906 matches
-
al Bucureștilor”, va coprinde în sine: 1. O culegere de cele mai folositoare și interesante lucruri din gazeturile Evropii; 2. Însemnări pentru creșterea și sporirea literaturii românești; 3. înștiințări pentru cele mai folositoare articole ale negoțului; 4. Cele dinlăuntru și slobode săvîrșiri ale statului nostru, precum judecăți însemnate, sfaturi și hotărîri ale Divanului pentru îmbunătățirea Patriei, voinți ale Divanului pentru publicarea a vreunei pricini ș.c.l.; 5. Vînzări și mezaturi deosebite, și, în sfârșit, multe însemnări folositoare, precum pentru curățenia
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
noi singuri, fără de ajutoriul altora, le putem și sîntem datori a le ridica și da într-o parte. Monarhul și compatrioții noștri nu știu ce bine mai mare ne-ar putea face în ziua de astăzi decît că ni să dă voie slobodă a ne lupta și a păși cătră luminarea noastră pe toate căile care sînt deschise și înaintea altor neamuri. Cu toții știu și pricep cum că renașterea unei nații pe o cale mai ușoară și mai scurtă nu este altfeliu cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
noastre, puține cîte le avem, sînt de vină la aceea. Să ne uităm împrejur în toate părțile și ne vom încredința cum că metodul școalelor noastre au fost pănă acum in praxi împedecătoriu, iar nu îndemnătoriu la o cultură mai slobodă și mai înaltă. Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau junele, cum scapă dintr-un clas într-altul, trîntește cărțile și clasicii cei scumpi, a căror el
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
urmă față a Curierului rumânesc va fi hotărîtă spre publicarea lor, de unde, fără greutate a scrisului le vor avea școlarii gratis și vremea scrierii se va putea întrebuința spre alte băgări de seamă folositoare. Cursul literaturei și declamației va fi slobod de obște la orice tînăr, fără să fie supus la nici un fel de condiție (se înțelege însă la tinerii carii, sau în colegiul din Sf. Sava sau în alte școli private, vor fi urmat în vreo limbă încai învățăturile a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
femeia și bărbatul sunt egali. Prin credință ei beneficiază de aceleași drepturi, sunt chemați la aceeași fericire veșnică. Sfântul Apostol Pavel proclamă principiul egalității depline în credință, zicând: „Nu mai este iudeu nici elen, nu mai este nici rob, nici slobod, nu mai este nici parte bărbătească nici femeiască, deoarece voi toți una sunteți în Hristos” (Galateni 3, 28). Familia, în concepția hrisostomică, este o școală a deprinderii virtuților de către soți, mediul desăvârșirii creștine. Viața de familie trebuie să se conducă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
români că perioada de hibernare s-a terminat și nu are nici un motiv să trateze cu cei mici, când poate trata direct cu UE, cu NATO, cu China și cu cine mai vrea. Colac peste pupăză, în Transnistria, în urma alegerilor slobode, a fost ales, nici că se putea altfel, Igor Smirnov, a cărui naționalitate ar fi „moldo-nistreană” dacă, cel puțin după mustață, nu s-ar vedea că-i un personaj à la Taras Bulba. Dar nu-i nimic, Ucraina nu l-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se prezinte în fața instanței, dacă mai vrea să-și păstreze o urmă de credibilitate politică. Nu-l putem obliga. Și el știe chestia cu castravetele: dosar instrumentat politic, din răzbunare pentru discreditare etc. Sic tranzit gloria mundi! În traducere absolut slobodă: Așa a trecut gloria lui Năstase! În ultimul moment, mult prea târziu, aflu că Năstase și-a dat pe seamă. 13 februarie 2009 Cu picioarele pe pământ Motto: „Salus populi supreme lex est” (lat: „Salvarea poporului să fie legea supremă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
valorificată în tezaurul împărăției Fiarei Roșii, ca cel mai de preț capital. Și totuși acești oameni aveau suflet. Purtau cu ei și în ei o flacără divină. Va fi îndreptățită în Dumnezeu, această flacără? „Cel ce a murit păcatului, este slobod de păcat. Păcatul nu mai are stăpânire peste el”, zice Sfântul Apostol Pavel. Dar, într-adevăr au murit ei păcatului? În conștiința lor au acceptat suferința pentru a fi absolvitoare a păcatului? Nu cumva cârtirea și reproșul făcut lui Dumnezeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
