6,475 matches
-
mari pe termen lung deși, nimeni nu știe ce-i rezervă viitorul. Am În mine sânge unguresc și sper să nu te deranjeze. Vorbesc perfect moldovenește și aici mă simt o moldoveancă ... modernă. Acum spune-mi concluziile tale: Mulțumesc pentru sinceritate! Răspund la fel de sincer: dacă aș ști că aș avea numai trei minute la dispoziție să ne iubim, aș veni oriunde și oricând! Mulțumită? Foarte! Și acum să-ți dezvălui planul meu pentru noi, vrei? Ascult cu iubire și interes! Vrei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care pot conta și care știu sigur că mă iubește sincer! Sunt conștientă că relația noastră va dura doar doi-trei ani, dar mă voi mulțumi și cu atât sau cine știe ce se va mai Întâmpla! Iar tu plătești cu iubire, cu sinceritate și cu faptul că acest apartament va părea locuit, poți contribui cu plata Întreținerii, nu? Tot nu pot primi, sunt atâtea mobile, obiecte, haine, tablouri, cărți și multe altele! Ger Îl analiză cu discreție, se convinse Încă odată de cinstea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să vină. Stinge-o! —De ce? —Mademoiselle, orice om are dreptul să lupte pentru a-și salva viața. Spuneți-i să nu mai facă semne că, dacă nu, trag. Așadar, ești cu adevărat ucigaș? —E război, Mademoiselle, răspunse el cu o sinceritate absurdă. Apoi se depărtă de ea făcând câțiva pași de-a lungul balustradei și, scoțând pistolul din buzunar, îi amenință pe amândoi plimbând arma de la unul la altul: țeava revolverului îi unea acum. Stinge lanterna! Dinspre sat se auzi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de pagini, format A4) Îl recomandă ca unul dintre cei mai interesanți deținători de jurnale din teatrul românesc al ultimelor decenii. E o carte care are tot ce trebuie : umor, tristețe, alonjă culturală, Întîmplări cu oameni de teatru, sarcasm social-politic, sinceritate. E o carte serioasă care se-ntinde pe trei decenii deloc plicticoase : sunt portretizați mari actori, e demascată o epocă a tiraniei și a penuriei (19711989), se fac referiri la odioasa de cenzură, la inerentele umilințe cotidiene ale cetățenilor României
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
te protejează și îți aduce noroc, să poți finisa cuibușorul tău înfățat, în care îl aștepți cu sufletul la gură pe prințul tău multiubit, cutezătorul shangdi di liwu. trupul tău fin este un ulcior plin cu lichidul perfect transparent al sincerității, el se poate evapora în bucurii mari sau poate îngheța în arme cumplite. șase în al doilea loc: aliata ta mare este suplețea transformării sentimentelor tale, care se vede pe cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți - un fulger cât
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
împrumuta sandalele tale cu aripi, primite de la hermes când erai mică, dar din păcate nu s-ar fi potrivit măsura, iubitul tău este mai mare cu o optime decât tine, măsoară ceva mai mulți becuteci. vecinii tăi îți onorează acum sinceritatea oferită prin puterea fantastică a suflețelului tău cu o trăsură de flori. o trăsură de flori intră pe poarta principală a grădinii suspendate a dragostei tale, trasă de doi canari-pereche, josă și mercedes, care se sărută triumfal cu ciocurile lor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
glezne, picioarele tale se corodează, mușcăturile șopârlelor-tegu-negre îți rup din vederea ageră, cozile lor îți biciuiesc cu piei ude spinarea, e o zi grea. nu poți învinui pe nimeni, când mergi cu sufletul desculț printre alte vietăți poți fi mușcat, sinceritatea ta te purifică, dar te și rănește. șase în al doilea loc: dacă te uiți cu atenție la bucata aceasta de carne fragedă vezi că nu este cu mult diferită de musculatura mimicii tale poetice, este foarte îmbietoare, roșul din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
gât, se vede burdihanul mare și păros înaintea lui, nu te gândi prea mult la predica acestui conducător vremelnic, oricum ai noroc și e cu adevărat timpul să te unești pentru totdeauna cu alesul inimii tale. nouă deasupra: reverență, respect, sinceritate, emoții, senzația că într-adevăr se întâmplă o minune: unirea ta cu iubitul tău, cel care te-a lăsat să seceri grânele de pe pământul lui, cel care ți-a zărit lacrimile amare vărsate de-a lungul zilelor de muncă, cel
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale zburătoare au încălțat picioarele din față ale tigrului alb qilin, tigrul prosperității grădinii tale suspendate, să îl facă să se trezească, furnicile albe se țin de picioruțe, lanțuri-lanțuri, în rochia ta albă de mireasă. nouă în al doilea loc: sinceritatea îți aduce noroc: de bucurie că va veni el, prințișorul shangdi di liwu, atât de drag ție, speli toate lucrurile din grădina suspendată a dragostei tale, vrei ca totul să fie cel mai curat posibil când el sosește. speli toate
