750 matches
-
feri și de cursele vrăjmașului, nu va mușca din nada întinsă și astfel nu va putea ajunge sub puterea celui ce îi întinde capcana. Sf. Ioan Gură de Aur ne spune că Mântuitorul ne face să vedem nimicnicia noastră, ne smerește mândria, ne învață să nu dăm înapoi din fața supărărilor și a necazurilor, dar nici să mergem de bunăvoie în întâmpinarea lor. „Dacă vom face așa, biruința ne va fi încă și mai frumosă, iar diavolul își va simți mai dureros
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
concretizării în creaturile sale; căci, cum spune Sf. Grigore Palama: ""Fire mai presus de fire", Dumnezeu nu are a sui mai sus la înălțime, la slavă mai mare. El se înalță din cele de jos... din a se pogorî și smeri în făpturile Sale. Slava Celui preaînalt e pogorîrea la cele smerite" [cf. Stăniloae, 1938:214]. Mai concret formulată, cauza creației trebuie găsită în faptul că dacă nu s-ar fi întrupat în creație Dumnezeu "n-ar fi putut fi niciodată
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul „potrivit”, ce presupune măsură, concizie, claritate (care nu trebuie sacrificată de dragul unei originalități cu orice preț). Făcând distincție între stil și manieră, dezaprobă paradele retorice ale lui Schiller ori Hugo, smerindu-se dinaintea lui Shakespeare, cu piesele lui doldora de adevărul vieții. Dacă nu împărtășește ideea impersonalității artei, alternativa oțioasă între teză și tendință îl face să zâmbească. Tendință, da, dar neapărat „tendință cu artă”, iată ce pretinde unei opere literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
această supunere a sincerității într-un sistem face valoarea poeziei. Întristatul ia poza tuberculosului într-un pat de sanatoriu, dând mâinilor un gest stilizat: ..și ca să ne simțim mai bine vom împleti mâinile în chip de frăținătate. Morții iau poziții smerite de sfinți adormiți în duh de fericire, iar bolnavii se îngrămădesc să-i vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerurilor, adică pentru a dobândi fericirea, este „sărăcia cu duhul”. Sfântul Ioan Gură de Aur <footnote id="4"> Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1996, p. 224 <footnote> consideră că “cei săraci cu duhul” sunt cei care se smeresc de bună voie, adica cei lipsiți de mândrie și de nemăsurata iubire de sine, păcate din cauza cărora au căzut îngerii cei răi și primii oameni. Săraci cu duhul sunt creștinii care, gândind neîncetat la desăvârșirea dumnezeiască, își dau seama cât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute. Smerenia vameșului și mândria fariseului sunt un prilej pentru Mântuitorul de a arăta că mai bine primită este rugăciunea făcută cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
seama tatăl său. Această pildă a lui Iisus este o adevărată lecție de dragoste părintească, iar virtutea pe care trebuie s-o percepem, cu cea mai mare seninătate, și împotriva tuturor mentalităților lumii noastre postmoderne, este iertarea. După ce ne-am smerit (re)văzându-ne și (re)cunoscându-ne gravitatea faptelor, gândurilor sau vorbelor noastre, suntem datori să mai urcăm o treaptă din Scara Raiului și să ne îmbogățim spiritual cu virtutea care ilustrează în cel mai înalt grad adevărata iubire din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
A venit ca să găsească mântuire prin credința în El, cei care sunt pe calea pieirii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXVII, I, în PSB, vol. 21, p. 333-334) „Că Fiul lui Dumnezeu nu S-ar fi smerit în zadar și în deșert atât de mult dacă n-ar fi vrut să ne înalțe pe noi. S-a născut după trup, ca tu să te naști după Duh; S-a născut din femeie, ca tu să încetezi de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Pr. Stăniloae: Nu flămânzea de silă Hristos, nu pătimea fără voia Lui. Toate cele omenești, mărginirile, le suporta cu voia. Dar și în aceasta se manifesta puterea Lui dumnezeiască. Suporta cele omenești, afară de păcat. (n. s. 