1,118 matches
-
si preocupări sociale TOLERANȚA LA AMBIGUITATE Scăzută Înaltă 2 A A A 1 3 COEZIUNEA GREȘELI DE ORGANIZARE insularizarea grupului; - lipsa tradițiilor de imparțialitate ale conducerii; - lipsa normelor care impun proceduri metodice; - omogenizarea bazelor sociale și ideologice ale mememmemembrilor. CONTEXT SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt reprezentări sociale, „cunoștințe elaborate și Împărtășite” colectiv și empiric, care țin În egală măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne izolate (Mucchielli, 1986, p. 35). Ceea ce sugerează că „identitățile dobândite” (Ricœur, 1991), care implică valori, norme și persoane În care ne recunoaștem, sunt legate de contexte care se pot modifica și reproduce. Totuși, o asemenea definiție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se știe că, În prima fază, sugarul nu face distincție Între sine Însuși și mama sa”, și, În aceeași măsură, În faptul că omul este o ființă socială (ibidem, p. 49). Dat fiind rolul complex al acțiunilor și al contextelor situaționale, considerat esențial În acest proces, „diviziunea Între aspectele eu, sine și identitate este pe cale de a fi suprimată și reintegrată” (Krewer, 1994, p. 168). Etnopsihanaliza susține chiar că structurile culturale influențează inconștientul (ibidem, p. 169), ceea ce Lacan afirmase deja În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lucrare a lui Samuel Popkin, intitulată The Rational Peasant 1, este o bună ilustrare În acest sens: regula unanimității din societățile rurale tradiționale din Asia de Sud-Est nu se aplică doar În funcție de ponderea cutumelor sau de puterea grupului, ci și În funcție de constrângerile situaționale. Astfel, interzicerea adunării de pe câmp a resturilor rămase În urma recoltării echivalează cu condamnarea la moarte a celor mai săraci, care trăiesc din aceste resturi ă de unde importanța dreptului de veto. Creșterea inegalităților face să renască dezbaterea cu privire la oportunitatea intervențiilor corective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au stabilit mai multe aspecte ale manifestării ei: nominală, verbală, frastică și textuală. În semantică, actualizarea este operația prin care un cuvînt monosemantic sau polisemantic primește un sens precis datorită contextului, acesta înțeles sub trei aspecte: 1) dimensiunea spațio-temporală sau situațională, 2) cotextul și 3) contextul extralingvistic sau presupoziția pragmatică. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, actualizarea este mijlocul sau mijloacele prin care se concretizează sensurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interlocutor: gradul de cunoaștere, o anumită legătură de tip familial, profesional, amical, de grup etc.; (c) contextual comunicativ - relația care se stabilește sau care se dorește a fi stabilită între participanții la actul comunicativ pe parcursul derulării acestuia; (d) contextual situațional, corelativ - prin raportare la caracterul formal/informal al situației de comunicare, la eventualii martori/co-participanți la actul comunicativ respectiv etc. Acești factori capătă o importanță diferită în funcție de tipul de societate/ cultură în care este valorificat un anumit idiom; de exemplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau le-a considerat ca alcătuind trei tipuri: 1) o competență situațională, care incumbă subiectului ce comunică aptitudinea de a construi discursul în funcție de partenerii schimbului, de scopul schimbului și de circumstanțele materiale ale schimbului, 2) o competență discursivă, care cere subiectului să fie capabil de a folosi și de a recunoaște procedeele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Contextul unei entități oarecare este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o unitate lingvistică (de natură și dimensiuni variabile: fonem, morfem, cuvînt, frază, enunț), contextul acesteia poate fi de natură lingvistică (contextul verbal) și non-lingvistică (contextul situațional, social, cultural). Conform cu uzajul general, termenul context este folosit pentru a desemna contextul verbal al unității lingvistice. Indiferent de natura sa, lingvistică sau non-lingvistică, contextul poate fi considerat în manieră restrînsă - contextul imediat - sau extinsă. Relevante pentru ceea ce înseamnă context
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cotextul unui element discursiv este reprezentat de vecinătățile lui textuale, adică de elementele verbale care îl preced (cotextul anterior) sau îl urmează (cotextul posterior). În acest caz, cotextul se opune contextului, care rămîne să denumească situația de comunicare sau împrejurările situaționale, totuși, în unele situații, este dificilă distingerea lor precisă, ținînd cont că, dacă în textul scris este relativ simplă, ea devine complicată prin raportarea la oralitate. Astfel, elementele non-verbale din textul oral, care ar ține de context, pot fi repartizate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
literatura pentru copii), pînă la contexte cotidiene. În a n a l I z a d i s c u r s u l u i, stabilirea caracterului didacticist al unui text/discurs se realizează urmărindu-se indici de ordin situațional, funcțional și formal. V. gen de discurs, text. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. OI DIDASCALIE. Pentru antici, didascalia era alcătuită din instrucțiunile pe care le dădeau actorilor autorii dramatici, iar, pentru moderni, indicațiile de joc și de regie date într-o operă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care reprezintă un intertext în raport cu textul dramatic propriu-zis, devine ea însăși un discurs eterogen din punct de vedere structural și de conținut. În general, ea conține indicații în legătură cu cel căruia îi este adresată o intervenție din textul dramatic, precizează contextul situațional în care se desfășoară acțiunea sau descrie acțiunile non-verbale din timpul desfășurării dialogului. Contrar dialogului însă, didascalia nu aparține decît textului scris, fiind asumată de autorul piesei ca prescripție (tehnică) în vederea transpunerii în scenă. De aceea, unele didascalii sînt indiferente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțului, subînțelesul are o "existență nesigură". V. act, influență, maximă, politețe. DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă cazurile de ambiguitate sau măcar oferă soluția cea mai plauzibilă. Există însă situații, arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai curînd inferioară decît superioară. Ca atare, conținuturile comunicate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
