor sale, așa cum explică, de altfel într-un articol din Anuarul Asociației „Liga scriitorilor“ Filiala Timișoara-Banat, Nr. 5 / decembrie 2014. Personajele domniei sale caută a-și descoperi albastrul din sine însăși, drumul spre absolut. Ce este albastrul, ce simbolizează acesta? Răspunsul îl găsim în Dicționarul de simboluri, autor Hans B., traducere din limba germană de Dana Petrache, Ed. SSAECULUM LO., București 2002. Albastru - simbol a tot ceea ce este legat de spiritualitate, predispune la meditație, relaxare spiritual - viață liniștită, cumpătare
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
conform Sfintei Tradiții și Sfintei Scripturi. Această Taină o săvârșete numai preotul sau arhiereul, cu Sfântul și Marele Mir, sfințit doar de către Arhierei, dupa ce amestecul a fost fiert, fierberea fiind însoțită de citirea Sfintei Evanghelii. Amestecul acestor aro¬mate simbolizează bogăția și felurimea darurilor Sfântului Duh, de care se împărtășesc primitorii Tainei. Dacă toate celelalte Sfinte Taine se săvârșesc aparte, cea a Mirungerii nu are ritual separat și rugăciuni începătoare, ci este săvârșită în continuarea și pentru pecetluirea botezului. Mirungerea
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
Preda, Petru Demetru Popescu, Ioan Voicu, Gheorghe Urschi și mulți alții. Veți descoperi poezia tăcută a culorilor, într-un exercițiu de introspecție a artistului Paul Surugiu, care pictează cântece și ascultă povești ale picturilor. Colecția de față, „FLORI DE ROUĂ”, simbolizează formele naturii în starea lor imaginară, ca și cum ar fi originea a tot. Cu neclaritate, din culori multiple, începuturile parfumate, florile discrete, sub forma fragilă, ne dau avânt, ne sădesc bazele unor frumoase amintiri. Și chiar dacă cele de pe urmă nu se
PAUL SURUGIU – FUEGO – „FLORI DE ROUĂ” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370465_a_371794]
-
2016 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***************** 1. ILARION BOCA (Tecuci, Galați) - PATRIARHUL: poem dedicat lui ADRIAN PĂUNESCU - (poem, A5 manșetat, 76 pagini) PATRIARHUL, o dedicație pentru marele poet al neamului - ADRIAN PĂUNESCU (o persoană contestată, dar de o incontestabilă valoare), simbolizează lupta neostoită împotriva nedreptăților, pentru a scoate adevărul la lumină, a milita activ întru redescoperirea valorilor naționale, a schimba nu atât orânduirea, cât orânduiala, a reînsufleți simplitatea și nevoia de iubire, de apropiere de divin, poate singura cale de salvgardare
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
tradiționale, cu o simbolistică de factură religioasă sau preluată din practica vieții: cocoșul ale cărui semnificații au fost deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele, simbolul credinței, pomul vieții, coronița miresei, ce simbolizează coroana lui Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Paști. Ramele tablourilor au un concept unic cu sculptură în tipologie bizantină. Alina Coconu, Alimpești, județul Gorj, poet, prozator, pictor, realizează picturi pe coajă de copac, lut, ceramică, piatră, lemn, inclusiv o albie foarte veche a bunicii, care pentru ea simbolizează albia râului în care a fost botezat Iisus. Prelucrarea lemnului este reprezentată de o mulțime de meșteșugari din județele Vâlcea și Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu Ion, Drăgan Nicu Bebe, Smedescu Iulia Carmina, Nicolescu Gh. Tita și alții specializați în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
nobil ardelean, de culoare neagră pe care se află blazonul sticlarilor, cu cele șapte coline, cu cele șapte cetăți reprezentative din Ardeal, cuptorul de topit sticlă cu două țevi încrucișate, de fasonare a sticlei, mâna care controlează focul, soarele ce simbolizează lumina care este deasupra tuturor și călăuzește sticlarii, lupul, simbolul Ordinului cavaleresc care avea grijă de convoaiele de neguțători. Domnul Rotar Alexandru posedă foarte multe secrete de obținere a sticlei și dorința dumnealui este de a le face cunoscute, mai
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
se conturează caractere, interese și jocuri de valori cu statut de simbol. Intâlnim astfel competența profesională, gelozia, invidia, trădarea, viața în singurătate, amorul fără dragoste, din pură plăcere erotică, interesele politice. Eroul romanului, după cum sugerează titlul, Parfum de orhidee, care simbolizează virilitatea masculină, este profesorul, încă tânăr, Sebastian Condurache, « disputat » ca un « trofeu » de mai mai multe personaje feminine, deopotrivă, eleve și profesoare : Ramona, Angela, Minodora și indirect chiar Georgeta, pentru ca, in final, să fie un alt deznodământ : Condurache - Adriana. Autorul
