8,304 matches
-
cunoașteți. V-am zărit de câteva ori intrând pe poarta casei de atunci și inima mea... Citi. Mototoli hârtia și o zvârli într-un colț al camerei, surprins el însuși de gestul acesta clasic de scriitor cuprins de furia creației. Smulse altă foaie și mai nelămurit și reîncepu: Dragă domnișoară, Scuzați-mi impolitețea de a vă scrie. Dumneavoastră nici nu mă cunoașteți și, chiar știind că mă cheamă Gigi Pătrunjel, nu cred că v-ar ajuta cu ceva. Eu însă vă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu mă cunoașteți și, chiar știind că mă cheamă Gigi Pătrunjel, nu cred că v-ar ajuta cu ceva. Eu însă vă cunosc. Simt că înnebunesc. Trebuie neapărat să vă cunosc. Ei draci. Nu e bine deloc. Gigi Pătrunjel își smulse câteva fire din cap și încă o filă dintre mape. Frumoasă domnișoară, Mi-ați robit simțurile. De când v-am zărit prima oară deschizând portița verde a căsuței dumneavoastră, domni șorică dragă, sunt nebun. Nu mai am somn, nu mă mai
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
fi putut deja să fie la a câta întâlnire, să știe despre ea aproape tot ce l-ar fi putut interesa. Ce dobitoc... Și s-a și dus jumătate din concediu... În ritmul ăsta, măi Gigi, o să ajungi să-ți smulgi firele din mustață singur printr un colț de plapumă și să îmbătrânești fără să-ți zică nimeni o vorbă bună. Trist peste măsură, Gigi Pătrunjel privi ceasul atârnat în perete. Trecut de miezul nopții. Își puse deșteptătorul să sune la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
la noua achiziție câte o după-amiază întreagă, se amăgea cu ea înainte să-și întindă oasele, dar o lăsa întotdeauna pentru a doua zi dimineață, când urma să citească ziarele înghesuite prin coșurile de gunoi de la metrou, pe care le smulgea cu trei degete, aceleași cu care își făcea și cruce, imediat ce se strecura cu ele afară. Ionel, autorul compunerii „Patria Mea“, lucru despre care Plescăială țcăruia îi vom spune de aici înainte Plictiseală, pentru a evita iritarea personajului și dipariția
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe bărbie. Redus la tăcere într-o manieră destul de brutală, se văzu nevoit să renunțe încă o dată să bată cu putere la porțile marilor speranțe. Își așeză la loc șezlongul în poziție verticală și îndreptă vârful creionului pe care îl smulse cu un gest ferm dintre două falange ale mâinii stângi. Dintr-un acces de duioșie la adresa muzei, își feri privirea, care o pornise către fereastra ce dădea într-o curte interioară, și îi pofti pe toți cititorii prezenți să intre
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
într-o nouă lumină. "Sărmană mamă!". Asta pentru că, luându-l azi biata sa mamă în brațe și sărutându-l, a auzit-o murmurând: "Luis al meu, Luis al meu, Luis?..." Un sărut intempestiv, ilogic, fără deducție, un sărut care a smuls lacrimi și mamei și fiului. Of, tatăl tău! a exclamat Materia îngrozită, auzind un zgomot. Și aici iată că intră don Avito zicând: Se vorbește de un inginer industrial care a descoperit trisecțiunea unghiului... În această noapte se surprinde Apolodoro
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Apolodoro rămâne privindu-i insolenta cravată. Ieri am cunoscut, în sfârșit, pe tatăl dumneavoastră, pe don Avito. Este un individ interesant. Vă felicit... Simte Apolodoro ceva, așa, ca o bilă care îi intră pe gât și îi vine să-i smulgă cravata lui Federico și să i-o arunce în râu. Concepțiile sale pedagogice oferă atâta atracție ca și concepțiile opuse... Pedagogia asta nu a intrat încă în câmpul experimental adevărat, chiar dacă, după cum se vede, ceva intenționează într-un sens domnul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
am?girii. Goethe Îi spune lui Soret la 2 august 1831: „Natură este o fată tan?????i ni? el cochet?, care ne atrage printr-o mie de gesturi dar care , tocmai când avem impresia că ne apar?ine, ni se smulge din bra?e, l?sându-ne s? Îmbra????m o umbr?.” ??adar, Înainte de a fi imagine , natura a fost personaj feminin. Dup? cum observa Andrei Ple?u În Pitoresc ?i melancolie, datorit? asimil?rii dintre natur? și maternitate s-a putut
