1,313 matches
-
reușit sa fugă dintr-un transport spre lagărul de exterminare Sobibór din Polonia și să ajungă la Budapesta, unde părinții și sora reușiseră să supraviețuiască Holocaustului cu ajutorul unor vecini maghiari. Tânărul Ferenc și-a luat o identitate falsă, a „muncitorului slovac” „András Stankó”. Mai multe rude ale lui Kishon au pierit la Auschwitz. După izgonirea armatei germane și căderea regimului nazist al partidului „Crucilor cu săgeți” din Ungaria, Kishon și-a terminat studiile în istoria artei și a desfășurat o activitate
Ephraim Kishon () [Corola-website/Science/300030_a_301359]
-
teren (majoritatea teritoriilor fuseseră deja ocupate de către forțele armate ale României, Cehoslovaciei și Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor). Deși istoriografia maghiară și unii oameni politici maghiari au susținut că Dubla Monarhie reprezentase o soluție mai echitabilă pentru minorități și că slovacii, croații, rutenii, românii din Transilvania ar fi fost mai favorizați în cadrul Dublei Monarhii decât în statele succesoare, nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a susținut revenirea la starea de lucruri anterioară Primului Război Mondial. Deși slovacii și croații au urmărit să
Tratatul de la Trianon () [Corola-website/Science/300131_a_301460]
-
echitabilă pentru minorități și că slovacii, croații, rutenii, românii din Transilvania ar fi fost mai favorizați în cadrul Dublei Monarhii decât în statele succesoare, nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a susținut revenirea la starea de lucruri anterioară Primului Război Mondial. Deși slovacii și croații au urmărit să obțină independența aproape imediat după 1920, scopul lor era crearea propriilor state naționale, ideal realizat abia după 1990. Regatul Ungariei, statul rezultat în urma Primului Război Mondial, a urmărit revizuirea, fie și parțială, a Tratatului de la Trianon, aliindu
Tratatul de la Trianon () [Corola-website/Science/300131_a_301460]
-
incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
75 de elevi și una greco-orientală a sârbilor și românilor cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau înscrise 2.368 de persoane, dintre care: 1.453 maghiari, 495 români, 332 sârbi, 51 nemți și 34 slovaci. În proprietatea orașului - târg existau 4.377 de iugăre cadastrale. În anul 1908 pe ștampila localității scria “Comuna Turnu”, ceea ce înseamnă că din orășel se transformase în comună. Tratatul de pace de la Trianon (1920), a influențat în mod negativ, chiar
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
înscriu printre exemplele cele mai frumoase de conviețuire a diferitelor populații, deoarece în aceste locuri, oamenii au învățat să respecte alteritatea, atât ca limbă, cât și ca religie și obiceiuri. Românul a învățat să vorbească ungurește, sârbul a învățat românește, slovacul a învățat ungurește și românește etc. Astfel, aportul foarte însemnat al acestor localități de graniță a fost de-a lungul epocilor plurilingvismul fapt neglijat de regimul comunist, adept al limbii de stat.
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
a transformat într-o oaste de răsculați pe teritoriul Ungariei și Transilvaniei, sub conducerea lui . Gheorghe Doja se remarcase anterior ca bun ofițer în războaiele antiotomane. Proclamarea cruciadei de către papa Leon al X-lea a dus prin recrutarea țăranilor maghiari, slovaci, sârbi, croați, români și secui ca soldați, la un conflict de interese cu marea nobilime din Ungaria și Transilvania, care dorea să-i rețină pe țărani pe propriile domenii. Prin participarea la cruciadă țăranii sperau sa-și îmbunătățească greaua situație
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
de Sus și Ulmeni. În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa. Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Magherăuș: 1490 (Monyoros). Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate așezată de-a lungul drumului ce leagă orașele Baia Mare și Baia Sprie, așezare atipică în raport cu toate satele învecinate. Atestată
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
din Slimnic - deasemenea acel al germanilor - a fost înregistrat în anul 1941. Cei mai mulți români au fost înregistrați în anul 2002, unguri (91) în 1900 și romi (391) în anul 1850. În anii 1880 și 1966 a fost înregistrat cîte un slovac. În localitatea Slimnic, populația a crescut din anul 1850 (părți egale, germani și români, fiecare de aproximativ 1.000 de persoane) în mod constant până în anul 1941 (germani 1.806, români 1.938). Din anul 1989 - anul de emigrare masivă
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă și din punct de
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. La începutul secolului al XVIII-lea cetatea "Sólyomkővár" (azi Șinteu), baza militară și centru de rezistență a curuților, a fost distrusă și depopulata de autoritățile imperiale austriece. La Șinteu au fost colonizați slovaci, care constituie până în prezent majoritatea absolută a locuitorilor. La recensământul din 2011 au fost înregistrați în satul Șinteu 1.021 de locuitori, dintre care 984 slovaci (96,37%), 11 români și 6 maghiari.
