1,909 matches
-
insuficiența renală și insuficiența cardiacă, precum și pentru mortalitate. Relația dintre HTA și riscul cardiovascular este liniară, progresivă și continuă; cu cât valorile TA sunt mai mari, cu atât riscul cardiovascular este mai mare (45). Cu toate acestea, la vârstnici, TA sistolică prezintă o mai mare acuratețe în estimarea riscului de morbi -mortalitate de cauză cardiovasculară (38). Un alt aspect deosebit de important este faptul că, la aceleași valori ale TA, pacientul vârstnic hipertensiv are un risc de 3-4 ori mai mare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
un semn precoce de disfuncție de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici Diagnosticul infarctului miocardic acut poate fi dificil la vârstnici, deoarece simptomele anginoase tipice lipsesc adesea, pacientul putând fi asimptomatic, dezvoltând așa -numitul sindrom coronarian „silențios”. Astfel, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
senilă este un proces lent cu prognostic mai bun (36). 2.2.2.3. Funcția cardiacă Este consecința directă a modificărilor structurale, fiind influențată de procesul vascular definitoriu pentru îmbătrânire - arterioscleroza -, sau are componente influențate de vârsta per se. Funcția sistolică Modificările funcționale cardiace legate de vârstă sunt controversate, deoarece mulți para - metri nu au diferențe semnificative în repaus. Pe de altă parte, sunt autori care susțin scăderea cu 5% a debitului cardiac pe decadă de vârstă (37). Funcția sistolică evaluată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
Funcția sistolică Modificările funcționale cardiace legate de vârstă sunt controversate, deoarece mulți para - metri nu au diferențe semnificative în repaus. Pe de altă parte, sunt autori care susțin scăderea cu 5% a debitului cardiac pe decadă de vârstă (37). Funcția sistolică evaluată global în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
37). Funcția sistolică evaluată global în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial telesistolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial telesistolic sau elastanța telesistolică) nu confirmă diferențe semnificative tânăr-vârstnic (41). Funcția diastolică Este în mod evident
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența aortică este în schimb consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența bolii coronariene, dar creșterea duratei de contracție și scurtarea diastolei la orice nivel al frecvenței cardiace, asociată cu scăderea presiunii diastolice aortice, afectează perfuzia coronariană; -raportul cerere-ofertă de oxigen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
scăzută comparativ cu adultul. La efort, frecvența maximă este semnificativ redusă, așa cum susține și o meta-analiză efectuată pe 18.712 pacienți (46). Din acest motiv, la vârstnici scade rezerva de debit cardiac, care la efort trebuie susținut de creșterea debitului sistolic. Această creștere este posibilă datorită menținerii umplerii ventriculare tardive și alungirii contracției miocardice. În practică, administrarea agoniștilor beta adrenergici are un efect mai redus inotrop și cronotrop, în timp ce răspunsul vascular la alfa agoniști nu este influențat în mod semnificativ. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
de transformare a fluxului sanguin intermitent la origine în flux continuu la periferie. Funcția este proprie aortei și ramurilor sale, segmente arteriale elastice, care permit ca o parte din sângele ejectat la fiecare sistolă (în mod normal 66% din volumul sistolic) să fie înmagazinat, restul fiind dirijat spre periferie. Volumul de sânge înmagazinat în sistolă va fi cedat ulterior în diastolă. Astfel, presiunea de deformare parietală (Ep - energia potențială a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de reflexie este legat de modificarea impedanței vasculare, parametru care exprimă rela ția- presiune-flux. Reflexia se produce la joncțiunea dintre arterele de conductanță și de rezis - tență. În mod normal, 80
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de lungime ale vaselor) (48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1); -indicele de viabilitate subendocardică Buckberg - care estimează cuplajul cord -vas și reprezintă raportul dintre integrala presiune-timp în diastolă și sistolă (Mc Leod - 51). Murgo, prin determinări invazive, descrie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
sistolă (Mc Leod - 51). Murgo, prin determinări invazive, descrie 3 tipuri de unde presionale la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
invazive, descrie 3 tipuri de unde presionale la nivelul aortei ascendente și în funcție de vârstă (52) ( figura 2.2): -tipul C (young) - apare la subiecți tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
tineri (sub 30 ani), normotensivi, și se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei presionale. Funcția arterială este complexă și nu poate fi descrisă cu ajutorul unui singur parametru. Caracterizarea cât mai completă presupune indici variați, nici unul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
se caracterizează prin vârf sistolic precoce (P1), urmat de o ascensiune sistolică tardivă (P2) și o undă diastolică evidentă; -tipul A (old ) - apare la vârstnici, dar și în HTA și se caracterizează prin „umăr” sistolic precoce, urmat de un vârf sistolic tardiv, cu undă diastolică puțin evidentă; -tipul B - forme intermediare ale curbei presionale. Funcția arterială este complexă și nu poate fi descrisă cu ajutorul unui singur parametru. Caracterizarea cât mai completă presupune indici variați, nici unul perfect. Subiectul a fost dezbătut la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
