828 matches
-
ce tinde spre zero dar care conține o masă ce tinde spre infinit. În cazul unei găuri negre, singularitatea este masa unei întregi stele de minim 20 de ori mai mare ca Soarele nostru, concentrată într-un punct al spațiului. Singularitatea are o forță gravitațională colosală, ea dând forța de atracție a unei găuri negre. O gaură neagră poate îngloba extrem de multă materie, în ciuda dimensiunilor ei nu tocmai mari, deoarece ea comprimă materia. Materia atrasă de o gaură neagră nu intra
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
("Law of Accelerating Returns") este o teză publicată de Ray Kurzweil cu privire la ipoteza futurologică extrem de radicală numită Singularitatea tehnologică. Dacă aplicăm aceste trei principii la cel mai înalt nivel de evoluție de pe Pământ, primul pas, crearea celulelor, a introdus paradigma biologiei. Apariția ulterioară a ADN-ului a oferit o metodă digitală pentru a stoca rezultatele experimentelor evoluționare. Apoi
Legea întoarcerilor accelerate () [Corola-website/Science/299315_a_300644]
-
realistă, dar vederile lor diferă în special în problema percepției. Duns Scot admite că atât intelectul, cât și simțurile pot percepe și înțelege realitatea lucrurilor în mod direct și intuitiv. Toma de Aquino susținea că intelectul nu poate percepe direct singularitatea lucrurilor materiale, ci doar natura universaliilor dedusă din percepțiile sensoriale. Duns Scot se opune în egală măsură vederilor lui Averroes privind problema percepției, afirmând că realitatea materială conține în ea însăși elementele care permit să fie înțeleasă ca atare. După
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
unor legi cunoscute, legi care pot fi transcrise în limbajul matematicii, dar aici avem miezul universului însuși, o piesă care însă lipsește și care transcende legile fizice.” (cf. Michio Kaku). Momentul Big Bangului mai este cunoscut și sub numele de singularitate cosmică („cosmic singularity”), adică locul unde ecuațiile își pierd sensul. Nici teoria corzilor nu a avut o soartă mai bună: din ce în ce mai mulți cercetători lucrau la ea, dar se întâmpla un lucru curios. Fizicienii au găsit o a doua versiune la
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
dar fără materie stabilă.” (cf. Michio Kaku). Dar dacă doar într-o fracțiune din aceste universuri se dezvoltă viața, vom avea un număr infinit de universuri paralele în care trăiesc civilizații. Cercetătorii au ajuns iarăși la încercarea de a explica singularitatea ce a precedat Big Bangul, de data aceasta cu ajutorul teoriei M. În anul 2001 aceasta a suferit o transformare din partea lui Burt Ovrut. Deși până atunci se credea că a 11-a dimensiune este un loc pașnic în care universurile-membrană
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
Singularitatea tehnologică este un concept din futurologie care se referă la implicațiile pe care în general le are progresul tehnico-științific foarte accelerat pentru specia umană și ceea ce înțelegem prin om. În anul 1958, într-un interviu, celebrul matematician John von Neumann
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
general le are progresul tehnico-științific foarte accelerat pentru specia umană și ceea ce înțelegem prin om. În anul 1958, într-un interviu, celebrul matematician John von Neumann vorbea despre faptul că progresul tehnico-științific accelerat lasă să se întrevadă un fel de singularitate, dincolo de care viața și lumea așa cum le știm noi nu mai pot exista. În 1965, I. J. Good introduce ideea de explozie inteligentă (a unei mașini) care este inclusă acum în conceptul singularității tehnologice. Conceptul a fost în mod formal
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
lasă să se întrevadă un fel de singularitate, dincolo de care viața și lumea așa cum le știm noi nu mai pot exista. În 1965, I. J. Good introduce ideea de explozie inteligentă (a unei mașini) care este inclusă acum în conceptul singularității tehnologice. Conceptul a fost în mod formal lansat în 1993 de către matematicianul Vernor Vinge și dezvoltat apoi de către experți precum Ray Kurzweil („Legea întoarcerilor accelerate”) și Eliezer Yudkowsky. Este și un important obiectiv tehnologic urmărit de mișcarea transumanistă. Termenul a
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