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
întotdeauna către inima ta, înțelegi că atunci când ești singur nu ești neapărat mai slab decât când conduci o armată, atâta vreme cât ai cunoștințe suficiente să construiești biserici și să mângâi suflete, nu ești mai slab. nouă în al cincilea loc: numai sinceritatea unește, te uiți deasupra ta, în cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți. mercur face o plecăciune, cu sudoarea pe frunte, soarelui tău, inimii tale. venus, în rochie de seară, urmează, știe să își încrucișeze genunchii într-o înclinare, ca
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
descoperim, cu plăcută surprindere, o fibră morală de cea mai bună calitate, care modelează scriitura după chipul și asemănarea omului, în spiritul toleranței și al bunului-simț („aberațiile“ din volumul de față nu-s deloc... aberante!). Ca să nu mai vorbim de sinceritatea cuceritoare a mărturisirilor scăpate adesea de sub control (să fie la mijloc doar o impresie?), cu o ingenuitate frapantă, de neverosimilă autenticitate. Smerit, naratorul parcă și-ar cere mereu scuze. Aplauzele îl stingheresc. Ei bine, povestind despre tot ce se nimerește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pare ținta predilectă a ironiilor, fiind semnalată ca un defect grav, mai cu seamă când în discuție intră cazul unor mari scriitori (precum Cărtărescu, de pildă). Scriitorul nu are voie să mintă. Povestirile lui Sorin Stoica sunt niște exerciții de sinceritate deghizate în forma unor captivante narațiuni, care se citesc cu sufletul la gură. Cine pricepe noima oximoronului din titlu va înțelege cu ușurință ce și cât datorează prozatorul moralei bunului-simț. Ca paradox, firește. Antonio Patraș Cică... Cică în vremea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se moare din așa ceva, dar atunci nu mai poate să țină în ea și fiecare poveste din perioada aia se încheie cu concluzia: „Am trăit rău!“. În fond, repet, ce-ai putea să scrii și până unde să mergi cu sinceritatea? Maică-mea nu are nici o amintire plăcută despre tatăl ei, un fost jandarm încruntat. Doar că era și el cam agresiv. Îi plăcea să-i trimită pe toți ai casei după lemne prin pădure, să ordone și să urle. Rigiditățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
fiică, se așezau la povești. Mai veneau uneori și verișoare sau verișori care se interesau de noua ei viață, dacă profesoratul îi procura satisfacțiile așteptate, unii dintre ei fiind tentați să îmbrățișeze și ei ramura didactică. Simona le dezvăluia cu sinceritate părțile colorate și unele mai cenușii ale acestei profesii, care cere în primul rând dăruire. ,, Cine nu are chemare și nu iubește copiii, nu are ce căuta în învățământ", conchidea ea. Auzind argumentele Simonei, cei care ar fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
vibra, îi creștea în piept și i se umplea de o trufie fără margini. Apoi, începea să povestească ce vrei și ce nu vrei cu o deosebită franchețe, căci întotdeauna, în compania unui prieten iubit, inima omului este aplecată spre sinceritate. În sumbra dimineață, la care m-am oprit eu cu povestirea mea, trezindu-se din somn - în chip tare curios - mult mai târziu decât de obicei, acesta, după salutul cuvenit oglinzii, ca să nu întârzie - Doamne ferește! - la serviciu, își trase neglijent
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
învățăminte. Peste tot, paginile erau acoperite cu un scris foarte mărunt, dar, totuși, citeț. Am început să lecturez chiar de la prima pagină. Scria: Starea de spirit din această celulă nenorocită este cel mai nepotrivit lucru pentru cel care, aplecat către sinceritate, dorește să își pună gândurile în ordine și să și le aștearnă, după cum se cuvine, într un jurnal personal. Oricum, toate sunt doar cuvinte pe care le scriu, însă sentimentele cum aș putea să le exprim? Nu știu, dar mă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
niciodată, dar care, din respect și din stimă, te face, fără să vrei, să te ridici supus în picioare și să-ți descoperi capul. Abia aceasta este adevărata miză și cea mai însemnată, restul fiind doar lucru de bravadă, în sinceritatea căruia nu te poți încrede niciodată pe deplin!” Ei bine, lunile veneau și se duceau necontenit, în alunecușul lor de neoprit. Cu fiecare zi, acesta începea să dovedească, prin ceea ce scria, un talent deosebit, aproape înrudit cu geniul. Lucrul cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
