2,320 matches
-
cunoscut o dezvoltare expozivă. Pe măsură ce tot mai multe resurse bugetare se investeau în programe sociale, noi probleme sociale apăreau. Cursa „noi programe sociale/nevoia de noi resurse bugetare” a generat o criză financiară a statului bunăstării. În acest context, politica social-democrată, dominantă în anii ’60-’70, a fost înlocuită violent cu o politică neoliberală. Dacă programul social-democrat cerea mai mult stat, politica neoliberală cerea mai puțin stat. Margaret Thacher, noul prim-ministru al Marii Britanii în acea perioadă, a lansat o formulă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme sociale apăreau. Cursa „noi programe sociale/nevoia de noi resurse bugetare” a generat o criză financiară a statului bunăstării. În acest context, politica social-democrată, dominantă în anii ’60-’70, a fost înlocuită violent cu o politică neoliberală. Dacă programul social-democrat cerea mai mult stat, politica neoliberală cerea mai puțin stat. Margaret Thacher, noul prim-ministru al Marii Britanii în acea perioadă, a lansat o formulă șocantă: „Statul nu este soluția problemelor, ci e problema însăși”. Soluția crizei este „dezmembrarea statului”, micșorarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai săraci. Majoritatea studiilor pun în evidență diferența de suport care există între regimurile de tip social-democrat și cele de tip liberal, rezidual. Regimurile de tip social-democrat oferă o gamă largă de beneficii universale, a căror clientelă potențială este întreaga populație și deci se sprijină pe suportul larg al populației. În plus, aceste regimuri ale bunăstării se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai săraci. Majoritatea studiilor pun în evidență diferența de suport care există între regimurile de tip social-democrat și cele de tip liberal, rezidual. Regimurile de tip social-democrat oferă o gamă largă de beneficii universale, a căror clientelă potențială este întreaga populație și deci se sprijină pe suportul larg al populației. În plus, aceste regimuri ale bunăstării se bazează pe loialitatea clasei de mijloc (Esping-Andersen, 1999), ce nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel național. În cazul țărilor dezvoltate promotoare ale paradigmei liberale ponderea cheltuielilor realizate de cei mai săraci 10% se situează între 2 și 2,5 procente din total, în timp ce bogații își dispută 25-30 dintre acestea. În cadrul țărilor cu tradiție social-democrată, consumul este egal distribuit: săracii realizează între 2,5 și 3% din consumul total, în timp ce consumul bogaților reprezintă între 1/5 și 1/4 din cheltuielile totale de consum. Tabelul 1. Nivelul de trai PIB/capita PPP USD 2002 Rata
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: social - democrate, corporatist - conservatoare și liberale. Am folosit drept referință pentru clasificarea regimurilor bunăstării taxonomia elaborată de Esping-Anderson (1990), care împarte regimurile bunăstării în trei categorii: regimuri liberale, regimuri corporatist-conservatore și regimuri social-democrate. Subiecților li s-a cerut aleagă între două afirmații contrare, dând o notă de la 1 la 10, unde 1 însemna susținere puternică pentru afirmația „Fiecare individ ar trebui să își asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește propria bunăstare”, iar 10 reprezenta
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe care le-au avut experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii 1948-1990, orientat în direcția „formării omului nou” de către doctrina comunistă. Tentativa de a concepe un „curriculum liberal”, un „curriculum creștin-democrat” sau un „curriculum social-democrat” pot avea aceleași consecințe. Tentația cea mai mare o reprezintă mai ales ultima variantă. Perspectiva societății deschise, descrisă de K.R. Popper - ideologul oficial (după abandonarea lui Marx) al social-democraților europeni -, a determinat și proiecte de reformă a învățământului românesc. Proiectul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la început motivul principal l-a constituit legătura cu mișcările naționaliste și rasiste, treptat au intervenit și alte criterii. Astfel, procesul PNȚ (1947) a declanșat prigoana membrilor sau simpatizanților partidelor istorice (PNȚ, PNL și aripa lui Titel Petrescu din Partidul Social-Democrat). O dată cu naționalizarea industriei (1948), au fost prigoniți profesorii cu proprietăți industriale, iar în anul 1949, când au fost expropriate moșiile, au fost avuți în vedere și cei ce posedau întinse suprafețe agricole. Totodată, a început persecuția „chiaburilor”, accentuată mult în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în mod paradoxal „dușmanii poporului”12. La instalarea sa, dictatura proletariatului avea rolul să înlăture de la putere clasele exploatatoare. Este însă bine cunoscut faptul