1939, p. 1031) 48 smerit pe Sine, cu voia, și nu din vreo necesitate. Căci s-ar dovedi că S-a întrupat împotriva voii Sale dacă ar fi cineva care-L poate stăpâni și i-ar porunci să meargă fără voie spre aceasta. Deci S-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sine, cu voia, și nu din vreo necesitate. Căci s-ar dovedi că S-a întrupat împotriva voii Sale dacă ar fi cineva care-L poate stăpâni și i-ar porunci să meargă fără voie spre aceasta. Deci S-a smerit pe Sine de bunăvoie pentru noi. Fiindcă altfel nu vom fi niciodată fii după har și dumnezei, dacă Unul-Născut nu Și-ar fi însușit pentru noi și din pricina noastră smerenia, al cărei chip luându-l și noi prin împărtășirea de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Omul, Care grăiește, împletind cu slava firii negrăite smerenia omenității, păstrând unirea armonioasă dintre cele două”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 1031-1032) „Căci dacă S-a smerit pe Sine, a disprețuit rușinea (Evr. 12, 2) și, făcându-Se om pentru tine, a luat micimea smereniei tale (Filip. 2, 8), mare fiind cinstea Celui ce a primit-o 49. Și mă mir că, auzind că S-a deșertat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cugeți la înălțimile firii Lui negrăite? De aceea, fiind deplin și atotdesăvârșit, ca Dumnezeu, S-a deșertat pentru tine, pogorându-Se la asemănarea cu tine; și, fiind înalt, ca Fiu al lui Dumnezeu și din însăși ființa Tatălui, S-a smerit pe Sine Cel ce S-a coborât din înălțimile slavei dumnezeiești atât de mult, încât a cunoscut firea (noastră)50“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Douăsprezecea, Cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1149-1150
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ceasul! Preamărește pe Fiul Tău ca și Fiul să Te preamărească (In. 12, 1). Patimile Sale au fost, deci, pentru El o slavă, numai că această slavă n-a fost strălucitoare, ci smerită. Se spune doar despre El: S-a smerit pe Sine până la moarte și încă 57 moarte pe cruce (Filip. 2, 8)”. (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia VI, cap. I, în PSB, vol. 6, p. 95) „ Iar dacă ar fi murit fără vreo boală și fără vreo durere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
God”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm (2, 255/256; 3, 2/1: „Dumnezeu! Nu este alt Dumnezeu afară de El, Viul, Veșnicul!” (GG) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) wa-tawakkal ‘al"-al-′ayy all": l" yamót (25, 58/60): „Încrede-te în Cel Viu, care nu moare!” (GG) Huwa al-′ayy l" ill"ha ’ill" Huwa (40, 65/67): „El este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Celui qui subsiste par lui-meme”; YA „Self-subsisting, Eternal”, Arb „the Everlasting”. Contexte: All"h l" ill"ha ’ill" Huwa al-′ayy al-Qayyóm... (2, 255/256; 3, 2/1) wa-‘anat al-wumóh li-al-′ayy al-Qayyóm (20, 111/110): „Fetele se vor smeri înaintea Celui viu, a Celui ce este.” (GG) Acest nume cu forma de adjectiv intensiv a cunoscut din partea exegeților două interpretări: că derivat de la qama bi-, „a se ocupă de”, sau de la qama ‘al", „a se îngriji de”, si ca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
morților și aduce înapoi.” (t.n.) Acest verset face parte din celebra cantare a Anei, mama profetului Samuel. Versetele următoare accentuează aceeași idee a stăpânirii universale și totale a lui Dumnezeu asupra vieții omului: „Domnul face sărac și îmbogățește, El smerește și înaltă; ridică din pulbere pe cel lipsit și din gunoi îl scoate pe cel sârman, ca să-l așeze cu cei de frunte și scaun de mărire să-i dea. Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și a așezat deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ÄÖ reš"’m (Ps 129,4): „Domnul este drept: El a tăiat funiile celor răi.” (C) Wayyikk"n‘ó œ"rQy Yiœer"’Ql we hammelek wayyo’meró țaddq YHWH (2Cr 12,6): „Căpeteniile lui Israel și regele s-au smerit și au zis: Drept este Domnul!” (t.n.) We-’att"h țaddq ‘al kol habb"’ ‘"lQynó... (Neh 9,33a; cf. Esd 9,15; Dan 9,14): „Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat...” (t.n.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