peste straturi, spre gardul din fundul ogrăzii și nu l-am mai văzut. Am rămas cu lanțul în mână: Doamne, toate le-ai făcut slobode pe pământ. Noi ne înlănțuim unii pe alții; nici măcar dihăniile și jivinele nu le lăsăm slobode, cum le-ai făcut Tu. Ne am făcut mai mari decât Tine! Ți-am luat dreptul de stăpânire asupra făpturii Tale! Nu știam cum voi explica evadarea cățelandrului; am lăsat lucrurile să se explice prin ele însele. Tata pregătise un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acasă la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică, și la un moment n-am mai putut suporta și am mers pe la fete și le-am desfăcut așa zeghea, și am spus cum se spune aici, la noi: Slobod îi a colinda? Și le-am cântat câte-un colind. Atunci s-o trezit tote, pe rând, și-am făcut un cor de colinde. Am cântat „O ce veste minunată”, toate. Când eram mai fericite, s-o deschis ușa, și-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai 1952, pașaport diplomatic nr. 019022 Lincevski Vladimir - funcționar, Beogradska Bank Ljubenovic Vojslav - primar al orașului Vlastotince, membru al Comitetului principal al SPS Ljubicic Vladimir - director general, "Geneks Hotels" Ljubojevic Dragan - deputat SPS în Parlamentul Șerbiei Ljujic Radomir - director general, "Sloboda", Cacak Maksic Predrag - director general, "Komercialna Banka Sirmium AD" Maljkovic Marko - director, "Srbija-Promet", membru al Comitetului principal al SPS Maljkovic Nebojsa - membru, Directoratul JUL și președinte al Comitetului JUL pentru finanțe și bănci, președinte, Compania de Asigurări "Dunav", născut la
HOTĂRÂRE nr. 413 din 19 mai 2000 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicţia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128739_a_130068]
-
cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Guerickestr. nr. 21. 353. Stoof Dietmar, născut la data de 13 iulie 1960 în Bod, județul Brașov, România, fiul lui Erich și Emma, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen 3, Pommernstr. nr. 23. 354. Sloboda Nikolaus, născut la data de 3 august 1959 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nikolaus și Marianne, cu domiciliul actual în Germania, Crailsheim, Hevwegstr. nr. 13. 355. Sferle Constantin, născut la data de 7 septembrie 1959 în Bratca, România
HOTĂRÂRE nr. 328 din 15 iunie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
pentru nici unu feliu de datorie. Articolul 202 Candu falitulu va urma după Art. 186 și 187, si la vremea darei pe fata a falimentului, nu va fi închisu pentru datorii sau pentru altă pricina tribunalulu va putea să lu sloboda de la arestu ori de sub pază persoanei lui. - partea hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub pază persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desființeze mai la urmă tribunalulu, si chiaru de sine. Articolul 203
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
după cerere înscrisă a sindiciloru, cercetată și priimita de judecătorului-comisaru. De se voru ivi împotriviri la luarea baniloru, sindicii voru fi datori a le desființa mai anteiu prin hotărîrea de judecată. - Tribunalulu poate să dea voie că banii să se sloboda de-a-dreptulu in mana creditoriloru după o foie de împărțire făcută de sindici, si încredințată de judecătorului-comisaru. Secția IV Pentru actele asiguratore Articolul 234 După intrarea loru în lucrare, sindicii sînt datori să face tote actele trebuinciose spre asigurarea drepturiloru falitului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tribunalulu va putea se poruncesca a se lua ori-ce mesuri asiguratore voru fi de cuviință asupra averei falitului. Aceste mesuri vor înceta de sine din dioa ce se va hotărî că pîra nu este priimita, ori că piritulu să se sloboda de sub pada, ori că remane aperatu. Articolul 266 Ori de se va osîndi falitulu că unu bancrutaru viclenu, ori de se va nimici sau se va desființa concordatulu, tribunalulu, printr'aceeași a lui hotărîre de nimicire sau desființare, vă orandui
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cărări necunoscute.” (M. Eminescu, I., 132) „Între răsăritul de soare și apusul de soare / sunt numai tină și rană. ”(L. Blaga, 80) c. analitic: „Fiind băiet, păduri cutreieram.” (M. Eminescu, IV, 354) d. propozițional (propoziția circumstanțială temporală): „Când vii, pășește slobod, râzi și cântă,/Necazul tău îl uită-ntreg pe prag.” (T.Arghezi, 74) e. multiplu: „Îi trebuia o soluție instantanee, pe care nădăjduia să o găsească înainte de a se întoarce cu fața la ofițer și de a-i da un răspuns.” (T.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i prieten îl putem vâna ca pe lup
