1,004 matches
-
dar ele se dovedesc puternice la nivel agregat, de țară. Folosind aceleași date ale European Values Surveys, Oorschot, Arts și Gelissen (2006) dau capitalului social o definiție aproape identică, ce cuprinde trei dimensiuni (rețele, adică participarea în asociații voluntare și sociabilitatea; încrederea, atât cea interpersonală, cât și cea instituțională; civismul, adică angajamentul civic și moralitatea, pe de-o parte, interesul politic, pe de altă parte). Autorii împart Europa în patru regiuni, nord (Suedia, Finlanda, Danemarca), vest (Austria, Belgia, Germania, Franța, Irlanda
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte. Acestea nu sunt însă în fruntea clasamentului datorită poziției geografice, ci datorită nivelului ridicat al bunăstării și culturii protestante. La fel, angajamentul politic este mai mic în țările protestante. Cheltuielile mai mari pentru protecție socială încurajează participarea dar descurajează sociabilitatea. Oricum, pentru a înțelege mai bine funcționarea capitalului social trebuie ținut cont și de caracteristicile personale. Cele mai înalte niveluri par să fie ale celor în vârstă, ale celor mai educați, ce au venituri mai ridicate în gospodărie și ale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
insistența asupra participării în organizații secundare distingând abordarea acestora de alte perspective. Interacțiunea socială este asociată, în această cercetare, cu sentimentul de încredere în ceilalți oameni, de siguranță în mediul social. Astfel, putem stabili o legătură între atitudinile non-politice de sociabilitate și încredere și cele politice, adică tendința de a forma grupuri pentru influență politică, cei care admiră acele virtuți sociale, interpersonale, fiind mai dispuși la cooperare politică. Aceste interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o legătură între atitudinile non-politice de sociabilitate și încredere și cele politice, adică tendința de a forma grupuri pentru influență politică, cei care admiră acele virtuți sociale, interpersonale, fiind mai dispuși la cooperare politică. Aceste interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți. Mai mult, el se leagă și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un set de mecanisme ce diminuează clivajul partizan și creează condițiile psihologice cooperării informale. Această cooperare informală este cel mai bine evidențiată de participarea voluntară la organizații secundare. Tocmai efectele politice presupuse ale participării explică atenția acordată acestui tip de sociabilitate. În opinia autorilor, aceste efecte politice sunt evidente: participarea la astfel de organizații întărește credința indivizilor în caracterul "politic" al participării lor sentimentul unei mai mari implicări politice indiferent dacă organizația respectivă este sau nu explicit politică. Simpla participare pare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lume. Așa cum știm deja, atitudinile non-politice sunt puternic legat de cele politice. Problema relațiilor dintre tipurile de atitudini nu este nouă, dar a căpătat un impuls în cercetare în dezbaterea din jurul capitalului social. Interacțiunea socială este și o resursă politică. Sociabilitatea poate fi pusă în legătură, așa cum au arătat Almond și Verba, de tendința de a forma grupuri pentru influență politică. Grupurile secundare, voluntare, sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, îl scot pe individ din situația pur parohială
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
înscriu în clasele cele mai înalte de competență politică subiectivă (r = 0,153, p < 0,001, N = 2195). Influența participării în asociații asupra competenței politice rămâne semnificativă și atunci când este controlată prin introducerea educației în ecuație. O altă trăsătură a sociabilității este încrederea. Ea reprezintă o resursă esențială în tendința de formare a grupurilor pentru influență politică, dar importanța ei poate merge mai departe (Fukuyama, 1995). Dincolo de sentimentul de cordialitate pe care-l intermediază, încrederea este un semn al siguranței în raport cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai puțin încredere în parlament, se situează spre extremele spectrului politic și sprijină cel mai puțin democrația. Vom testa cele două explicații ale protestului ca formă oarecare de expresie politică sau ca atac asupra legitimității sistemului politic prin măsuri ale sociabilității (apartenența la asociații civice, sindicate, organizații politice și încrederea socială), ale interesului politic, ale sprijinului pentru sistemul politic (încrederea în parlament, sprijinul pentru democrația din România, lupta împotriva corupției), ale valorilor politice (ideologia centristă, ecologismul și post-materialismul). Încrederea a fost
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