ROMANUL PARFUM DE ORHIDEE, AUTOR VIRGIL STAN: NOTE DE LECTOR: PROF. UNIV. DR. MIHAI PĂSTRĂGUŞ [Corola-blog/BlogPost/370544_a_371873]
-
părinți, de familie. Primul (Rădăcini) este cel dedicat strămoșilor simbolizați, metaforic, de copacii falnici care ne reprezintă, cel dintâi fiind un „brad frumos și drept, și sfânt” văzut ca „model de demnitate”, ca exemplu de verticalitate morală în fața tuturor vicisitudinilor, simbolizându-l pe bunicul iubit pe care dorește să-l urmeze întru toate (Bradul). Același bunic este reprezentat de „stejarul frumos” din curtea școlii unde preda ca „tânăr normalist/frumos și nobil prin trăire”, urmat cu aceeași menire de nepoată, căci
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
arată cum zicea învățătorul școlarilor: „- Măi țâcă, ian fă la tablă pe crăcănatu (M); ian fă pe bârd(âh)ănosu (B); pe ghebosu (G); pe covrigu (O)!” și conchide: „Cu toate că trecea drept pionier al școlii noi, Creangă, ca pedagog, nu simbolizează nici un principiu. El e un dascăl de țară cu mult bun-simț și cu talent, care întreabă în dreapta și stânga cu multă râvnă și face tot cum îl taie capul”. Cu totul altfel, însă, își aduc aminte de cel ce i-
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri specifice. Astfel, în domeniul lumii materiale - al fizicii -, exegeții operelor homerice descoperă miturile celor patru elemente - focul, aerul, pământul și apa simbolizate prin numele mitice ale lui Zeus, Hera, Hades și Poseidon -, miturile cosmogonice reprezentate de Hefaistos, Ares și Afrodita, Apollo și Artemis, iar în domeniul teologic sunt evidențiate miturile legate de lumea invizibilă, de destin și de nemurire, de moarte și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
idei, Homer nu prezintă în ce constă binele sau răul, ci încarnează toate calitățile ori toate viciile într-un personaj. Spaima paralizantă și fanfaronada sunt reprezentate de Dolon, Pandaros reprezintă sacrilegiul și nu mai puțin coruptibilitatea, pentru ca pețitorul Antinous să simbolizeze insolența, infatuarea și, nu în ultimul rând, desfrânarea. S-ar putea continua cu multe alte personaje reprezentând diverse trăsături umane și modele de comportament, încât se poate vorbi despre un adevărat cod de morală atât pentru oameni, cât și pentru
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
decât expresia muncii umane ce reprezinta, în mod prioritar, valoarea muncii intelectuale pusă în slujba omului și a societății. În rezultat, este un efect al carui intensitate produce bunuri spirituale/bunuri sociale prin intermediul cărora se dezvoltă lumea și tot ceea ce simbolizează evoluarea umană. Prin tabloul acestor caracteristici omul are necesitatea de a fi mereu în contact cu universul cunoașterii, cu universul ce însuflețește și motivează existența umanității. Astfel, printre aceste ipostaze se regăsește și omul-scriitor care tinde să se redescopere pe
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
înghețate. / Purtau între urechi microfoanele / performante, pentru-a prinde / strigătul alb al termopanelor / înghețate și lătrătura, chiar așa, / lătrătura florii de cactus / în piscina cu pioneze Stradivarius.» (ibid.). Alegoria acestui poem paradoxist îngăduie ecuația unei ars poetica extrem de originală: piscina (simbolizând elementul fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de o parte, desemnând „instrumentul producător de artă (regal-muzicală), ținând de perfecțiune, de absolut, de sfere“, și, pe de altă parte, însemnând „femei-viori“ (poate, „violons d
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
când ale răului. Această încleștare qui pro quo, care pe care, este tema romanului de față, de multe ori ajungând până dincolo de limite. Istoria ne dovedește acest lucru. Deși răul domină aproape toată cartea, parabola de final prin învingerea lui, simbolizează și jertfa supremă a luptătorului, asumarea destinului de învingător învins. O provocare foarte interesantă pe care o prozatoare tânără o pune lumii de azi care, se pare că a uitat ororile săvârșite de om contra omului, din ultimul război mondial
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