mod formal lansat în 1993 de către matematicianul Vernor Vinge și dezvoltat apoi de către experți precum Ray Kurzweil („Legea întoarcerilor accelerate”) și Eliezer Yudkowsky. Este și un important obiectiv tehnologic urmărit de mișcarea transumanistă. Termenul a fost împrumutat din fizică (unde singularitate este de exemplu o gaură neagră, oamenii neputând să afle ce este în interiorul ei, neputând pătrunde dincolo de raza Schwarzschild, legile fizicii nemaiavând valabilitate aici. Se pare că Universul s-a născut dintr-o asemenea singularitate, unde spațiul și timpul erau
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
fost împrumutat din fizică (unde singularitate este de exemplu o gaură neagră, oamenii neputând să afle ce este în interiorul ei, neputând pătrunde dincolo de raza Schwarzschild, legile fizicii nemaiavând valabilitate aici. Se pare că Universul s-a născut dintr-o asemenea singularitate, unde spațiul și timpul erau comprimate la infinit) și din matematică / analiza complexă (unde singularitatea este punctul în care o ecuație sau o suprafață degenerează sau dispare). Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
afle ce este în interiorul ei, neputând pătrunde dincolo de raza Schwarzschild, legile fizicii nemaiavând valabilitate aici. Se pare că Universul s-a născut dintr-o asemenea singularitate, unde spațiul și timpul erau comprimate la infinit) și din matematică / analiza complexă (unde singularitatea este punctul în care o ecuație sau o suprafață degenerează sau dispare). Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăși puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 10 operații
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
la evenimente aproape imposibil de imaginat pentru specia homo sapiens: contopirea dintre inteligența biologică și cea nebiologică ("mind uploading"), oameni aproape nemuritori și nivele înalte de superinteligență care se răspândesc rapid în întreg Universul. De aceea este folosit termenul de singularitate: specia umană nu are cum să înțeleagă ce va urma (gaură neagră), la fel cum o bacterie nu poate înțelege ce este un om, atât de mare va fi progresul tehnico-științific. Trilogia de filme Terminator arată o lume într-un
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
o bacterie nu poate înțelege ce este un om, atât de mare va fi progresul tehnico-științific. Trilogia de filme Terminator arată o lume într-un viitor nu foarte îndepărtat (2029), unde inteligența artificială Skynet, conștientă de sine și trecută prin Singularitate, a devenit atât de puternică încât ajunge să extermine umanitatea. Trilogia de filme arată o lume trecută dincolo de singularitate, unde inteligența artificială este conștientă de sine, mult superioară oamenilor ca intelect, în timp ce aceștia trăiesc în realitatea virtuală. Proiectul online vast
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
Terminator arată o lume într-un viitor nu foarte îndepărtat (2029), unde inteligența artificială Skynet, conștientă de sine și trecută prin Singularitate, a devenit atât de puternică încât ajunge să extermine umanitatea. Trilogia de filme arată o lume trecută dincolo de singularitate, unde inteligența artificială este conștientă de sine, mult superioară oamenilor ca intelect, în timp ce aceștia trăiesc în realitatea virtuală. Proiectul online vast Orion's Arm este o colecție de gânduri despre o lume care a trecut prin Singularitate cu mii de
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
lume trecută dincolo de singularitate, unde inteligența artificială este conștientă de sine, mult superioară oamenilor ca intelect, în timp ce aceștia trăiesc în realitatea virtuală. Proiectul online vast Orion's Arm este o colecție de gânduri despre o lume care a trecut prin Singularitate cu mii de ani în urmă. Printre altele, este vorba de "Arhailecți", minți artificiale aproape-atotputernice, rezultate din experimentele umane cu inteligența artificială în secolul XXI, care se răspândesc pe mii de sisteme solare, conectate prin găuri de vierme care au
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
traseele de pe circuitele integrate: transportul de informații. Acești arhailecți pot crea noi universuri proprii, "îndoind" timpul și spațiul prin găuri negre. În filmul "Transcendence: Viață după moarte" din 2014, Dr. Will Caster (Johnny Depp), un cercetător al inteligenței-artificiale, dezvoltă o singularitatea tehnologică după decesul său și „încărcarea” sa în memoria unui super-computer.