deloc pe nimeni, fiindcă, în astfel de împrejurări morbide, întotdeauna conștiința este cea care lucrează cel mai puternic și mai eficient în noi, dezvăluindu-ne cam cât de fragil și de imperfect este, în fond, omul și arătându ne cu sinceritate și cu cinism cam cât de numeroase sunt motivele pe care le are acesta, ca să fie nefericit în lume. Nefericirea este unul dintre indiciile propriei noastre imperfecțiuni! Spre seară, întorcându-se înapoi acasă, exact cu câteva clipe înainte de a intra
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
poem” dedicat ploii și copilăriei evocată în deplina ei libertate și inocență. Povestirile comprimate, „Ploaia”, „Pomii lui moș Anton”, „Fântâna lui Bulgaru”, „Vecinii darnici”, „O lecție de neuitat”, tratează despre lumina sublimă a dărniciei, dar și despre bucuriile copilăriei și sinceritatea-i desăvârșită. Chipul de lumină al dărniciei și sinceritatea copilăriei nu pot decât să emoționeze până la lacrimi. „Binecuvântați!” - „Să binecuvântăm! Părinții pe copii și noi toți unii pe alții, căci cuvântul spus are putere.”. Textul final al cărții, „Minunea”, zugrăvește
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
libertate și inocență. Povestirile comprimate, „Ploaia”, „Pomii lui moș Anton”, „Fântâna lui Bulgaru”, „Vecinii darnici”, „O lecție de neuitat”, tratează despre lumina sublimă a dărniciei, dar și despre bucuriile copilăriei și sinceritatea-i desăvârșită. Chipul de lumină al dărniciei și sinceritatea copilăriei nu pot decât să emoționeze până la lacrimi. „Binecuvântați!” - „Să binecuvântăm! Părinții pe copii și noi toți unii pe alții, căci cuvântul spus are putere.”. Textul final al cărții, „Minunea”, zugrăvește suferințele îndurate de cei aflați departe de casă, temă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să o aștept. Nu auzeam bine ce vorbeau, dar am auzit bine când vecina zise: - Mulțumesc mult, mătușă Alexandră, cu plăcere, dar nu sunt singură, arătând cu privirea spre mine. Mătușa Alexandra se apropie de mine și-mi zise cu sinceritate și blândețe: - Poftiți și dumneavoastre la mine acasă. Facem o masă de pomenire a celor răposați. Haideți, veniți cu Maria împreună. Eu am acceptat cu plăcere. Când am intrat în ograda mătușei Alexandra, mirosea a sărbătoare. Acasă, fiicele ei deja
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-și puteau imagina că aș fi putut face ceva rău, fapt pentru care aș fi putut fi exclusă din universitate. Nu aveam încotro, trebuia să recunosc și să le spun adevărul. Nu mă certară. Mă ascultară cu răbdare până la urmă. Sinceritatea mea îi mișcă până la lacrimi. Atunci, pentru prima dată, tata, îmi vorbise ca unui om mare. Știa că eu mai eram încă un copil, că trebuia să mă ajute să înțeleg ce este viața și care era rostul meu. Îmi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
urma să înceapă în curând. Doamna profesoară avea totul deja pregătit pentru a începe activitatea, doar aștepta să se facă auzit sunetul clopoțelului și copiii să se adune toți. Iubea mult copiii. Îi plăcea foarte mult suflețelele lor curate și sinceritatea lor copilărească. Ei simțeau aceasta și se adunau în jurul ei ca albinele la flori. Unii din ei se apropiau de masă și lăsau ceva; fie un măr, fie o pară, fie niște prăjituri, și fugeau repede pentru ca să nu reușească doamna
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită!” (Păpușa). Stăpânid narațiunea și tehnica dialogului, Lidia Vrabie excelează în evocări, aducând în fața cititorului pagini emoționante, în care fiecare cuvânt din rostirea literară poartă sigiliul sincerității, precum și a nestrămutatei convingeri în puterea credinței strămoșești, care leagă indisolubil dăinuirea de capacitatea noastră de a iubi creația lui Dumnezeu. În „Părinții noștri - două candele” autoarea atinge înălțimi amețitoare în arta evocării, incitând la meditații profunde asupra rostului nostru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o carte în care autorul își înzidește o fărîmă de suflet. Valeriu Stancu Prolog Pe drumul vieții mele muritoare, deseori am fost bântuit de amintirile încărunțite în calvarul pătimirii care mi-a rupt irevocabil o bucată de suflet. Mărturisesc cu sinceritate astăzi, că, de-a lungul vremii, gândul confruntării dintre plumbul nefericirii evadatului din lumea inocentă a zâmbetelor de copii, și aura surâsului de bucovinean osândit la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]