59). Efectul asupra presiunii arteriale este determinat de dublarea PVW aortice între 18 i 70 de ani, cu scurtarea timpului de reflexie a undei de puls și creșterea amplitudinii maxime în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
aortice între 18 i 70 de ani, cu scurtarea timpului de reflexie a undei de puls și creșterea amplitudinii maxime în telesistolă (augmentare). Modificarea, frecventă la vârstnici, determină: -creșterea TA sistolice cu cel puțin 40-50 mmHg și risc de HTA sistolică izolată; -TA centrală aortică crescută, superioară celei măsurate convențional; -profil tensional particular, cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
și ale rezervei scăzute de flux coronarian (prin alterarea vasodilatației), chiar în prezența coronarelor normale sau cu leziuni nesemnificative; -postsarcina crescută acționează asupra unui VS deja hipertrofiat, astfel încât trecerea spre hipertrofie patologică este facilă și antrenează disfuncție diastolică și ulterior sistolică; -alterarea funcției cardiace, latentă în repaus, devine manifestă la efort sau la orice echivalență de efort. Vârstnicul are frecvent dispnee și îi scade toleranța la efort; -afectarea intrinsecă a structurilor cardiace crește riscul de aritmii și valvulopatii dege - nerative. Se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
diltiazem sau amlodipină (31). 16.4. Revascularizarea miocardică Ghidurile clinice actuale subliniază beneficiile procedurilor de revascularizare la pacientul vârstnic cu boală coronariană, atât pentru controlul simptomelor, cât și pentru îmbunătățirea supraviețuirii în situații precum afectarea multivasculară, ischemia severă sau disfuncția sistolică ventriculară stângă (32). Pe de altă parte, vârsta înaintată determină modificări vasculare care pot scădea succesul terapiilor de revascularizare. Astfel, vasele devin mai tortuoase, prezintă calcificări, crește frecvența afectării multivasculare coronariane, respectiv incidența bolii arteriale periferice. Cu toate acestea, tehnicile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
în favoarea aplicării terapiei intervenționale la vârstnici și a evitării folosirii vârstei ca factor discriminator în selectarea pacienților la care se aplică angioplastia coronariană percutanată (36). La pacienții cu boală coronariană multivasculară, cu obstrucție pe trunchiul coronarei stângi, cu alterarea funcției sistolice a VS sau cu DZ se recomandă în mod clasic bypass -ul aortocoronarian. La pacienții vârstnici apar riscuri importante legate de intervenția de bypass, determinate de intubația prelungită, dependența inotropică, plasarea balonului de contrapulsație intraaortic, fibrilația atrială perioperatorie, insuficiență renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fericire mai rară în era angioplastiei primare. Toate acestea, precum și asocierea frecventă a comorbidităților (diabet zaharat - DZ, boala cronică de rinichi, boli pulmonare cronice, accident vascular cerebral - AVC, anemie etc.) fac ca vârstnicii să evolueze frecvent după IMA cu disfuncție sistolică severă, fenomene de insuficiență cardiacă, ceea ce conduce la o spitalizare prelungită și mortalitate crescută intraspitalicească. După externare, recuperarea și reabilitarea vârstnicilor este dificilă, mulți dintre ei aso - ciind dizabilități motorii, afecțiuni psihice de tip depresie sau demență, sau locuiesc singuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
pacienții tineri cu dilatație VS, fracție de ejecție VS scăzută și fenomene de insuficiență cardiacă. În consecință, vârstnicii ar beneficia cel mai mult de pe urma blocării SRAA. Această clasă terapeutică a fost studiată la pacienții cu IMA care asociază fie disfuncție sistolică, fie fenomene clinice de insuficien ă cardiacă, fie ambele (inclusiv pacienți cu insuficien ă cardiacă cu funcție sistolică prezervată) (24). În general, vârsta medie a pacien - ților incluși în studii a fost de 65-67 de ani (24,25,28), din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
ar beneficia cel mai mult de pe urma blocării SRAA. Această clasă terapeutică a fost studiată la pacienții cu IMA care asociază fie disfuncție sistolică, fie fenomene clinice de insuficien ă cardiacă, fie ambele (inclusiv pacienți cu insuficien ă cardiacă cu funcție sistolică prezervată) (24). În general, vârsta medie a pacien - ților incluși în studii a fost de 65-67 de ani (24,25,28), din unele studii fiind excluși pacienții cu vârsta mai mare de 80 de ani (23), în timp ce altele nu au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
cu privire la administrarea de enalapril injectabil la vârstnicii cu IMA (30), studiul GISSI-3, în care aproape 30% dintre subiecți aveau peste 70 de ani, a demonstrat o reducere cu 12% a mortalității generale și a progresiei către insuficien ă cardiacă/disfuncție sistolică în rândul vârstnicilor care au primit lisinopril (25). De asemenea, studiul VALIANT, ce a inclus 2.777 de pacienți de peste 75 de ani (383 de pacienți cu vârste peste 85 de ani), a demonstrat non-inferioritatea valsartan față de captopril și la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
7). Există opinii care sus in că, după angioplastia primară, betablocantele ar scădea mortalitatea doar la pacienții cu risc GRACE crescut și nu ar fi absolut necesare pacienților cu risc scăzut (39). Pacienții vârstnici cu IMA asociază mai frecvent disfuncție sistolică și evoluează de multe ori cu fenomene de insuficiență cardiacă, ceea ce justifică cu atât mai mult terapia cu betablocante, cu condiția să fie administrate la momentul și în dozele potrivite. Studiul COMMIT, ce a inclus 26% dintre subiecți cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]