1,621 matches
-
se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care ține cel mai mult. Uneori îmi dădea, pe ascuns, bomboane, special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli. Nu l-am întrebat de ce-mi spunea așa, dar îmi plăcea cum pronunța el acest nume, simțeam căldura sufletească cu care mă înconjura. Când eram la școală
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la noi, a doua zi s-a pus În grevă și a refuzat laptele pregătit de mama sa. Prin familia La Mont de la parter, constatăm că ei nu gătesc În stilul nostru. Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu gătesc În stilul nostru. Dimineața, de obicei, iau o felie de bacon (slănină) peste care așează două ochiuri. Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi Îi spunem Lamonțică) 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a fi înmormântată creștinește. Vă dați seama cât pustiu era în sufletul lor și câtă amărăciune? Cât erau de necăjiți? Mircea, dă-mi, te rog, cuțitul din sacoșă. Da, mama, poftim. Mulțumesc, dragul meu. A tăiat o parte bună din slănina primită și a învelit-o într-o bucată de ziar. În restul de ziar a învelit una dintre pâini. Mircea, te rog, ajută-mă. Ia sticla asta. Vino. S-au îndreptat încet, acompaniați ritmic și sonor de țăcănitul roților, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Psalmi 102) Copii, a sosit momentul să luăm o gustare. Aveți puțină răbdare. Imediat! Jumătatea de ziar rămasă a fost întinsă pe dușumea, în fața noastră. Noi formam acum un cerc în mijlocul căruia, pe o foaie de ziar, se aflau pâinea, slănina și apa minerală. Mama a luat pâinea și, după ce a făcut semnul crucii cu ajutorul cuțitului în partea de jos a pâinii, a început să taie felii din franzelă, punându-le pe ziar, apoi a tăiat bucățele subțiri din șuncă, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să nu uitați niciodată că Cineva de acolo de sus, din cer, vă privește permanent. Poftă bună la toți! Mulțumim, mama, și ție la fel. Aceste tartine improvizate și incomplete erau deosebit de nutritive și de natură să ne astâmpere foamea. Slănina era atât de bine preparată, moale ca untul, parfumată și delicioasă, încât aluneca singură la vale. Dincolo, în cealaltă parte a vagonului, într-o perfectă mișcare sincronică, familia Butu efectua același ritual ca și noi, ritual fără de care viața este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care ține cel mai mult. Uneori îmi dădea, pe ascuns, bomboane, special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli. Nu l-am întrebat de ce-mi spunea așa, dar îmi plăcea cum pronunța el acest nume, simțeam căldura sufletească cu care mă înconjura. Când eram la școală
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pe scară mare. Există ferme care produc până la 15.000 capete pe an. Porcul ideal al zilelor noastre este alungit, are 18 perechi de coaste (pe vremuri avea de regulă 14), o suprafață de "cotlet" de minimum 30 cm2 și slănina de pe spate de maximum 24 mm grosime. El nu este "gras ca un porc", ci musculos. Șuncile sunt cărnoase și bine dezvoltate. Nu toți porcii sunt ideali, dar grație strânsei colaborări dintre cercetători, specialiștii în domeniul animalelor domestice și fermieri
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul recomanda, Într-adevăr, consumul de usturoi, pentru că acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața, ucide tenia, mărește fluidul seminal, favorizează dragostea” <endnote id="(481, p. 350
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sacrificare a porcului În preajma solstițiului de iarnă : „De atunci se taie porcii de Crăciun” <endnote id="(259, p. 51)"/>. Chiar și beneficiind de această binecuvântare mitică, rostită de Isus ab origine, românii din Bucovina duc În fiecare an de Paști slănină și carne de porc la biserică, pentru a fi sfințite de preot <endnote id="(259, p. 236)"/>. Cele două legende sunt paralele. În primul rând, ambele asociază porcul cu momente din viața lui Isus (cu moartea și, respectiv, cu nașterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(3, p. 68)"/>. De asemenea, disprețul evreului față de carnea de porc s-a suprapus cu imaginea evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din pat, să se facă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din pat, să se facă din ea mâncare, care să se dea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din pat, să se facă din ea mâncare, care să se dea bețivului și apoi acesta nu va mai bea În veci !” <endnote id=" (137
