KorAP: Find »[drukola/base=sintactic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...204 >

5,099 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

cambodgiana b b aglutinanta sintetic turcă b, d (b) b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic yana91 c, d (b) a, b fuzionantă-aglutinantă (atrasă de simbolism) ușor sintetic tibetana clasică b c aglutinantă-fuzionantă sintetic (ușor polisintetic) sioux C (simplu cu raporturi sintactice mixte) c c fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d) d, c, a simbolizantă analitic shilluk 93 (b) b aglutinanta sintetic bantu (c) c, (d) a fuzionantă analitic (ușor sintetic) franceză 94 D (complex cu raporturi sintactice mixte) b, c

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
simplu cu raporturi sintactice mixte) c c fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d) d, c, a simbolizantă analitic shilluk 93 (b) b aglutinanta sintetic bantu (c) c, (d) a fuzionantă analitic (ușor sintetic) franceză 94 D (complex cu raporturi sintactice mixte) b, c, d b b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic nootka 95 c, (d) b fuzionantă-aglutinantă ușor polisintetic chinook 96 c, (d) c, (d) (b) fuzionantă polisintetic algonquin 97 c c, d a fuzionantă analitic engleză c, d c

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Joseph Greenberg, într-o serie de studii publicate după 1950, va elimina din propria clasificare tipologica criteriul conceptual al lui Sapir, dar va prelua ideea foarte

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
continuare, astăzi, pe distincția separativ vs. cumulativ. Există și tendința folosirii tripletei analitic - sintetic - polisintetic, fără nici o distincție în interiorul tipului sintetic. Centrul de interes al studiilor tipologice se deplasează în a doua jumătate a secolului al XX-lea către tipologia sintactica. Domeniile avute în vedere privesc, printre altele, ordinea cuvintelor, clasele de cuvinte (s-a observat, de pildă, ca multe dintre limbile mai puțin studiate în trecut nu fac distincția verb - nume) și unele categorii gramaticale verbale (de pildă, triada timp

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cuvinte din limbile mai cunoscute - sînt polisintetice o bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sintetice (limbile indo-europene vechi: sanscrita, greacă, latină, slavă comună etc.) exprimă raporturile gramaticale în interiorul cuvîntului, cu ajutorul unor morfeme care fuzionează (adică nu se adaugă în succesiune, ca în cazul limbilor aglutinante). Limbile flexionare analitice (majoritatea limbilor indo-europene actuale) folosesc mijloace sintactice de exprimare a raporturilor gramaticale (așa-numitele instrumente gramaticale de tipul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc.). După cum am mai arătat, nu există tipuri flexionare pure: clasificarea limbilor flexionare se face în funcție de preponderenta tipului sintetic sau a celui analitic; de exemplu, limba

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale (da/nu). În privința topicii, putem clasifică limbile după locul determinantului definit (DefN/NDef), locul determinantului indefinit (IndefN/NIndef), locul demonstrativului (DemN/NDem), locul numeralului (Nnum/numN) și altele. 4.3.3. Criterii sintactice Începînd cu a doua jumătate a secolului trecut, clasificările care au la bază nivelul sintactic al limbii au devenit extrem de numeroase și de interesante. După cum remarcă și Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
după locul determinantului definit (DefN/NDef), locul determinantului indefinit (IndefN/NIndef), locul demonstrativului (DemN/NDem), locul numeralului (Nnum/numN) și altele. 4.3.3. Criterii sintactice Începînd cu a doua jumătate a secolului trecut, clasificările care au la bază nivelul sintactic al limbii au devenit extrem de numeroase și de interesante. După cum remarcă și Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
trecut, clasificările care au la bază nivelul sintactic al limbii au devenit extrem de numeroase și de interesante. După cum remarcă și Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and Binding, rom

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and Binding, rom. guvernare și legare)13 "sub forma parametrilor abstracți de variație, care, alături de setul de module și de principii aparțin gramaticii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
universală și tipologia lingvistică". Practic însă, eliminarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică nu s-a realizat, iar gramatică generativ-transformațională, în ciuda unor rezultate valide, s-a dovedit a fi, în ansamblul său, un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect), V(erb), O(biect) - avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mai mult sau mai puțin important în aproximativ un sfert dintre limbile lumii. O limbă ergativă aparține unui "tip structural de limbi distinct de limbile acuzative printr-un mod specific de codare a argumentelor agent și pacient și a funcțiilor sintactice de subiect și de obiect direct: în limbile ergative, poziția subiectului este ocupată, de preferință, de pacient, codat că absolutiv, iar ergativul este ales pentru exprimarea agentului, în timp ce în limbile acuzative, poziția subiectului este ocupată de agent, codat că nominativ