055 -0,025 -0,04 0,036 -0,068 Încredere politică -0,132 0,069 -0,103* 0,02 0,045 0,033 Mulțumire cu lupta împotriva corupției -0,03 0,028 -0,064 -0,001 0,018 -0,005 Sociabilitate Activism civic -0,04 0,034 -0,069 Membru partide 0,595 0,103 0,288**** 0,116 0,069 0,088* Membru sindicate 0,124 0,081 0,077 0,156 0,052 0,151*** R pătrat 0,122
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte măsuri ale sociabilității sub forma întâlnirilor cu prietenii, cu colegii de muncă în afara orelor de program, cu oamenii de la biserică, dar și măsuri ale normelor de reciprocitate, anume atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Prima dimensiune este încrederea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau desfășoară activități voluntare Membru (%) Voluntar (%) Nici o asociație 71,6 80,1 O asociație 18,7 12,5 Două asociații 5,6 3,0 Trei asociații 1,9 2,1 Patru sau mai multe asociații 2,2 2,3 În ceea ce privește sociabilitatea, după cum spuneam, aceasta diferă de la un context la altul. Timpul petrecut cu prietenii, cu colegii de la serviciu sau din cadrul profesiei în afara locului de muncă, cu oamenii de la biserică sau cu cei din diverse cluburi sau asociații diferă semnificativ. Măsurarea sociabilității
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sociabilitatea, după cum spuneam, aceasta diferă de la un context la altul. Timpul petrecut cu prietenii, cu colegii de la serviciu sau din cadrul profesiei în afara locului de muncă, cu oamenii de la biserică sau cu cei din diverse cluburi sau asociații diferă semnificativ. Măsurarea sociabilității corespunde în ancheta noastră cu măsurarea participării informale din modelul European Values Survey elaborat de Ton van Schaik (2002). Tabelul 5.1.5 Nivelul participării informale, în procente Prietenii Colegii de lucru Oamenii de la biserică Oamenii din cluburi Săptămânal 44
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
foarte puțină, 4 foarte multă) Mulțumire cu lupta împotriva corupției Scală adițională a 3 itemi: mulțumirea față de lupta guvernului, poliției și justiției împotriva corupției. Pentru fiecare item 4 categorii (1 foarte nemulțumit, 4 foarte mulțumit). Crombach's Alpha = 0,8328. Sociabilitate Activism civic Scală adițională a participării în 8 tipuri de asociații (religioase, sportive și de recreare, educativ-culturale, ecologiste, profesionale, umanitare sau caritabile, ale consumatorilor sau de alt fel), 1 membru, 0 nemembru (Crombach's Alpha = 0,9571). Protest Scală adițională
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
context so crucial?. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Granada. Sandu, Dumitru (1999). Spațiul social al tranziției. Iași: Polirom. Sandu, Dumitru (2002). Diferențieri europene ale toleranței sociale. Sociologie Românească 1-2: 1-37. Sandu, Dumitru (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale. Iași: Polirom. Sandu, Dumitru (2006) (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Polirom. Sartori, Giovanni (1999). Teoria democrației reinterpretată. (trad. rom. Doru Pop). Iași : Polirom. Schaik, Ton van (2002). Social Capital in
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ncepea s?-?i dezvolte �ntreaga activitate � [L�Organisateur, op. cît., tome 2, p. 85]. S�ntem �n 1819. La aceast? dat? Saint-Simon reu?ise s? formeze un veritabil cenaclu �n jurul s?u ?i a ideilor sale. Aceast? form? de sociabilitate, tipic romantic?, va fi reluat? de c?tre al?îi ?i va marca durabil sociologia francez? chiar dincolo de secolul al XIX-lea. Saint-Simon avea atunci ca secretar pe Auguste Comte, un matematician de dou?zeci ?i unu de ani, ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fiec?ruia dintre procedeele de lucru, ai fiec?ruia dintre procedeele de lupt? [�] care trec de la om la om �ntr-o perioad? de timp mai mult sau mai pu?în �ndelungat?. [Leș Transformations du droit, (1893), Alcan, Paris, 1922, p.170]. Sociabilitatea cere că oamenii s? fie ap?i s? se �n?eleag?, adic? s? �mp?rt??easc? acelea?i valori, acelea?i g�nduri care dau na?tere acelora?i acte. Faptul social nu este totu?i doar imită?ie �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o latură a vieții cu legile sale proprii, separate de restul societății, apreciază că activitatea economică este indestructibil legată de viața socială și politică. "În orice societate modernă, economia constituie una din cele mai importante și mai dinamice arene de sociabilitate umană" și "nu există formă de activitate economică (...) care să nu necesite colaborare socială"9. Fukuyama avansează teza conform căreia încrederea între actorii economici reprezintă un factor fundamental pentru performanță. Încrederea, ca valoare a capitalului social, "este așteptarea care se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
