1,334 matches
-
ani în fosta Iugoslavie, despre a cărei dureroasă istorie recentă ne amintim din păcate prea rar. Revenind la Bucovina, în acei mulți ani cu relativă liniște și condiții bune din punct de vedere economic și social, s-au dezvoltat anumite similarități la toate etniile bucovinene. Niște exemple banale ilustrează această aserțiune. Expresia "Ahi, pacati"! a fost folosită de toate etniile din Bucovina, dar Ahi era polonez și Pacati era numele primului călău din Cernăuți. Care bucovinean nu cunoștea jocul de cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
experiență profesională necesară în vederea ocupării sunt similare cu cele ale funcției de pe care se efectuează transferul, cu respectarea prevederilor alin. (2), (4) și (5). Autoritățile sau instituțiile publice între care se realizează transferul sunt obligate să verifice îndeplinirea condiției de similaritate a condițiilor de ocupare și a experienței profesionale. ... ---------- Alin. (6) al art. 90 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126222_a_127551]
-
care corespunde conținutului și organizării mentale pan-umane. Biologia, în diferitele sisteme ecologice, determină "cultura evocată" (de exemplu, climatul cald predispune la purtarea de haine de culoare deschisă), reflectă mecanisme specifice de adaptare la circumstanțele locale, particulare și conduce la similaritățile din cadrul grupului și diferențele dintre grupuri. Totodată, procedurile standard de operare, presupunerile și credințele nedeclarate, instrumentele, normele, valorile, modurile de colectare a informațiilor din mediul înconjurător împărtășite de toți membrii societății respective construiesc acea intimitate culturală (cultural intimacy) proprie "culturii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
luîndu-se în considerare dacă emigrantul era membru al primei generații (116 subiecți) sau copilul devenit adult al primei generații (133 de subiecți). Părinții (prima generație) au demonstrat o identificare etnică mai puternică decît copiii lor (a doua generație). în general, similaritatea culturii gazdă și a culturii emigranților referitoare la dimensiunea individualism-colectivism crește probabilitatea bunei adaptări. O asemenea aserțiune dovedește cum, bunăoară, emigranții veniți dintr-o cultură colectivistă într-una individualistă pot întîmpina dificultăți mai mari în adaptarea la noua cultură decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe dezvoltare, ci pe supraviețuire. Prin urmare, putem conchide că la noi cultura organizațională majoritară exprimă un pattern valoric, atitudinal și valoric diferit de cel al majorității țărilor care compun UE, favorizînd autarhismul și retractilitatea interpersonală. Totodată, se pot constata similarități între scorurile obținute la dimensiunile culturale între cercetarea derulată în zona de vest a țării și cele de la nivel național coordonate de specialiști români și străini (I/C, M/ F, EI, PTS/PTL), dar și diferențe semnificative (DP). Dimensiunile culturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sine, spirit de competiție, preocupare redusă pentru in-grup, distanța psihologică ridicată față de membrii grupului. Colectivismul japonezilor și al portoricanilor depinde de cine sînt ceilalți (care formează in-grupul), de context, de tipul de comportament social (de exemplu, de experimentarea sentimentului similarității cu ceilalți, a atenției pentru punctele de vedere ale membrilor in-grupului). 8.3.2. Australia Țara din emisfera sudică este considerată alături de SUA și Canada un etalon al individualismului (Darwish, Huber, 2003, p. 48). în studiul lui Kagitcibasi și Berry
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Alte cercetări tematice similare au demonstrat că grupurile de muncă se dezvoltă în timp, iar indivizii colectiviști percep temporalitatea în mod diferit de individualiști (Sosik et al., 2005). Heterogenitatea grupului este mai mare între individualiști, iar colectiviștii pun accentul pe similaritatea valorilor, pe asemănări cu ceilalți membri ai grupului, în timp ce individualiștii evidențiază mai ales diferențele. Individualiștii califică diversitatea în cadrul grupului ca pe un mod de a aduce calități noi în grup și perspective multiple în procesele de rezolvare a problemelor (Eisenhardt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de valori individuale este foarte diferită de la un individ la altul, datorită particularităților generate de moștenirea genetică, experiențele personale, specificul educațional, patternurile relaționale ale grupului de apartenență și gradul de complexitate culturală. Cu toate acestea, cînd accentul se deplasează către similaritate între valori, este surprinzător să observăm la nivelul societății și al grupului cît de asemănătoare este ierarhia acestor valori. Fenomenul descris mai sus evidențiază din plin rolul valorilor în funcționarea unei societăți. Cercetările au fost efectuate în 63 de națiuni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din Africa, au avut un coeficient de corelație Pearson cuprins între 0,98 (Portugalia, Norvegia) și 0,77 (Rusia). România a înregistrat un coeficient 0,94, împreună cu Anglia, Polonia și Slovacia. Trebuie menționat că deși aceste țări manifestă o anumită similaritate cu ierarhia transculturală, aceasta nu înseamnă că țările respective au valori sau caracteristici culturale asemănătoare. Ierarhia universală a valorilor accentuează funcția adaptativă a valorilor sociale în procesul de funcționare eficientă a individului în societate. Pentru a susține această teorie, Schwartz