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Wainder, căruia-i purtăm recunoștință pentru acuratețea analizei și datelor pe care ni le-a transmis prin lucrarea sa. Actul de fondațiune al Spitalului Drăghici din Vaslui Prin care eu subscrisul postelnicul Dimitrie Drăghici scriu și încredințez cu statornicie și sloboda mea vroință următorele: Art. 1. Fondez în condițiunile anume aice stipulate și nestrămutate un spital privat în târgul Vasluiului proprietatea Domniei Sale Doamna Elena Șubin, născută Ghika care va purta pururea numele de Spitalul lui Drăghici. Art. 2. Zidurile și toate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) Soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă, era încărcată de un dispreț crunt: „Pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „Ele ajung în politică doar verificate de șefi”; „Vocația femeilor e prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. Trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a grăbit să-l tipărească în Contemporanul; își da astfel iluzia că el este regina Spaniei care a publicat sub egida sa Capriciile și că poate astupa gura lumii. Numai că, oricât a iritat Goma lumea, gura acesteia a rămas slobodă în ceea ce îl privește pe Nicolae Breban. Lucru la care a contribuit - fără îndoială - și directorul de la Ideea europeană. Deoarece, nefiind, totuși, chiar de viță regală, cum ar fi vrut să pară, nu l-au ținut nervii până la capăt ca să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
infinit mai mult dosarul întocmit în legătură cu evenimentele din decembrie, care ar putea să fie mai interesant decât ne-am fi așteptat, de vreme ce președintele Iliescu a simțit nevoia ca mai întâi să-l cenzureze și apoi să-l ferească de gura slobodă a lumii, făcând din el un dosar secret, tocmai acum când mascarada dezvăluirilor este în floare. Desigur, nu merg până acolo încât să-mi imaginez că în noul scenariu al domnului senator Sergiu Nicolaescu ar fi putut să apară, cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
1870-1938) este autorul unor romane realiste printre care: Duelul, Gambrinus, Iama. Romanul Iama / Bordelul este o radiografiere realistă a lumii bordelurilor rusești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, acțiunea se petrece într-un cartier de mahala, Iamskaia Sloboda. Cartierul cu pricina avea o faimă deocheată din cauza chefurilor, scandalurilor și a celor peste treizeci de stabilimente. Zonele cartierului se diferențiau după numărul și calitatea bordelurilor. În Iamskaia cea mare, stabilimentul Treppel, considerat cel mai bun, luxos, al cărui stăpân
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
altoiește un fost profesor din sat. Ileana, sora scriitorului, s-a căsătorit și ea cu unul Grigoriu. Zahei Grigoriu a fost fiul Ilenei. Ultimul nepot al lui Creangă a fost dus în Siberia, de unde s-a întors prin 1962. Era slobod la gură și le dădea de furcă milițienilor cu urechi lungi: omul relata liber despre fericirea sovietică. Lui i s-a făcut alături altă casă, dar proprietarul actual nu este înrudit cu Ion Creangă. După moartea Smarandei, în 1863, în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
genere, oricărui tibetan, care nu se consideră chinez integral, Old Baliey - Curtea de Justiție, în care englezii aplică legea fără supraveghere de partid, Fleet Street - leagănul presei engleze scrise cu pana, tocul, mașina de scris, computerul și alte instrumente dintotdeauna slobode să cresteze adânc în pielea autorității politice, Greenwich - cartierul foios de parcuri și lentile astronomice în care gândirea e infidelă oricăruia și tuturor momentelor și puterilor, ca o metresă care știe că va fi întotdeauna mai tânără decât toți pretendenții
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cu totul. „Societatea europeană - remarcă el - se sprijină în primul rând pe familiaritatea afectuoasă și pe reciprocitatea sentimentelor care există între membrii unei familii, izvor prim din care iau ei caracterul de blândețe, de ușoară nepăsare, de politeță lesnicioasă și slobodă și gustul sociabilității, care e necunoscut în ținuturile mai apropiate de Orient. Părinții noștri însă au fost crescuți în maximele turcești, adică: fiul nu e prieten al tatălui său, ci i-i primul rob, pe care trebuie să-l strunească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]