zăbovim asupra chestiunii. Itinerarul lui Bab ilustrează într-adevăr foarte bine acest fapt sociologic și istoric major, această tendință care, începând din perioada Belle Époque, devine tot mai pronunțată: emergența tineretului. Pe măsură ce autoritatea familială se erodează, se afirmă o nouă sociabilitate, proprie tinerilor. Pe măsură ce se eliberează de supravegherea părintească, tinerii, mai cu seamă tinerele fete, se apropie tot mai mult unii de alții. Ei formează grupuri, găști de prieteni. Jocul amoros al flirtului nu se mai derulează așadar sub privirea, inchizitorială
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cedase locul petrecerii-surpriză, mult mai neprotocolară. Seratele mondene de sfârșit de secol supraviețuiau încă în cadrul curselor de mașini, unde tinerii provenind din medii foarte înstărite se puteau întâlni și decide să se căsătorească în deplină siguranță. Totuși, acest tip de sociabilitate este rezervat exclusiv unei minorități restrânse. Foarte adesea, chiar și odraslele din cercurile privilegiate preferă "petrecerile dansante", mai puțin artificiale și accesibile tuturor. Pentru organizarea acestor petreceri nu mai este necesară, ca odinioară, cheltuirea de sume faraonice. Nu este nevoie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alternează ca o cameră de luat vederi, după intensitatea imaginilor, dar care încearcă să împace propria conștiință cu conștiința colectivă, să realizeze un mariaj, uneori imposibil în realitate, între firile rebele și societate o altfel de materializare a ideii de sociabilitate. Căci mulți autori de jurnale au fost solitari, introvertiți, oameni care au găsit în modul acesta calea cea mai bună de a-și exprima gândurile, de a se reflecta în propria imagine, chiar dacă, fie și în paginile unui jurnal, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sociale. H. Spencer admitea că idealul educației îl reprezintă forța menită să dirijeze viața, care, la rândul său, să cauzeze apariția unor noi criterii de alegere a materiilor ce trebuie predate.” Spencer avea în vedere următoarele criterii: vitalitatea, sănătatea, moralitatea, sociabilitatea, recreativitatea. Refocalizarea pe copil însemna concomitent elaborarea și adoptarea unei metodologii proprii pedagogiei existenței, metodologie promovată în diferite variante. În acest spirit, primordial îl amintim pe Eduard Claparède, care a elaborat o concepție pedagogică funcționalistă, căruia i s-a alăturat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dar una necondiționat supusă statului. "Statul scrie Aristotel în Politica este din natură primordial față de individ căci, întrucât individul nu-și este suficient, el este față de stat ca membrele unui corp față de acesta din urmă". Este prezentă astfel ideea de sociabilitate, recunoașterea entității socialului. * Dezvoltă consecvent principiul opoziției dintre muncă și virtute pe care-l exprimă prin convingerea potrivit căreia cei mulți trebuie să muncească pentru cei puțini destinați îndeletnicirii de a cultiva virtutea. Susține astfel o categorică incompatibilitate între libertatea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
restrâns (adaptabilitatea, entuziasmul, ingeniozitatea, încrederea în sine), caracteristici privind îndeplinirea sarcinilor și caracteristici sociale (abilitatea administrativă, popularitatea și tactul). Deși s-a descoperit că aceste elemente nu joacă același rol peste tot, inteligența, stăpânirea, încrederea în sine, sentimentul realizării, impulsul, sociabilitatea și energia par a fi corelate pozitiv cu conducerea într-un număr semnificativ de studii întreprinse de psihologi experimentali (Bass, 1981: 43-96). În ansamblu, așadar, conducerea pare să fie asociată cu aproape toate aspectele personalității umane. Rolul contextului social A
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care rău crescuții săi tovarăși o aveau asupra plodului regal”, relatează Manoilescu. Canoanele educative ale aristocrației englezești, în care fusese crescut până atunci Mihai, au fost încălcate și înlocuite cu ,,originalele concepții” ale regelui Carol al-II-lea, dar care asigurau dezvoltarea sociabilității copilului. Carol și-a crescut copilul ,,într-o metodă și într-un spirit nou”, precizează Mihail Manoilescu. În realitate, copilul era supus unor influențe educaționale contradictorii, aflându-se alternativ, în cursul aceleiași zile, sub influențe antagonice. Regele Carol al-II-lea, continuă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
noaptea sau făceau cu schimbul, În speranța (nimic nu era sigur) ca a doua zi să poată cumpăra o bucată de carne sau de brânză. S-a dezvoltat În România o foarte interesantă cultură a cozii. Era un spațiu de sociabilitate (ceea ce nu prea mai exista În societatea românească), unde oamenii — mulți dintre ei pensionari, care aveau mai mult timp — se Întâlneau zi de zi, petrecând ore lungi Împreună. Mărfurile și Îndeosebi alimentele circulau și În subteran, sustrase de la „stat“. Se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]