1,987 matches
-
-se să completeze, la modul cantitativ, tendințele fenomenului; astfel Tânărul scriitor este, o bună bucată de vreme, mimetic și neconvingător, vehiculând nume deja cunoscute din paginile altor gazete. Flacăra, când reapare, lunar, În mai 1952, va fi o „revista ilustrată social-politică” reflectând doar tangențial problemele obștei scriitorilor. Dar să nu anticipăm. NOTE ȘI COMENTARII 1. N.M. - Flacăra. (Rubrica „Revista revistelor”). În: Lupta de clasă, nr. 4, oct. 1949 2. George Munteanu. - Însușirea experienței Înaintașilor, condiție de bază a dezvoltării poeziei noastre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
compartimentele ei, cu accent, îndeosebi, pe critica literară, cu strategiile și rosturile ei. Alte rubrici: „Reviste”, „Măști și reflectoare”, „Cronica muzicală”, ținută de Arșavir Acterian, cea plastică de N. N. Tonitza, iar cea cinematografică de Radu Cioculescu. D.B. A.B.C., revistă social-politică și culturală editată de Asociația „Echinox” și apărută în 1990 la Cluj-Napoca, în două numere. Comitetul de direcție este alcătuit din Andrei Marga, Marian Papahagi și Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea unei societăți în care femeia nu mai este discriminată nici direct, în cadrul relațiilor interpersonale, nici structural, în virtutea poziției sale profesionale, economice și social-politice, nu s-a dovedit o sarcină ușor de realizat. Un instrument esențial în acest proces de emancipare îl reprezintă promovarea problematicii de gen pe agenda politică. Introducerea problematicii femeii în programele politice se face atât la nivelul conținutului propriu-zis al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
p. 1). În definirea violenței domestice se vor lua în considerare următoarele dimensiuni: - dimensiunea teoretică (modelele teoretice de abordare a fenomenului, dezvoltate în perioade diferite de timp); - perspectiva istorică (evoluția problemei în istorie și explicațiile cauzale atașate evoluției istorice); - contextul social-politic (influența ideologiei asupra schimbării de perspectivă în definirea violenței domestice); - contextul instituțional (perspectiva specialiștilor asupra violenței domestice); - mecanismul declanșator (etiologia violenței domestice). Definiția dată de Dicționarul enciclopedic al asistenței sociale (Edwards și Hobbes, 1995) este construită pe dimensiunile mai sus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sancțiuni prescrise juridic și social (Munteanu și Popescu, 2000). Dificultățile de definire a fenomenului violenței domestice sunt explicate prin faptul că, dincolo de barierele socioculturale, intervine gradul de operaționalizare a unui concept pentru ca acesta să devină funcțional în elaborarea unor strategii social-politice eficiente. Există deja anumite definiții folosite în documentele internaționale și deci aplicabile și la situația din țara noastră. Aspecte legislative în definirea violenței domestice Definițiile folosite în textele de lege tind să folosească termenul de violență intrafamilială, pentru a putea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
DEX), noțiunea ca atare pare să-și piardă din prestigiu ca specie a stilului științific. De pildă, fostul lider comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a publicat un volum intitulat Articole și cuvântări. De obicei, articolele sunt intervenții personale referitoare la diferite probleme social-politice, culturale, dar și științifice propriu-zise. Dan Zamfirescu a tipărit În 1976 volumul Studii și articole de literatura română veche, ceea ce denotă apartenența (Încă!) a speciei la stilul științific. 5. Studiul Este foarte apropiat de articol, uneori confundându-se cu el
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ar putea obiecta că și alte publicații din zilele noastre au preluat nume celebre cândva În cultura română: Literatorul, Dacia literară, Gazeta de Transilvania etc. Numai că, În cazul acestora, este vorba despre continuarea expresă a unui program literar sau social-politic, ceea ce nu se Întâmplă În cazul unui cotidian, care răspunde unor nevoi cu totul altele decât acum un secol sau o jumătate de secol. Prin urmare, ziarele Adevărul și Ziua ar trebui să știe versul dintr-o celebră fabulă a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care dădea impresia unei foarte democratice constituții, dar care a servit drept cadru pentru manifestările nefaste ale cultului personalității lui Stalin și pentru cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. Același dezacord între principiile înscrise formal în Constituție și realitățile social-politice și juridice a făcut și la noi ca obiectivele mișcării de femei să nu fi fost atinse. Consiliul Național al Femeilor din România, constituit în locul U.F.D.R., în 1957, a servit drept instrument pentru regimul totalitar în scopul de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