că represiunea a cuprins în mare măsură țăranii care refuzau colectivizarea și care erau majoritari, muncitorii social-democrați mai numeroși decât cei comuniști, intelectualii care nu doreau să colaboreze cu noua putere. Regimul comunist deține recordul de a privi bănuitor orice persoană, indiferent de particularitățile ei sociale sau individuale. O suspiciune generalizată este regula, contribuind la întreținerea unui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazul României mișcarea socialistă să se transforme într-una reformistă, poporanistă vor fi obiectul altor intervenții ale lui C. Stere (Socialiștii și mișcarea națională, Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru un „socialism țărănesc”, realizat prin reforme, culturalizare, răspândirea cunoștințelor practice, utile în lumea satului, împroprietărire, desființarea marilor latifundii și sprijinirea micilor proprietari, vot universal, egalitate în fața legilor etc. Pe plan literar
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
descompunerea culturii burgheze, exprimând ideologia capitalismului muribund, ajuns în faza imperialistă. Ca urmare, se cere respingerea neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În România, sintagma r.s. a fost utilizată, se pare, prima dată de săptămânalul social-democrat „Șantier”, în 1935, însă literatură în spirit revoluționar de stânga apare mai ales în periodice editate, sub acoperire, de Partidul Comunist din România („Cultura proletară”, „Bluze albastre”, „Era nouă” ș.a.) sau influențate de acesta („Cuvântul liber”, „Manifest”, „Țară nouă” ș.a.
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
NAȚIUNEA, cotidian apărut la București între 21 martie 1946 și 30 septembrie 1949. Director este G. Călinescu. Cu o declarată orientare social-democrată, N., oficios al Partidului Național Popular (din al cărui comitet executiv făcea parte G. Călinescu), formațiune creată din inițiativa Partidului Comunist Român ca paravan pentru desființarea partidelor istorice, își încetează apariția odată cu ieșirea din scenă a acestui partid. N., având
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
se preocupă de altceva (Despre viața viitoare la români, Credințele religioase la români). În aceeași cheie scrie la „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Gazeta săteanului”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să părăsească partidul în 1899, odată cu Ioan
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
săteanului”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să părăsească partidul în 1899, odată cu Ioan Nădejde. Crezând în puterea de influență a scrisului, N. a făcut deseori și din literatură o prelungire a jurnalisticii militante. Debutase literar în 1885, la „Contemporanul”, cu nuvela
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
aplicații dincolo de domeniul corupției. De exemplu, acesta se aplică la decizia luată de către Partidul Social Democrat Suedez de a reduce puterea camerei superioare din parlament, în ciuda faptului că partidul avea un avantaj deosebit acolo. După părerea lui Ellen Immergut, conducerea social-democrată a crezut că opoziția avea locuri mai bune în camera superioară și că astfel aceasta putea reduce diferența dintre v1 și v2 și s-a temut de o posibilă schimbare de poziție a suporterilor săi, care considerau camera superioară un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bune în camera superioară și că astfel aceasta putea reduce diferența dintre v1 și v2 și s-a temut de o posibilă schimbare de poziție a suporterilor săi, care considerau camera superioară un vestigiu nedemocratic. Dar, contrar așteptărilor, această strategie social-democrată, cu toate că a fost rațională, date fiind convingerile plauzibile de la momentul respectiv, s-a demonstrat a fi greșită; în consecință, pierderea puterii camerei superioare a venit în contradicție cu interesele partidului.1 Un model de teoria jocurilor servește specialiștilor din științele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de asociații de cartier, sau prin vizibilitatea sporită cu care urmăresc politicile de beneficii sociale la nivel național pentru membrii lor, iar aceste două strategii (să zicem că) ar putea fi observabile la Partidul Laburist din Marea Britanie și la Partidul Social-Democrat din Germania. După cum am discutat în Cursul 9, în orice studiu cu un număr mic de cazuri de cercetare, n, selecția aleatorie a observărilor din populația eligibilă nu rezultă în mod necesar într-un eșantion care să reflecte o gamă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relație direcțională identificată. Cercetătorul ar putea afirma că mobilizarea clasei muncitoare prin asociațiile de cartier produce o loialitate de vot mai mare decât mobilizarea prin planurile de beneficii politice; acesta ar selecta