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
unor legi cunoscute, legi care pot fi transcrise în limbajul matematicii, dar aici avem miezul universului însuși, o piesă care însă lipsește și care transcende legile fizice.” (cf. Michio Kaku). Momentul Big Bangului mai este cunoscut și sub numele de singularitate cosmică („cosmic singularity”), adică locul unde ecuațiile își pierd sensul. Nici teoria coardelor nu a avut o soartă mai bună: din ce în ce mai mulți cercetători lucrau la ea, dar se întâmpla un lucru curios. Fizicienii au găsit o a doua versiune la
Teoria coardelor () [Corola-website/Science/297818_a_299147]
-
condus la o serie de rezultate importante. Astfel, a obținut o formă specială cu totul remarcabilă sub care se pot pune polinoamele lui Cebișev ale unei mulțimi compacte din plan, precum și generalizări ale diametrului transfinit și utilizarea acestora în problema singularităților. Gh. Călugăreanu a adus contribuții importante și în alte domenii ale matematicii, ca cele ale geometriei și topologiei. În prima sa lucrare din 1924 descoperă o proprietate caracteristică a cuadricelor, relativă la trei puncte oarecare ale suprafeței, care este implicată
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
curbele algebrice. O altă problemă importantă de geometrie diferențiala pe care a studiat-o a fost aceea a reprezentării intrinseci a suprafețelor prin exprimarea curburii medii și a curburii totale în funcție de coordonatele geodezice. În anul 1942 începe un studiu al singularităților ce apar la transformările punctuale ale unui plan pe alt plan, stabilind existența cutelor și a vârfurilor simple sau multiple, precum și inexistentă lor în cazul transformărilor conforme și a celor topologice echivalente cu acestea. În colaborare cu Gh. Th. Gheorghiu
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
Realizările sale în matematică includ „Teoria Încorporării Nash”, care arată că orice mulțime Riemann poate fi izometrică, realizată ca o submulțime a spațiului euclidian. De asemenea, el a adus contribuții semnificative teoriei ecuațiilor neliniare parabolice cu derivate parțiale și teoriei singularității. În cartea „A Beautiful Mind”, autoarea Sylvia Nasar explică că Nash încerca să demonstreze o teoremă care implica ecuații eliptice cu derivate parțiale când, în 1956 a suferit o mare dezamăgire când a aflat că un matematician italian, Ennio de
John Forbes Nash, Jr. () [Corola-website/Science/308530_a_309859]
-
pe cercul de convergență. De asemenea, tot înaintea lui N. Coculescu, Henri Poincaré adusese funcția perturbatoare de două variabile la o funcție (x) de o singură variabilă. N. Coculescu studiază în teza sa această funcție (x), preocupat fiind de determinarea singularităților. Dar aceste singularități erau date de ecuații de grad foarte ridicat, munca pentru aflarea lor fiind destul de grea. După ce studiază însă câteva cazuri particulare, N. Coculescu conchide că pentru perturbațiile din sistemul solar există doar un singur punct singular pe
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
convergență. De asemenea, tot înaintea lui N. Coculescu, Henri Poincaré adusese funcția perturbatoare de două variabile la o funcție (x) de o singură variabilă. N. Coculescu studiază în teza sa această funcție (x), preocupat fiind de determinarea singularităților. Dar aceste singularități erau date de ecuații de grad foarte ridicat, munca pentru aflarea lor fiind destul de grea. După ce studiază însă câteva cazuri particulare, N. Coculescu conchide că pentru perturbațiile din sistemul solar există doar un singur punct singular pe conturul de convergență
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
Diego, actualmente retras din activitatea didactică, și autor de science fiction. este faimos pentru romanele sale premiate cu Premiul Hugo "Foc în adânc" (1992) și "Adâncurile cerului" (1999), și mai ales pentru eseul său din 1993 ""The Coming Technological Singularity"" ("Singularitatea tehnologică care vine"), unde afirmă că creșterea exponețială din tehnologie va tinde spre un punct dincolo de care nu putem nici măcar specula despre posibilele consecințe. Vinge și-a publicat prima povestire, "Bookworm, Run!", în numărul din martie 1966 al revistei "Analog
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
multă inventivitate ideile până la concluziile lor logice. Ambele cărți au fost nominalizate la premiul Hugo, dar au pierdut în favoarea unor romane scrise de William Gibson și Orson Scott Card. Alături de "True Names", aceste două romane reliefează interesul lui Vinge pentru singularitatea tehnologică. "True Names" se petrece într-o lume aflată în vârful singularității. "The Peace War" prezintă o lume în care singularitatea a fost amânată de câmpurile de forță și de o epidemie globală, în timp ce "Marooned in Realtime" urmărește un grup
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
la premiul Hugo, dar au pierdut în favoarea unor romane scrise de William Gibson și Orson Scott Card. Alături de "True Names", aceste două romane reliefează interesul lui Vinge pentru singularitatea tehnologică. "True Names" se petrece într-o lume aflată în vârful singularității. "The Peace War" prezintă o lume în care singularitatea a fost amânată de câmpurile de forță și de o epidemie globală, în timp ce "Marooned in Realtime" urmărește un grup de oameni care reușesc să evite singularitatea care, altfel, înconjura Pământul. Vinge
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]