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
tranzitive și subiectul verbelor intranzitive, iar un alt caz, acuzativul, marchează obiectul direct al verbelor tranzitive (Dixon 1994: 1). Marcarea acestor constituenți poate fi schematizata astfel: A Ergativ Nominativ S Absolutiv Acuzativ O Dixon (1994: 9) Din punct de vedere sintactic, "comportamentul identic" are în vedere constrangerile de coreferențialitate în formarea frazelor, atît în coordonare, cît și în subordonare. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și O, dar nu și poziția A, atunci limba are sintaxa ergativă. Dacă aceleași constrîngeri privesc

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subordonare. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și O, dar nu și poziția A, atunci limba are sintaxa ergativă. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și A, dar nu și poziția O, atunci limba este acuzativă din punct de vedere sintactic. (Dragomirescu 2010: 18-19). Altfel spus, în construcția ergativă subiectul unui verb intranzitiv se marchează printr-un caz special, ergativul, în timp ce cazul obiectului direct este același că cel al subiectului cu verbe intranzitive. În general, este un caz existent în unele

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lingvistică (Sprachbund) este un concept definit pentru prima data in 1928 de Trubetzkoy la Primul congres internațional al lingviștilor. El constată că, în afară familiilor lingvistice, există "grupuri constînd din limbi care prezintă o mare asemănare din punct de vedere sintactic, o asemănare în principiile structurii morfologice și care au un mare număr de cuvinte comune referitoare la civilizație, uneori și o asemănare externă în sistemele fonetice, dar în același timp nu posedă nici o corespondență de sunete, nici o corespondență în formă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lingvistică balcanică 221. Acțiunea substratului traco-ilir, contactul lingvistic, interferență lingvistică, multilingvismul, zona de confluenta a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Printre aceste trăsături genealogice comune ale mării familii uralo-altaice ar fi de amintit: - la nivelul tipologiei fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor de la 1 la 10 pare mai degrabă un contraargument al existenței unei singure familii: Cuvînt Uralică Altaica Proto-uralică Proto-fino-ugrică Proto-samoedă Proto-altaică Proto-turcică Proto-mongolică Proto-tungusă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum uman vs. animal vs. inanimat sau masculin vs. feminin, precum și categorii care exprimă nume abstracte, locuri, grupuri de obiecte etc.), bazată înseosebi pe folosirea prefixelor; verbele au sufixe derivative. La nivel sintactic sînt în general limbi de tip SVO. Familia nigero-kordofaniană e cea mai importantă familie negro-africană, atît ca număr de limbi, ca număr de vorbitori și că suprafață pe care se vorbește. După cum am văzut, denumirea de nigero-kordofaniană a fost propusă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Turcia, Siria, Suedia); siriaca orientala vorbită în Armenia este numită aișor (arm. aysor = "asirieni"); diaspora mondială familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul central; VSO; aramaica antică, ca și akkadiana, au avut tendința de a urma un model SOV, urmare a influenței sintactice persane arameica pătrată, siriacă abjad, ebraică, arabă etc. 18. araucana (mapudungun, mapuche) N Chile, Argentina; considerată de Joseph Greenberg un subgrup compus din patru limbi: araucana, mapuche, moluche și pehuenche. familia amerindiana, ramura araucana, grupul mapudungun; limba polisintetica cu elemente

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în 1777. În realitate ea s-a mai vorbit, iar de la începutul sec. XX cunoaște un proces de renaștere. Azi ea este recunoscută de autoritățile Regatului Unit. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; asemănătoare, mai ales la nivel fonetic și sintactic, cu bretona latină 80. corsicana (corsū) N Franța (Insula Corsica) dialect din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
oficială a Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III i.C. - mîl

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
antropologic 220, ~ conceptual 63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59, 72, 73, 75, 86 croată (sîrbo-croată) 104, 165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom Y 16, 219 cumana 181, 253, 264, 308 cunoaștere 11, 31, 51

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]