Partidul Laburist (al Muncii) din Marea Britanie și Partidul Social-Democrat din Germania în mod intenționat, deoarece acestea reprezintă aceste conexiuni dorite. Doresc să vă avertizez împotriva unei astfel de tentații. Alegerea observațiilor astfel încât X și Y să covarieze în maniera prezentată în prealabil de ipoteză dovedește doar faptul că în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în jur de 10% din votul popular, de regulă grație unor concesii doctrinare, putând juca uneori însă rol de arbitru când contribuie decisiv la formarea unei majorități de centru-dreapta. Într-adevăr, ideile și principiile liberale funcționează ca reper, inspirând partide social-democrate - guvernele socialiste din Franța au privatizat și descentralizat - sau conservatoare - ca Partidul Popular din Spania, artizanul unui miracol economic, sau alianța creștin-democrată CDU - CSU din Germania, cu bune rezultate economice în fieful tradițional, Bavaria, și în alte landuri în care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
într-o perioadă ciudată (sfârșitul Războiului Rece și confuzia cultural-ideologică globală a anilor ’90, când multe poziții doctrinare și programe politice se redefineau), inclusiv prin atragerea unei noi generații de intelectuali străluciți cu sensibilități de stânga (socialiști, adică în principiu social-democrați, dar și foști comuniști), cum ar fi cei din jurul mișcării social-liberale La Troisième voie. Din vechea generație nu lipsiseră foștii marxiști deveniți anticomuniști (Furet însuși, Alain Besanșon etc.), în noua generație puteau încăpea deci și foștii animatori ai „noii stângi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a „exploatatorilor” și, ca atare, ea nu putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se delimiteze de „feminismul reacționar” și să susțină pretutindeni programul Partidului Social-Democrat din România, în care erau înscrise revendicările lor fundamentale, punând astfel bazele unei autentice mișcări democratice 2. Documentele vremii atestă că, urmând orientarea stângistă a P.S.D.R., U.F.M. s-a izolat de celelalte organizații de femei și, în consecință, influența
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
existau diferențe ideologice și programatice. Dacă în Franța și în Spania, unde partidele comuniste erau în legalitate, s-a realizat frontul popular antifascist, în jurul unor revendicări comune ca apărarea libertăților democratice, menținerea păcii, combaterea inflației etc., în România majoritatea liderilor social-democrați erau împotriva colaborării cu Partidul Comunist, scos în afara legii. Motivul principal era înscrierea în programul acestuia a unor obiective stângiste și antinaționale dictate de Comintern, cum erau răsturnarea prin violență a orânduirii existente, colectivizarea agriculturii, dezmembrarea statului național. Astfel se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
atins. Pe de altă parte, moderația față de opoziția democratică (o libertate de acțiune, dar controlată, a liderilor partidelor istorice și a altor organizații, printre care și cele de femei etc.) motivează încrederea arătată în regim chiar și de unii lideri social-democrați (ca Ion Fluieraș, devenit consilier la președinția Consiliului de Miniștri). În ciuda desființării breslelor, foștii lor conducători își exprimau, în numele muncitorilor și funcționarilor particulari, atașamentul și sprijinul față de șeful statului. La fel au procedat și cunoscute personalități feministe, fapt de înțeles
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
feminine ale P.N.L. și P.N.Ț. au refuzat să adere la platforma F.N.D., în timp ce Uniunea Femeilor Muncitoare din România (U.F.M.R.), ca secțiune a P.S.D.R. a fost pentru colaborare fără rezerve. În cursul lunii septembrie 1944, paralel cu reconstituirea organizațiilor social-democrate, s-a reorganizat și Uniunea Femeilor Muncitoare, adaptându-se rapid la noile realități. Dacă în perioada interbelică, U.F.M.R. avea o influență relativ slabă în rândurile femeilor 1, după 23 august 1944 ea își va mări considerabil numărul de membre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
secretară-generală, a lăsat să se înțeleagă destul de limpede că noua organizație se întemeiază pe principul segregației sociale și politice, subliniind că „femeile exploatatoare și soțiile exploatatorilor” nu au ce căuta în rândurile sale1. Eugenia Rădăceanu a condamnat susținerea de către femeile social-democrate de dreapta din țările occidentale a orientării potrivnice alianței cu comuniștii, „rupând astfel unitatea de acțiune a clasei muncitoare” și slăbind rezistența „frontului comun al forțelor păcii” contra amenințării puterilor imperialiste. Descoperim aici trăsăturile noului discurs politic feminin, reprezentativ pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]