și crime la centru.Intră microbul și-n lumea scriitorilor, citesc dezolat dicționarul simbolurilor, scriitorul este ca abanosul, negru șialb, cum pare bossul. Și eu sunt negru și roșu și alb, precum e steagul tiranului Grab. Abanosul alungă frica, rușinea, simbolizând intrarea-n piscină. Adică-n infern,ceva este rău,apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, elpoartă haine albe, o funie și mo seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici miez
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
la posturile de radio libere, făcând pe unde radio legătura cu populația și păstorii ei care rezistau în interiorul țării. Ea demonstra că, peste granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără granițe, care îi întrunea pe toți: BISERICA DIN ETER, care-i aduna sub cupola
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română, țap și simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes(1), pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu este de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
lista medicamentelor compensate, prelungind vârsta de pensionre în viitorul apropiat, fără să ia în considerare condițiile de viață și muncă din ultima jumătate de secol a românilor, într-un cuvânt, făcând ca retragerea la pensie după șaizecișicinci de ani să simbolizeze începutul unui adevărat genocid! Legiuitorii și-au permis să estimeze că zece-cincisprezece ani de primire a pensiei sunt suficienți, având în vedere creșterea limitei de vârsta la noi. Și asta, spus de la tribuna Parlamentului ori prin mass-media! Doamne, gândurile astea
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale inteligenței politice și de conducere a lui Constantin. Acesta, mutând capitala internațională
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
crime la centru. Intră microbul și-n lumea scriitorilor, citesc dezolat dicționarul simbolurilor, scriitorul este ca abanosul, negru și alb, cum pare bossul. Și eu sunt negru și roșu și alb, precum e steagul tiranului Grab. Abanosul alungă frica, rușinea, simbolizând intrarea-n piscină. Adică-n infern, ceva este rău, apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, el poartă haine albe, o funie și o seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
crime la centru. Intră microbul și-n lumea scriitorilor, citesc dezolat dicționarul simbolurilor, scriitorul este ca abanosul, negru și alb, cum pare bossul. Și eu sunt negru și roșu și alb, precum e steagul tiranului Grab. Abanosul alungă frica, rușinea, simbolizând intrarea-n piscină. Adică-n infern, ceva este rău, apare uneori un monstru, un fals dumnezeu, el poartă haine albe, o funie și mo seringă lungă cu unghie. Încerc să nu o iau razna, deviez. Sufletul nu are busolă, nici
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]
-
foarte mult în vindecarea tumorilor intra-craniene. De asemenea, se știe efectele benefice ale ceaiului și sucului de vâsc care sunt folosite în tămăduirea bolilor de inimă. Pe de altă parte, potrivit concepției druide, vâscul este considerată o plantă sacră, simbolizând viața eternă, la fel ca și pomul de crăciun. Preoții druizi tăiau vâscul de pe stejar cu o seceră de aur în cadrul unor ceremonii religioase speciale, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul. Apoi, aceștia rupeau crengile de vâsc în
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea culorilor se începe de la fonduri mari care sunt cele mai închise la culoare (proplasme) și se continuă până la cele mai deschise tonuri de culoare, simbolizând evoluția de la întuneric spre lumină, de la pământesc spre Dumnezeu. Realizează icoane pe lemn, în stil bizantin numit hieratică, ce reprezintă o altă lume, cum ar fi lumea lui Dumnezeu, personajele sunt spiritualizate, sfinții sunt mai slabi, gesturile par nefirești, perspectiva
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
cruce mare flancată de două cruci mai mici în partea de jos și de două cruci mai mici în partea de sus. Atât crucile de jos, cât și cele de sus sunt unite de crucea centrală printr-un semicerc, ceea ce simbolizează circuitul spiritual al Sfintei Treimi între pământ și cer. Crucile din Muntenia capătă o complexitate aparte prin construcție, în general sunt specifice troițelor de la răspântii. Sunt făcute monobloc (dintr-o singură bucată). Partea de jos este mai groasă și se
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]