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează: Așadar, teza similarității atitudinale afirmă că, pe măsură ce crește indicele p, sporește atracția dintre parteneri. Studiul evocat a urmărit "universalitatea" acestei teze în cadrul unor culturi diverse, iar rezultatele pot fi parcurse în figura 3. Rezultatele indică faptul că regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
regiunile ce întrețin valori conservatoare, expresie a închiderii, în care există o cultură dominantă, exclusivă, iar "celălalt" este doar tolerat (precum statul sudic megaloman Texas sau Japonia), rata de creștere atracție-similaritate este mai modestă (panta "liniară" a creșterii atracției în funcție de similaritatea atitudinală este mai moderată). în spațiile precumpănitor multiculturale, favorabile deschiderii față de alteritate, în care există o istorie a relației interetnice și interconfesionale generoasă și în care "celălalt" este integrat, rata de creștere este considerabil mai înaltă (panta este mai "abruptă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturi. Totodată, H. Markus și S. Kitayama (1991) au organizat în Japonia o anchetă psihosociologică în care subiecții erau puși să aprecieze în limba propriei țări "potrivirea" a 20 de perechi de emoții diferite, care aveau o doză importantă de similaritate în limba engleză. S-a observat că unele perechi au parte de o evaluare asemănătoare, iar altele sînt considerate ca "neavînd prea multe în comun", iar dimensiunea care diferențiază între cele două culturi este angajarea-dezangajarea în relațiile sociale. Prin urmare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parte de o evaluare asemănătoare, iar altele sînt considerate ca "neavînd prea multe în comun", iar dimensiunea care diferențiază între cele două culturi este angajarea-dezangajarea în relațiile sociale. Prin urmare, atunci cînd registrul relațional era unul angajant, se proba o similaritate importantă în "potrivirea perechilor de emoții", iar cînd registrul dominant era dezangajant, aveam de-a face cu diferențe substanțiale între cele două culturi ("tristețe" și "deprimare", bunăoară, erau alăturate simbolic "firesc" în SUA, dar nu și în Japonia). D. Matsumoto
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
arătat că atît americanii, cît și japonezii au fost de acord, în 24 din cele 30 de comparații, în privința pozei mai expresive (Matsumoto et al., 2010). în concluzie, putem aprecia că membrii diferitelor culturi interpretează și judecă emoțiile bazîndu-se pe similarități, în ciuda diferențelor existente privind fizionomia feței, a diferențelor de etnie și mai ales în pofida regulilor prescrise cultural care guvernează modalitatea prin care noi ne exteriorizăm emoțiile. Rezultatele evocate constituie și un argument implicit care susține că oamenii, chiar dacă aparțin unor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe de o parte de o proteină din membrana granulelor secretorii insulinice izolată din celule de insulinom de la șobolan și care a primit numele de Phogrin [64]. Molecula Phogrin are omologie structurală înaltă cu IA-2 (40% identitate și 57.1% similaritate în ceea ce privește secvența aminoacidică). Mai recent a fost izolată o nouă moleculă din familia PTP și care a fost codificată IA-2?. Proteina IA-2? s-a dovedit a fi și ea unul din autoantigenele insulare majore [60]. Ea prezintă de asemenea similitudini
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
atipice. Proiectul editorial a fost ghidat de un set de obiective de cercetare, care să faciliteze înțelegerea dinamicii traiectoriilor de viață dintr-o perspectivă de gen. Astfel, setul de obiective urmărește să surprindă conexiunile între profesie-familie-viață privată, respectiv să identifice similaritățile și diferențele în raport cu genul, etapa de vârstă, contextul socio-cultural; să configureze tipologii, la granița dintre standardizarea traiectoriilor de viață și a carierelor (pentru femei-bărbați) versus de-standardizarea, diversitatea și pluralitatea parcursurilor individuale; să extindă câmpul de cercetare interdisciplinară asupra genului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