eqÄ k ’Elohm ŠopQ” hó’ (Ps 50/49,6): „Să vestească cerurile dreptatea lui, căci Dumnezeu e Judecător.” (t.n.) ’Elohm ŠopQ” zeh yQšepl we-zeh y"rm (Ps 75,8): „Dumnezeu este Judecătorul; pe unul îl smerește și pe altul îl înaltă.” (BS) Acest nume nu pune probleme de traducere, noțiunea de judecător fiind universală. Există totuși primejdia de a nu fi sesizate și componentele de sens care se referă la cârmuire și legiferare, pe care acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
appropinquantes” (Dt 4,7) (Vg); „proche” (BJ); „near” (RSV). Contexte: Q"rÄ> YHWH le-nišeberQy lQ> / we-’eÖ d"k’Qy róaƒ yÄša‘ (Ps 34,19/33,17): „Aproape este Domnul de cei umiliți la inimă și pe cei smeriți cu duhul îi va mântui.” (BS) Q"rÄ> YHWH le-kol qor’"yw / le-kol ’ašer yiqer"’uhó be’emeÖ (Ps 145/144,18): „Aproape este Domnul de toți cei care îl cheamă, de toți cei care îl cheamă cu adevarat.” (t
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fotbal improvizat. Deși, inițial, au măști pe față, sau fulare la gură și nas, În toiul alergăturii acestea le scapătă de pe 427 figură. Fac haz de ele, și numai la insistența părinților, și când dogoreala crește și aerul devine Înecăcios, smeriți le pun din nou În poziția protectoare. Reluăm drumul de Întoarcere la Yogyakarta. După o asemenea vizită, nu poți să nu rămâi șocat de forța de creație a populațiilor sud est asiatice, care ridicau temple și palate În timp ce noi ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea plin de blîndă milă sînt. Dă-mi mîna, Te duc spre-un adăpost. GLOUCESTER: Din inimă The bounty and the benison of heaven To boot, and boot. Enter Oswald
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
descoperim că are o stabilitate structurală, implicând temperamentalul și socialul. De pildă, un erou țăran este obez, dichisit, merge legănat, face ochii mici când vorbește cu altul, e zgârcit la cuvinte și se întrerupe ca să nu-și dezvăluie gândul, e smerit, suspect de zelos, de acord întotdeauna cu cel mai în vază, întinzând mâna moale celui mai slab, dar totuși întinzându-i-o, căci acela poate să devină puternic, ascultând ce se spune oriunde se strâng mai mulți inși etc. Veți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
termen care provine din grecescul monos: singur) nu atrăgeau simpatia mulțimii: "niciodată pieptănați, rar spălați, cu bărbile încâlcite, cu miros greu de praf, murdari din cauza armurilor și a căldurii"23 își cultivau prin tradiție o asceză sănătoasă pentru a-și smeri trupul, urmând modelul sfântului Macarie care trăia ca stâlpnic și "atunci când viermii cădeau de pe el, sfântul îi aduna și îi punea la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale Domnului, să-și aibă festinul lor"24. Aceste ființe umane
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul drum al Golgotei sale, Gheorghe Mântulescu lasă din ființa sa un strop de sânge, tencuială pentru România de mâine, creștină și eternă. Noi, cei care îl ducem azi pe ultimul drum, ne închinăm smeriți la rămășițele sale pământești care nu au fost hoit, ci un instrument al sufletului prin care își va însori viața viitoare. Rănile sale vor fi mărturie după care Dumnezeu va recunoaște că aici pe pământ a slujit aproapelui, a iubit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
supraviețuirea neamului nostru în istorie pe linia creștină. Legionarii nu sunt români? Nu sunt creștini? Nu se închină și ei lui Hristos Dumnezeu? Pământule, nu îngădui nelegiuiților să ascundă la infinit sângele nostru. Iar voi, cei ce purtați greu jurământ, smeriți vă la iconostase, căci timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei ce ne vor pieirea. Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]