912 matches
-
crede cineva că este rușinos pentru fata lui să treacă de floarea vîrstei, și nevoia cere așa, să facă ce vrea: nu păcătuiește; să se mărite. 37. Dar cine a luat o hotărîre tare, și nu este nevoit, ci este slobod să lucreze cum vrea, și a hotărît în inima lui să-și păstreze pe fiică-sa fecioară, face bine. 38. Astfel, cine își mărită fata, bine face, și cine n-o mărită, mai bine face. 39. O femeie măritată este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
fiică-sa fecioară, face bine. 38. Astfel, cine își mărită fata, bine face, și cine n-o mărită, mai bine face. 39. O femeie măritată este legată de lege cîtă vreme îi trăiește bărbatul, dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul. 40. Dar după părerea mea, va fi mai fericită dacă rămîne așa cum este. Și cred că și eu am Duhul lui Dumnezeu. $8 1. În ce privește lucrurile jertfite idolilor, știm că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
și le răniți cugetul lor slab, păcătuiți împotriva lui Hristos. 13. De aceea, dacă o mîncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mînca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască. $9 1. Nu sunt eu slobod? Nu sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrul meu în Domnul? 2. Dacă nu sunt apostol pentru alții, sunt măcar pentru voi, căci voi sunteți pecetea apostoliei mele în Domnul. 3. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
de silă, este o isprăvnicie care mi-a fost încredințată. 18. Care este atunci răsplata mea? Este să vestesc fără plată Evanghelia, pe care o vestesc, și să nu mă folosesc de dreptul meu în Evanghelie. 19. Căci, măcar că sunt slobod față de toți, m-am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. 20. Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu cei ce sunt sub Lege, m-am făcut ca și cînd aș fi fost sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
la laudele ziditorului, limba sa nu-și slujește a grăi vorbe deșarte. Fiind făr' de întristăciune și făr' de mânie, nu se vede nimic care să nu-i placă. Având vorbă cu mințile cele frumoase a celor vechi, se vede slobod de necazurile acelor de-o samă cu dânsul. Treaz și prostatic la bucate fiind, nu se lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Alinuș a fost înghițit. Și înghițit a rămas, Alinușul, atât de drag, tuturor, pentru totdeauna. De unde s-ar putea trage concluzia, că, până și excesul, poate ucide. După cum, bine știu, este posibil să n-am dreptate. Totuși, cred că pot slobozi, din arcul prevenției, o astfel de săgeată ipotetică. OMUL EPOCII Omul epocii ataca tare;în fața lui cădeau redută după redută. Căci, așaîși denumea, el, concurenții. Din urmă, curgeau banii, cum curge o apă fără sfârșit. Elîi aduna. Îi introducea în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Acum formau o pereche frumoasă, dansau bine și chiar erau lăudați de instructor. Într-o seară, când au stat mai mult la repetiții, Petre chiar s-a oferit să o conducă acasă pentru că era târziu, întuneric pe străzi și câinii slobozi prin curțile oamenilor. Frusina a fost de acord. În drum spre casă, el a vrut să o ia de mână dar aceasta l-a respins și i-a spus că are un prieten pe care îl iubește. Făcuse gestul pentru că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Crăciun. Trebuia să stea mai mult timp la repetiții. Afară se însera devreme. Petre așteptă momentul prielnic să îi propună s-o conducă acasă. - Dă-mi voie să te conduc acasă, este târziu și știi că este întuneric, plus câinii slobozi prin curțile oamenilor. Trebuie să treci și prin livadă, este periculos să mergi de una singură. Frusinei nu prea îi surâdea ideea să meargă cu el atât pentru faptul că nu îl plăcea și apoi îi era rușine să o