culturaliști - deoarece cultura nu este un artificiu arbitrar fără un fundament natural. Procesul socializării amplifică însă diferențele naturale, le accentuează și potențează. În societățile de tip arhaic - în care nivelul cunoașterii, atitudinile și comportamentele prezintă un mare grad de standardizare - similaritatea stereotipurilor de sex este pronunțată. Dar, în culturile complexe, puternic diferențiate pe orizontală și verticală, cum sunt cele de tip occidental, diferențele dintre stereotipurile feminității și masculinității cresc foarte mult, în defavoarea celui feminin. Stereotipurile negative confirmă statutul inferior al grupurilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
îperechi de cuvinte rimate, texte rimate); - Fișiere cu prezentarea cuvintelor concrete - abstracte în contextul propozițional; - Fișiere cu prezentarea în contextul propozițional a cuvintelor imaginabile - neimaginabile; - Fișiere cu prezentarea în context propozițional a parafaziilor provenite din cuvinte cu grade diferite de similaritate lexicală;Fișiere cu prezentarea cuvintelor cu și fără congruență logică, în poziție finală, în contextul propozițional; - Fișiere cu prezentarea de cuvinte identice în diferite poziții în context propozițional; - Fișiere cu prezentarea cuvintelor în contextul propozițional cu enunț rațional, irațional-plauzibil și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de câini au învățat să latre, puii de păsări imită cântul părinților și uneori pe cel al altor păsări, papagalii imită orice sunet pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85). De asemenea, este posibil ca similaritatea dintre starea psihică a individului în cadrul mulțimii și starea de hipnoză pe care a propus-o Gustave le Bon ca explicație a uniformității comportamentelor să provină din rezultatele metodei hipnotice și ale sugestiei în medicină, folosită pentru prima dată cam
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie (K.K.P. Johnson et al. 2002; L.L. Davis și S.J. Lennon 1989; M.H. Buckley, 1985), rolul vestimentației în interacțiunile sociale (M.L. Damhorst, 1985), consecințele contrastului și similarității vestimentare cu ceilalți indivizi (M. Rucker et al., 1985), codurile vestimentare organizaționale. Concluziile acestor cercetări au fost valorificate ulterior în studiul comunicării nonverbale, în managementul organizațional și în psihologia consumatorului, nu însă fără distorsiuni conceptuale. Înțelesul noțiunilor de "stil", "vestimentație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și ce înțelesuri atribuie aceștia unor hainele în patru contexte de interacțiune (figura 3.2). După cum precizează autoarea, patru întrebări au ghidat studiul: (1) Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta lejeră și ținuta oficială?; (2) Contrastul sau similaritatea vestimentară indicată în fotografie influențează semnificația atribuită vestimentației?; (3) Există diferențe de gen în interpretarea semnalelor vestimentare?; (4) Semnificațiile atribuite costumului formal sau informal purtat de femei diferă de semnificațiile costumelor formale sau informale bărbătești?. Studiul a fost realizat pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar fi carnavalul. Se pare că tinerii ultimelor două decenii adoptă anumite haine cu scopul de a-și comunica apartenența la un grup și formulează aceleași judecăți de valoare despre o anumită ținută. Dacă acest lucru este adevărat, probabil există similarități între semnificațiile pe care tinerii le atașează simbolurilor vestimentare, presupun Richard A. Freinberg, Lisa Mataro și W. Jerry Burroughs (1992). În primul experiment, 25 de studente au fost rugate să examineze o lista de 100 de adjective bipolare și ulterior
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gospodări. Criteriile de selecție a lotului au fost: toți membrii familiei să locuiască împreună și să aibă cel puțin un copil cu vârsta cuprinsă între 5 și 18 ani. Pentru a nu obține răspunsuri distorsionate, s-au calculat procentajele de similaritate a răspunsurilor, fiind respinse chestionarele cu o rată mare de colaborare. În final, numărul subiecților a fost de 116 familii. Dintre acestea, 48% dintre bărbați și 22% dintre femei erau absolvenți de facultate. Indicatorii socio-demografici ai lotului investigat au produs
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și B. Fischer, 2004, 72). Alte studii (N.J. Bryant, 1975; E.J. Walsh, 1977; F.G. Millert și K.L. Rowald, 1980; B.J. Bushman, 1988) au indicat efecte de interacțiune între percepția atractivității și complianță. În 1975, Nigel J. Bryant a arătat că similaritatea în îmbrăcăminte are efecte asupra comportamentului țintei doar dacă există și o similaritate a opiniilor. În cercetarea condusă de Nigel J. Bryant (1975, 147), persoanele îmbrăcate hippie și conservator i-au determinat pe trecători (N = 240) să semneze o petiție
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]