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un reflex al unei idei ce leag? că un fir invizibil toate formele succesive În care se pl?smuie?te materia: ea Ins??i, În esen?a ei, nemuritoare ". (Roșa Del Conte) Toate aceste „forme ale materiei" pot fi Ins? „smulse" devenirii cosmice: « ...tocmai pentru c? este, materia poate s? se proiecteze În metamorfoze infinite, exprimându-se În figuri mereu noi, ce se „realizeaz?" dup? legile proprii lumii noastre În devenire: „trecere", „pieire ", „ umbr? (Roșa Del Conte) Numai artă are privilegiul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
la jurnalistică. Poate îmi aduci și mie ceva material didactic. BUNICA (severă Bunicului): Jurnalistică, hai? Ce-i aia din mîna ta? BUNICUL (naiv): O revistă. Dacă dă fetița la jurnalistică, m-am gîndit să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista, apoi își ferește privirea indignată): Ce oroare! EDUARD (îi ia revista bunicii, o privește): Interesantă. Poate mă înscriu și eu. FANE (îi ia fiului revista, se uită): Tu înscrie-te la politologie dacă ai chef de lucruri rușinoase. GETA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
palma pe umăr, Însă mă retrăsei scârbit. O condamnam, o alungam cu privirea din lumea asta, din viața asta, și ea simțea lucrul acesta. Văzui disperarea cuprinzând-o, o văzui izbucnind În plâns și izbind masa cu palmele, urlând și smulgându și părul din cap. Tăcurăm minute În șir. Tristețea ne copleșea, o tristețe murdară, vinovată. — Să mergem, i-am spus. Am ieșit ținându-ne de mână. Și În clipa În care am inhalat prima gură de aer proaspăt mi s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Întors acasă și mai abătut decât plecase, deși cu portbagajul plin și cu două mătănii mari, din sâmburi de măsline, pe care Ghenadie, după a doua bărdacă de vin, i le spânzurase de gât ca să-l Încurajeze. Și le-a smuls nervos și le-a băgat repede În buzunar, dar i-a rânjit totuși lui Costel, slugă fidelă. Ia și tu, Costele, un bidonaș de vin și niște pastramă, cine știe când om mai avea prilejul... — Tovarășu’ prim... Nu mor caii
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
va fi niciodată destul pentru toți, ca toți să fie mulțumiți, fericiți, Împli niți; așa că vor face tot ce e mai urât și mai murdar, ome nește vorbind, ca să pună mâna pe o bucățică de ilu zie, să i-o smulgă celui de lângă el, să Îl lovească ori să Îl manipuleze, cum Înțelegea el În clipa aceea că Îl manipulează și Cristian, și Căreală, și Rogoz, și naiba mai știe cine. Înțelegea În același timp că nu se va putea sustrage
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
distructivă a faptei de ucidere este dată de faptul că se distruge total și ireversibil o ființă ce reprezintă, prin actul de Creație și în întreaga sa existență, chipul lui Dumnezeu. Uciderea întrunește prin aceasta, săvârșirea a trei nelegiuiri: • Se smulge într-un mod înfricoșător, dreptul firesc și independent de voința cuiva, la viață, darul suprem al lui Dumnezeu; • Se calcă cu sfidare drepturile Creatorului care, în virtutea acestei calități, este unicul stăpân asupra a ceea ce a creat; • Se necinstește porunca dragostei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dat ăștia ceva bănet pe porcăria asta. Praf în ochi. În toaletă intră un tip cu costum de trei mii de euro. Se oprește o clipă și îl privește prin oglindă. Îi zâmbește. L-a recunoscut. Îi întoarce zâmbetul, în timp ce smulge un șervețel dintr un cub de metal de pe perete și-și șterge mâinile perfect uscate. Zâmbetul numărul patruzeci și trei. ăla care vrea să zică vai ce frumos din partea ta că te uiți la televizor, dar totuși nu-ți face
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cap. N-are idee și nici nu-l interesează. A acceptat de mult regu lile jocului. S-a împăcat de mult cu ideea că nu-și mai aparține. Că e doar un bun colectiv, că toți ceilalți au dreptul să smulgă o bucățică din el. Fie că bucățica aia e o poză dintr-un tabloid, o pagină dintr-o revistă de cinema sau un petic de hârtie pe care el și-a sem nat numele. Așa se fac banii în meseria
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