Șinteu, Bihor () [Corola-website/Science/300871_a_302200]
-
a fost distrusă și depopulata de autoritățile imperiale austriece. La Șinteu au fost colonizați slovaci, care constituie până în prezent majoritatea absolută a locuitorilor. La recensământul din 2011 au fost înregistrați în satul Șinteu 1.021 de locuitori, dintre care 984 slovaci (96,37%), 11 români și 6 maghiari.
Șinteu, Bihor () [Corola-website/Science/300871_a_302200]
-
căsătorite, 45 văduve); După religia lor, erau 805 greco-catolici, 12 romano-catolici și 1 reformat. 1869: 911 locuitori (893 greco-catolici, 7 romano-catolici, 2 reformați, 2 unitarieni și 7 izraeliți) 1880: 189 case, 883 locuitori (853 români, 8 unguri, 3 germani, 1 slovac, 18 de alte naționalități); în acest an sunt consemnați 691 greco-catolici, 181 ortodocși, 8 romano-catolici și 3 izraeliți; 1890: 201 case, 1012 locuitori (974 români, 27 unguri, 11 de alte naționalități); dintre locuitori, 771 erau greco-catolici, 207 ortodocși, 6 romano-catolici
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (40,8%), cu o minoritate de germani (30,55%), una de polonezi (20,3%), una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7%), mozaici (1,45%) și evanghelici/luterani (0,45%).
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
germani (26,15%), una de evrei (12,2%), una de ruteni (8,45%), una de polonezi (3,1%) și una de români (17,65%). Alte persoane s-au declarat: armeni (1 persoană), maghiari (2 persoane), ruși (5 persoane) și cehi\slovaci (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (53,35%), dar existau și romano-catolici (25,45%), mozaici (12,2%), evanghelici\luterani (3,45%) și greco-catolici (5,55%). Comuna are o zonă importantă împădurită; drumurile rele împiedică însă
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
erau maghiari (91,9%), cu o minoritate de germani (2,63%), una de evrei (1,72%), una de polonezi (0,93%) și una de români (2,63%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), ruși (2 persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2 persoane), greco-catolici (7 persoane), evanghelici\luterani (34 de
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
1930, populația satului Călinești-Cuparencu se ridica la 1.459 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,7%), cu o minoritate de germani (1,3%), una de evrei (1,55%) și una de ruteni (0,85). Restul locuitorilor s-au declarat: cehi\slovaci (4 persoane), polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,0%) și mozaici (1,55%). Restul locuitorilor au declarat: greco-catolici (3 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane).
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
recensământului efectuat în 1930, populația comunei Drăgoiești se ridica la 2429 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (96,7%), cu o minoritate de germani (2,0%) și una de evrei (1,02%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (6 persoane), cehi\slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,55%), dar existau și romano-catolici (1,11%), mozaici (1,02%) și evanghelici\luterani (1,2%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană).
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
Ilișești se ridica la 4228 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,0%), cu o minoritate de germani (47,35%) și una de evrei (3,10%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (4 persoane), polonezi (3 persoane), ruși (1 persoană), cehi\slovaci (7 persoane) și armeni (7 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (48,87%), dar existau și romano-catolici (3,56%), mozaici (3,12%) și evanghelici\luterani (44,2%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană), armeno-gregorieni (7
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
satului Măneuți se ridica la 2557 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau maghiari (89,2%), cu o minoritate de germani (4,3%), una de evrei (2,5%) și una de români (3,65%). Alte persoane s-au declarat: ruși (7 persoane), cehi\slovaci (1 persoană) și polonezi (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (76,63%), dar existau și ortodocși (3,4%), mozaici (2,5%), greco-catolici (0,27%), evanghelici\luterani (1,85%) și reformați\calvini (15,35%).
Măneuți, Suceava () [Corola-website/Science/301970_a_303299]