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune slănina În pat, trebuie să se zică cuvintele : «Cum se leapădă jidovul de slănină și de mâncările noastre, așa să se lepede Cutare de băutura jidovească». Luându-se slănina din pat, să se facă din ea mâncare, care să se dea bețivului și apoi acesta nu va mai bea În veci !” <endnote id=" (137, p. 19)"/>. Mai ales În Europa Centrală și de Vest, și mai puțin În spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să aibă un rol semnificativ în marele joc mondial, atunci sunt obligate să delege UE unele din atributele suveranității lor. Cale de mijloc nu există. Nu poți numai să primești, trebuie să și dai; nu poți să fii sătul, iar slănina din pod să rămână neatinsă. Aceasta delegare, însă, nu se face în stil sovietic, prin forță și dictat, ci prin înțelegere și consens și după reguli precise, acceptate de toți și respectate de toți. Fără îndoială că pot să apară
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
drepturile și libertățile anterioare? Să ne gîndim la un contract, de orice fel ar fi acesta. Părțile contractante renunță la unele atribute ale lor în favoarea realizării unor interese comune, superioare atributelor individuale pierdute. Nu poți fi "și sătul și cu slănina-n pod". Expunerea clasică a "pierderilor" și "câștigurilor" aduse de asocierea voluntară a oamenilor în comunitate o găsim în Contractul social al lui Rousseau. Problema reală valabilă și în cazul UE este ca pierderile să nu fie mai mari decât
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Îți vezi de-ale tale, te duci și te joci În jurul căpițelor de fân și de strujeni. Mai spre după-amiază, descoperi În bucătărie o covată mare cu carne multă, rupi fără să te vadă nimeni o bucată de șoric de pe slănină și o bagi vinovat În gură. Pielea e Încă aburindă, iar sarea mășcată presărată pe ea Îi dă un gust pe care nu-l poți uita vreodată. Și a fost mai multă lume, și acum au plecat, și ai rămas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și pentru care a fost scos de pe front etc. Și iac-așa, fost-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu vin. Asta-i o treabă care durează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în matca lor. 2.5. Ambivalența Ambivalența îmbracă la români diverse forme, mai mult sau mai puțin vinovate. Dualitatea îi vine din faptul că e nehotărât, nu poate alege: „ba e lae, ba-i bălae”, vrea să fie „și cu slănina în pod, și cu cratița unsă”, e „și cu rușii, și cu turcii”, vrea să împace „și capra, și varza”, e „imparțial, ca tot românul”. Când e duplicitar, e calp, „deștept” (ironic, dezaprobator), fals, fățarnic, fățărit, fariseic, iezuit(ic) (fig
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se prezinte] caietul la control. Așa se uita [profesorul], uite așa se uita rapid, rapid [și spunea]: ce-i cu pata asta aici? Poc! De ce lipsește foaia asta? Poc! Tu știi ce bătaie luam!? Ai pus [caietul] pe oala cu slănină? Nu puteai să te speli pe mâini mai întâi? Era un șmotru!" (O.I.). Ritualul se încetățenise ca atare, deși era aplicat cu mai puțină asiduitate în mediul urban. În școala profesională următoarea etapă în traseul clasic al unui elev venit
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pentru publicarea acestor versuri girantul ziarului a stat în prevenție 2 luni și 5 zile. Din Ghimpele de la 20 martie 1872: ...Am zis Neamțului să tacă Boroboațe să nu facă Ci berea să-și bea! Și să-și vază de slănină Dacă halba-i este plină, De are lulea!... Iată-l azi tare ca fierul Și ciocoiul și boierul Temenele-i fac! Iar el se-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în veci. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]