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pe care l-a supt de la mă-sa și să-i închidă gura definitiv... Pricepi ce-nseamnă asta, definitiv?... încheie Ticu și simulă cu mâna dreaptă tăierea beregatei. Mafalda îl trase îngrijorată și supărată de mânecă, fiindcă își dăduse frâu slobod la gură, când ar fi trebuit s-o facă pe niznaiul în privința fostului lider comunist, dar era prea târziu. Nando, lovit ca de o măciucă în moalele capului, rămase mai întâi fără grai, apoi revolta legitimă făcu să-i urce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu stăreția. Tot ceea ce le spusese Grigore Gospodin cu câteva zile mai devreme era adevărat. Câteva maici care se bucurau de trecere pe lângă maica stareță o bârfiseră din nou în fel și chip, în ultima vreme "că gura lumii e slobodă", cum spusese odată maica Severiana, între timp căzută la pat de supărare și de inimă rea. Din ce pricini anume această dihonie monahicească era greu de spus, fiindcă maica Agripina nu stătuse în calea nimănui și nu supărase pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
organelor" nu știa că lumea aflase totul de la bătrânul pădurar chiar în cursul acelei dimineți, când slujbașul forestier dăduse pe la cooperativă, ca să se întărească cu o țuică și să-și descarce și el sufletul, ca tot omul... Așa că gura (încă) slobodă a lumii începuse îndată să nășească și să înflorească tot felul de zvonuri, iar unul din aceste zvonuri susținea că, de fapt, nu lupii le veniseră de hac celor trei glorioși militari de la răsărit. Nicidecum!... De unde lupi?!... Să fim, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-te cu gloata! Armelle ar fi fost cu siguranță mai puțin senină dacă ar fi putut să vadă cum fiica ei, Juliette, și Ronan Le Bihan profitau că se pierdeau Într-un grup compact de tineri ca să-și lase mîinile slobode să rătăcească cu discreție. De la barul unde se sprijinea În coate, Yvonne făcu o mutră disprețuitoare arătînd spre Pierric, care zgîlțîia cu putere un flipper de lîngă ușă. - Ia uită-te la scrîntitul ăsta, nici măcar nu sînt gologani În mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fel de sentimente de iubire aduce zeița În rândurile voastre... Era uluit, acum când surescitarea se stingea și redevenea stăpân pe propria minte. O curvă, acela era numele tutelar al viitoarei Universitas a cetății sale! O târfă triumfătoare, care umbla slobodă prin cârciumi, fără veșmintele și semnele infamiei sale. Cineva avea să plătească, la Comună, pentru această evidentă corupție. Ce minunată alegorie a timpurilor, Își zise, Înghițindu-și zâmbetul batjocoritor care Îi urcase pe buze. O prostituată Înălțată la cerul zeiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Însă, după numai câțiva pași, se pomeni Înconjurat de lăncile gărzii, În timp ce un număr de brațe robuste Îl Înșfăcau. Încercă să reacționeze, eliberându-se și strigându-și numele. Auzi un glas ordonând gărzii să se oprească și să Îl lase slobod. Bargello apăruse ca prin farmec În mijlocul oamenilor săi. — Și domnia ta tot În recunoaștere nocturnă, messer Alighieri? Îl Întrebă când fură aproape unul de altul. E o recunoaștere dulce, dacă e să judecăm după locul de unde vii, adăugă el cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Am fost iubită. Și acum veniți la mine - femei cu mâinile și picioarele catifelate ca ale unor regine, femei cu mult mai multe oale și străchini decât aveți nevoie, femei atât de protejate pe patul de la ușă și așa de slobode la gură. Veniți flămânde după povestea care s-a pierdut. Implorați cuvintele să umple marea tăcere care m-a înghițit pe mine, pe mamele mele și pe mamele mamelor mele. Aș vrea să am mai multe de spus despre bunicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la cancaniadă) și cuvintele lor intrigante mă vor desființa completamente. Probabil că reputația mea de om liniștit se va duce de râpă. Începând de acum. Sau din noaptea trecută... Dar nu mă voi lăsa nici eu. Nepăsarea mea va crește slobodă, odată cu atitudinea lor, câtă vreme mă știam curat și bine intenționat. După ce am dereticat prin casă, aranjând cât am putut de bine puținele lucruri pe care le aveam, am ieșit șontâcșontâc până la alimentara din colț, să iau cafea (spre mirarea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
câinele mă’șii Domnica, un câine alb, frumos și „negru-n ceriul gurii di rău ci esti”, așa cum Îi zicea bunicul Ghiorghi, care nu Înțelegea nici după a treizecea explicație de ce Victor iubitorul de istorie Îl botezase așa, se plimba slobod de cealaltă parte a gardului, Îi făcea În ciudă lui Vizanti și din când În când băga botul printre zăbrelele din dreptul lui Vizante și apoi Începea canonada de lătrături și de schelălăituri care În final se lăsa cu boturi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a cutremurat convulsionată și a scos un geamăt scurt și pătimaș. Valerică a mai auzit-o ca prin vis: Totu-i binghe când se gată cu binghe! Brava și mersi! Di acu hodinești-ti că mîinghe meri la școlă, eu slobodă Îs! Era aproape ziuă, când Victor a venit să-și ia băiatul acasă pentru a-l trimite la școală. A bătut În ușă, Ildiko l-a invitat În casă. Valerică, trezit din somn de câinele domnului Bella, a Întrebat: Cât