miscommunication). Neînțelegerea se poate cerceta în cadrul problemei intersubiectivității și prin studiul proceselor înțelegerii reciproce. În interpretările interacționiste, se distinge sursa neînțelegerii (fragmentul de discurs care este obiectul neînțelegerii) de cauza ei (neînțelegerea fiind adesea rezultatul convergenței unor factori contextuali și situaționali) și de tratamentul ei (pornind de la un enunț dat într-un schimb, reparațiile se pot produce în diferite moduri). Neînțelegerea presupune un timp al iluziei înțelegerii reciproce, încît, pe plan secvențial, trebuie să se ajungă la un schimb repetat, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestea pornesc de la modele din alte limbi și cînd sînt rezultatul creației propriu-zise a realizatorului discursului, ca manifestare a competenței sale lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a realizatorului discursului, ca manifestare a competenței sale lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i, nivelului discursiv și celui semiolingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursului, ca manifestare a competenței sale lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i, nivelului discursiv și celui semiolingvistic. Propunerea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
manifestare a competenței sale lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i, nivelului discursiv și celui semiolingvistic. Propunerea de model ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
competenței sale lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i, nivelului discursiv și celui semiolingvistic. Propunerea de model ca analiză a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistice. V. analiza discursului, discurs, stil funcțional. DUBOIS 1973; GUILBERT 1975; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO NIVEL SITUAȚIONAL. Prezentat, în literatura de specialitate, în asociere cu/prin sintagme ca date situaționale, componentă situațională, context situațional, informație situațională, nivelul situațional este opus, în principiu, în cadrul unui model de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i, nivelului discursiv și celui semiolingvistic. Propunerea de model ca analiză a discursului la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de competență. Spre deosebire de nivelul discursiv - manifestat prin diferențe în ceea ce privește maniera (mai mult sau mai puțin codificată) de comunicare - și de cel semiolingvistic (textual) - concretizat în alegerile de ordin lingvistic ce configurează textul (semne, reguli de asociere a semnelor etc.) -, nivelul situațional (comunicațional) constă în,,datele externe", restrictive, limitative (,,cu rol de constrîngeri"), generate de identitatea partenerilor, de locul pe care-l ocupă în actul comunicativ, de finalitatea avută în vedere, de elementele retrospective care pot fi actualizate, de circumstanțele în care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de constrîngeri"), generate de identitatea partenerilor, de locul pe care-l ocupă în actul comunicativ, de finalitatea avută în vedere, de elementele retrospective care pot fi actualizate, de circumstanțele în care se realizează actul comunicativ etc. Aceste aspecte ale nivelului situațional sînt, de altfel, avute în vedere și de către Hermann Parret, care consideră că, în cadrul așa-numitului,,context acțional", trebuie realizată distincția între nivelul situației (loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
context acțional", trebuie realizată distincția între nivelul situației (loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului și selectarea componentelor lingvistice ale acestuia sînt condiționate, într-o anumită măsură, de particularitățile de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
loc, timp, agenți), nivelul actului propriu-zis și nivelul efectului acțiunii. În realitatea comunicativă, însăși construirea mesajului și selectarea componentelor lingvistice ale acestuia sînt condiționate, într-o anumită măsură, de particularitățile de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra componentelor actului comunicativ nu doar ca un reper
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de ordin situațional ale realizării procesului comunicativ, care diferențiază contextele situaționale,,relativ deschise și negociabile" (conversația în familie sau în grupul de prieteni) de cele,,de o natură mai instituționalizată și închisă" (procedurile de tribunal, interviurile de presă etc.). Nivelul situațional acționează asupra componentelor actului comunicativ nu doar ca un reper restrictiv, care impune anumite alegeri din sistem, ci și ca: a) operator al diferențierii semantice (într-un anumit context pot fi actualizate anumite seme ale unui semn lingvistic, ignorate în cadrul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sufletească); b) factor al economiei în limbă (prin capacitatea de a dezambiguiza anumite componente ale mesajului sau mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]