feminin”. Joi, 12 februarie: „Tineretul feminin și pacea”. Joi, 19 februarie: „Protecția femeii și copilului în familie și muncă”. Joi, 26 februarie: „Prostituția”. Joi, 5 martie: „Tineretul feminin și necesitatea drepturilor integrale”. Joi, 12 martie: „Rolul tineretului feminin în viața social-politică a tineretului român”. Pentru comitetul de organizare. Secretară, Dida Mihalcea Studentă Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936. 55TC "55" Femeile cer drepturi politicetc "Femeile cer drepturi politice" Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii La 30 ianuarie ș1937ț a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
oare singurul nostru reazem spiritual?” (Bunul simț politic ca paradox). Nu numai titlul, ci fiecare pagină emană un aer vag avangardist, ușor nonconformist, generat de un climat al momentului, de libertățile, incertitudinile, speranțele, iluziile și decepțiile unei etape din viața social-politică a țării. Versuri semnează Bedros Horasangian, George Popescu, Marin Alexandru Ioan, Max Bănescu. Revista mai publică, în traducere, o Lecție despre metaforă, conferință ținută la Universitatea din Palermo de Jorge Luis Borges, și Universul vicleniei, un eseu aparținând Mariei Corti
„CETITOR DEPARAZITEAZA-ŢI CREIERUL!”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285136_a_286465]
-
despre activitatea celui verificat sau cunoscut, pe perioade, despre nivelul pregătirii profesionale, politice și culturale, competența, rezultatele obținute În muncă, calitățile organizatorice, trăsăturile de caracter și moral-politice, comportarea În societate și familie. De asemenea, În acest document, se prezenta situația social-politică a rudelor (părinți, frați, surori, soție/soț, părinții soției/soțului, frații soției/soțului). Notele de relații erau Întocmite de către lucrătorii de cadre (personal). În cazul verificării sau când exista o sesizare că un angajat al MI a comis abateri grave
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din România. Mai Întâi, doresc să arăt ce s-a Întâmplat cu „ștefan Gheorghiu” după 1989. Cum am spus și În primul capitol, la 19 ianuarie 1990 se dă o hotărâre de Guvern (nr. 55) privind desființarea Academiei de Studii Social-Politice. Aceasta conține șase articole care prevăd următoarele măsuri: clădirile și toată baza materială trec În patrimoniul Ministerului Învățământului - Universitatea București și Institutul Politehnic București. La Universitatea București se constituie și funcționează: Facultatea de Psihologie și Sociologie, Facultatea de Jurnalistică și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
absolvirea facultății după programa modificată și restructurată, cu susținerea unor examene de diferență ce au fost stabilite de Ministerul Învățământului. În hotărâre se mai stipula că, după absolvire, atât studenții anului IV, cât și toți absolvenții fostei Academii de Studii Social-Politice „ștefan Gheorghiu” puteau fi atestați, la cerere, ca având studii superioare. De asemenea, s-a hotărât ca diplomele omologate să nu intre În obligativitatea unei repartiții la absolvire din partea statului. Se va comenta acum momentul Închiderii Academiei prin intermediul analizei SWOT
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată subordonare față de slujirea propagandistică a unor comandamente emanând de la opțiunea politică la care aderase anterior. Începând cu Niște fabule mici și mari pentru mari și mici (1946), și-a înfrânat aplecarea spre lirism, alegând calea genului aforistic și
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
deveni un loc de comuniune. Interesantă e, de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
până în aprilie 1944, având subtitlul „Bilunar de luptă românească”. Director: Vlaicu Bârna; de la numărul 6 apare la Câmpulung. Are redacții pentru provincie: pentru Ardeal, la Brașov, și pentru Banat, la Timișoara. Editorialele (de obicei un eseu, un studiu istoric sau social-politic) ocupă aproape în întregime prima pagină, fiind semnate de Vlaicu Bârna (Lozinca existenței noastre, Problema salvării elitelor) și Vasile Stoica (Între Italia și noi, Mizeriile unei ratificări, Basarabia și ideologia sovietică). Alături de colaboratorii constanți, cei doi gazetari analizează situația politică
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
ziarul se situează pe pozițiile unui naționalism moderat, din 1933 orientarea anticomunistă și profascistă a publicației devine evidentă. Un articol al lui Nichifor Crainic, intitulat Veacul naționalismului, este o sinteză a principalelor idei politice ale ziarului. Alături de articole cu caracter social-politic, preponderente în paginile cotidianului și semnate de principalii colaboratori (Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Gib I. Mihăescu, Radu Dragnea), C. întreține o rubrică culturală și, sporadic, una literară, intitulată „Calendarul literar și artistic”. Sunt publicate poezii de Lucian Blaga, Ion Pillat
CALENDARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286031_a_287360]
-
demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă, pentru justa înțelegere a structurii social-politice din satul anilor 1950. De aici succesul din Desfășurarea. Dar tot de aici, o oarecare uscăciune a faptelor povestite. Nu vedem, în Desfășurarea, nici casele, nici drumul, nici pământul, nici copacii, nici animalele. Nu simțim, ca în primul volum, «căldura
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
redeșteptării, geneza noii gândiri care s-a impus în Europa odată cu veacurile al XIV-lea și al XV-lea. Discursul filosofului ne interesează în măsura în care el regândește o epocă, oamenii și instituțiile sale, societățile, religiile și metodele de guvernare a vieții social-politice; în măsura în care ne atrage atenția asupra genezei renașterii formelor culturale și ideatice din Antichitatea clasică, stăruind asupra rolului nu doar cultual, ci și cultural al religiei. Fără îndoială, o privire critică, din care rezultă, pe de o parte, că Biserica a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
menită să dea un solid și sigur statut științific studiilor balcanice. Cercetările aplicate a lui Radovan Samardžić se întind pe o perioadă de aproximativ patru secole (de la al XV-lea la al XIX-lea) și sunt importante în înțelegerea structurilor social-politice și culturale, a mutațiilor înregistrate în planul formelor mentale ale societății balcanice. Ele se axează pe dezvăluirea vieții și operei unor personalități de primă mărime ale Iluminismului sârbo-croat și sloven, pe relevarea procesului de formare a conștiinței naționale a popoarelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Fessler și Horvăt, iar în Austria, lui Johann Christian Engel. Se poate conchide că importanța influenței lui Schlözer se datora înainte de toate unor puncte de vedere care în mediul sud-est și central-european și-au găsit o aplicabilitate relativ imediată. Concepția social-politică, statutul istoricului, relația politică - istoriografie au fost însușite de intelectualii acestei regiuni. Nu poate fi omis nici faptul Iluminismul răsăritean descoperă istoricitatea, ceea ce explică și intenția scriitorilor de a îmbrățișa direcțiile de studiu fixate la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu ajutorul minților. Nici apropierea între religii, tradiții, ideologii diverse nu e la îndemâna oricui. Cunoașterea, comunicarea și comuniunea s-a realizat parțial și numai în anumite momente ale istoriei. Să poarte ele amprenta scurtei durate? Mereu intervine ceva, mereu un context social-politic, o criză economică, una religioasă vin să răstoarne acea fragilă substanță care ne unește, ne face mai buni, măcar și în măsura în care tindem spre înălțare prin rațiune și prin suflet. Efortul dirijat întru împlinire trebuie că este cu mult mai mare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
tot cazul se poate presupune că la sfârșiul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului următor. D. Prodan, op. cit., p. 305; „Luminismul german” - scrie istoricul - „se îndreaptă mai mult spre problemele culturii, decât spre cele sociale sau politice. În domeniul social-politic se oprește la reformism. În Germania, ideile revoluționare au o virulență mai redusă, nu se ajunge la revoluție ca în Franța. Burghezia, care ar fi trebuit să o dezlănțuie, nu e destul de puternică pentru a răsturna puterea nobilimii”. Pentru detalii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
proza lui George Topîrceanu, pentru o cât mai bună clarificare a problematicii stilului la autorul menționat. Un alt exemplu ar putea fi introducerea, la disciplina istorie, a unei teme legate de holocaustul rromilor, pentru o mai bună înțelegere a contextului social-politic al epocii respective; b) armonizarea unor fragmente (aparent) independente din cadrul unui obiect de studiu pentru a permite mai buna rezolvare a unor probleme, pentru înțelegerea cât mai completă a unui subiect sau pentru dezvoltarea anumitor capacități și atitudini. De exemplu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o Biserică pașnică Întreținând o relație de iubire cu Cristos, după chipul Mariei Magdalena. Cine, mai bine decât fosta păcătoasă, poate simboliza iertarea și Împăcarea, după vremurile tulburi În care fiecare și-a trecut vecinul prin tăișul săbiei?” Dincolo de explicația social-politică, ingenioasă, dar care nu poate epuiza sensul acestui coup de force al marelui papă, merită să ne Întrebăm dacă imaginea respectivă nu aștepta, cumva, de câteva secole bune, În subconștientul creștinătății. În fond, Maria Magdalena, reconstruită acum după modelul vetero-testamentar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]