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
s-au mai învechit, femeile au tras-o pa Lina de limbă. Cu el nu era chip de vorbit, părea omul dracului. Au aflat de pe la lucrători și gunoieri ce voiau să știe. Se dusese vestea - că așa e gura lumii, slobodă. Toți îl vorbeau cu patimă și dușmănie. Socoteala nu era rea, se gândea Chirică. Când ai bani, tot pe rachiu îi dai, să mai uiți. Pentru ei nu era altă scăpare. Se sculau dimineața la cinci, se spălau la pompă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
relele. Ascundeau țigări prin buzunare și fumau pe maidan, câte doi-trei, pută se îngălbeneau la obraz. Aveau frați mai mari la care se uitau, cine să-i stăpînească? Bărbații erau plecați toată ziua la muncă, femeile cu treburile lor, ei slobozi. Fugeau de la școli, tot în câmpul Cuțaridei se adunau cete-cete. Și de se găsea câte unul să le zică, ei rîdeau: -Ce, mi, oi fisocialistru? .• ' :,. 106 fi - Sau baftist d-ăia de nu bea, de nu mănâncă, de nu știe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dovada că erau bine văzuți la curte. În calitatea mea de scrib și de caligraf la cancelaria statului, lucru vădit de petele de cerneală roșie de pe degetele mele, mă bucuram de câteva mărunte privilegii, precum acela de a mă preumbla slobod între majlis și bazin și de a face astfel câțiva pași în compania personajelor ce mi se păreau interesante, apoi de a mă întoarce să stau jos, pândind o nouă victimă. Excelent mijloc de a culege vești și păreri privitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
după câte știu! Unii dintre ei se află poate printre noi în vinerea asta, plecându-și umili obrazul în fața Ziditorului lor, în vreme ce ieri-seară se prosternau în fața cupei, prăvăliți în brațele unei prostituate, sau poate chiar, cu mintea încețoșată și limba slobodă, rostind blasfemii împotriva Celui ce a interzis vinul, împotriva Celui ce a spus: „Nu veniți la rugăciune în stare de beție!“ Astaghfirullah! Mohamed taică-meu își drese glasul, având gâtul parcă zgâriat de tonul ascuțit pe care-l luase, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îmi explică tata, unui alt medic, unul dintre adversarii cei mai înverșunați ai lui Astaghfirullah. Se numea Abu-Amr, dar prietenii șeicului îi schimonosiseră numele în Abu-Khamr, „moș Alcool“. Predicatorul și medicul nu aveau decât un singur lucru în comun, graiul slobod, și tocmai vorbirea asta pe șleau le ațâța necontenit certurile ale căror peripeții erau urmărite de toți locuitorii Granadei. Cât privește restul, aveai impresia că Cel-de-Sus se distrase alcătuind două ființe cât se poate de nepotrivite una cu cealaltă. Astaghfirullah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tresărit, temându-mă că am întârziat la școală și gândindu-mă deja la trestia dascălului care avea să șuiere căzându-mi peste pulpele picioarelor. Harum m-a liniștit cu un zâmbet. — Azi e vineri, școala e închisă, dar străzile sunt slobode, ca și grădinile. Ia-ți un codru de pâine și o banană și ne întâlnim apoi la capătul uliței. De atunci, doar Dumnezeu mai știe câte raite am dat pretutindeni. Adesea ne începeam plimbarea din Piața Miracolelor. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
părea demn de califii de dinainte de perioada decadenței, ca de pildă al-Maamun, fiul lui Harun al-Rașid, fie ca Atotputernicul să le dăruiască mila Sa și unuia, și celuilalt! Când, a doua zi după această întrevedere, am ieșit pentru prima oară slobod, legănându-mi brațele, din incinta închisorii, când am pășit pe podul Sant’Angelo spre cartierul Ponte, nu mai păstram nici amărăciune, nici resentimente asupra captivității mele. Câteva săptămâni de stat în lanțuri grele, câteva luni de servitute blândă, și iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]