andrea (își face harachiri). Ochii nebunei caută prin camera pustie un om din lună. Care nu mai e acolo. Nici luna nu mai e acolo. Nimic nu mai e acolo. Nebuna stă sprijinită de un pe rete. Căzută. Nebuna își smulge părul din cap. Nebuna își zgârie fața cu unghiile. Nebuna moare și rămâne nemișcată. În mintea lui, se naște un gând bun. Și gân dul spune întoarce-te. Întoarce-te și spune-i că ai plecat să iei o sticlă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe urmă în costum de baie,cuminți,ne-am așezat pe scaunele înșiruite în camera ovală. Așteptam cu emoție vizitatoarele. La vernisaj au sosit numeroase doamne. Priveam fețele lor uimite și familiare. Zâmbeam profesional.Speram într-o revedere. „Ți-am smuls,atunci o sărutare La despărțire,dar eu știu: Un strop de apă pe dogoare, E prea puțin într un pustiu”. (M.I.Lermontov) Când s-a apropiat de mine o ilustră necunoscută,am citit în ochii ei albaștri surpriza. Ii auzeam
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori incandescența. într-un peisaj literar cu multe zone aride, într-un timp în care încă scriu (și sunt publicați) atâția veleitari cu ifose, într-o țară unde eradicarea anemiei și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
alveolă, jos, în vreme ce eu mi-am regăsit balconul de deasupra bazarului. Vizavi e moscheea lui Mollah Internet, care predică despre progres și care în fiecare dimineață, pe la 5.30, face o probă de microfon înainte de prima rugăciune. Mai întâi te smulg din somn niște pârâituri sfâșietoare, ca și cum s-ar deșira catape teasma cerului, după care se aud bufnituri de c utremur (Mollah Internet izbește de câteva ori microfonul în căușul palmei, să verifice dacă e conectat), ca la urmă să explodeze
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pătură într-a devăr abjectă. S-a așezat pe marginea balustradei de piatră a minaretului, s-a chiorât în gaura de lume din bezna de jos și mi-a zis: — Ar fi așa simplu să mă las să cad... Am smuls-o de-acolo cu o iritare violentă pe care nu mi-o bănuiam și am trântit o în partea opusă a balconului, cu spa tele în instalația sonoră. A gâfâit, și-a pus mâinile cupă pe sâni și a așteptat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu fundul gol atârnând în noaptea de deasupra trotuarului de jos. Mi-a zis suav: — Curge din mine pe trecători. Asta mi-a biciuit simțurile Îcum se spune în litera tura de calitate) atât de neașteptat de eficace, încât am smuls-o iar de-acolo, i-am dat o învârteală de tango și am trimis-o cu un bufnet în zid, împlântându-mă din nou în ea. Am zbierat amândoi apoplectic în același timp când ne-a venit, și răcnetul a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
brațul și am făcut piele de găină. Mi-a luat mâna, a verificat și s-a pus să bocească și mai tare. Remora a urlat. Nu e drept să-mi placă un șarlatan ca tine. M-am întins peste ea, smulgându-i țigara și arun când-o în câine. M-a răsturnat, urcându-se ea pe mine. — Ești un mincinos netalentat, mi-a mârâit printre dinți. Te pretinzi ocultist, dar n-ai ghicit nici măcar că peste o lună mă mărit. Remora
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
femeile. Dar tu ești specială. Aș vrea mult să fim prieteni. A fost de parcă aș fi găsit întrerupătorul bun. S-a aplecat fără avertisment, m-a sărutat clănțănindu-mi dinții și s-a înfipt în mine. După aia ne-am smuls cămă șile și am început să ne frecăm piepturile goale. După mult pupat, am zăcut un pic holbându-ne la tavan și atunci mi-a spus de complexul ei cu sânii. Isprăvind țigara, s-a întors spre mine îmbrobonată: — Nici
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
deasă, în acel moment încruntată acru. Pe deasupra, mă încerca o durere de cap la fel de intensă ca durerea de care a suferit Gheorghe Doja cu coroana aia incandescentă. Chinuri de mucenic atât de monstruoase, încât nici nu simți când gealații îți smulg sfârcurile cu clești ruginiți. Dimineața mă prelinsesem într-o farmacie, unde, după tejghea, trăia o doamnă cu crucifix de bronz la gât. Am intrat palpitând printr-o pâclă cerebrală, iar ea, din prag, a constatat, expertă: — Vă doare capul. Sibilă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]