1,210 matches
-
proprietate. Din păcate, capitalism ... înseamnă toate acestea. Și atunci rămâne speranța reformării aranjamentelor instituționale, a unor modificări culturale, a unor mentalități 124. Acum se vizează piața fără frontiere, statul planetar, societatea civilă mondializată, toate fiind în "durerile facerii". Fundamentele unității societale se bazează pe principiul binelui comun realizat prin exercitarea interesului individual, dar logica de fond continuă să fie cea a dezvoltării prin exploatarea naturii, pornind de la hipovalorizarea resurselor umane. Ar fi și calea care ține seama de dimensiuni politice, dar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu sunt reglementări comune clare pentru hedge funds etc.). Totul ar putea fi înscris în cadrul unui proiect de societate care să prevadă reorientarea masivă a economiei înspre energii regenerabile, telecomunicații, infrastructuri urbane și rurale, activități nepoluante... Suntem într-un sistem societal complex, un "golem", fără intenție sau țintă, capabil nu numai să-l servească pe om, ci și să-l distrugă. Este posibil să facem din amenințarea actuală o oportunitate. Omenirea nu poate supraviețui dacă oamenii nu înțeleg că îi privește
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trecerea de la hiper-centralizare la "liberalizare" (de la o extremă la alta) etc. Adepții explicațiilor cauzaliste ale sărăciei susțin că: săracul însuși e vinovat de situația de sărăcie în care se află, el singur a ajuns în această stare; cauza este organizarea societală; sărăcia este un fenomen social normal în societate, cu rădăcini adânci și dependente de factori care nu pot fi controlați etc. Putem constata că "explicațiile" sociale sunt mai acceptate la noi (așa cum reiese de la cei care răspund la chestionarele barometrelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
posibili" ... Salvarea noastră, spune Touraine, depinde de toate familiile de intelectuali care coexistă 291, de dezbaterile lor când "societățile nu mai au consistență, nu se conformează nici unei logici hegemonice și sunt tot mai împrăștiate"292. Am trecut printr-o organizare societală comunistă, pe baza planului și a ordinii prin "ordine de sus". Trăim acum într-una în care se vorbește mult despre organizare și ordine, într-o "societate cu economie de piață" în care "ideologia gestionară a inversat valorile politicului și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de către societate, sunt autonomi, liberi, responsabili atât timp cât respectă reguli, norme, legi. O schemă utilă pentru inteligibilitatea procesului educațional include: tipurile de societate, tipurile de comunitate în care se face educație, făcând distincție între nivelul comunitar (al integrării sociale) și nivelul societal (al integrării sistemice); mecanismele de integrare, de inserție; instanțele educaționale, actorii implicați; mijloacele, metodele educaționale folosite; tendința de a fi cât mai asemănător cu ceilalți și de a se distinge de ei. Putem pleca de la definirea educabilității (ca însușire a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din gimnaziu sau liceu, spune R. Boudon în L'Inégalité des chances (1973), se "cântărește" situația, contextul, se fac calcule cost-profit privind traiectoria școlară, profesională de urmat. Mai exact, elevul, familia sa, educatorul iau seama la: • factori contextuali de nivel societal ( diviziunea muncii, starea pieții muncii, cererea de pe piața muncii, stratificarea socială, stiluri de viață, mentalități, ideologii, credințe privind rostul școlii și al cărții etc.); • factori contextuali locali (autoritatea familiei, resursele familiei, tradițiile acesteia, nivelul educațional al membrilor, valoarea atribuită învățăturii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și "de jos". Statul este un garant contra excluderii sociale și culturale, într-o societate democratică normală, normată, și de aceea decidentul politic al educației trebuie să realizeze un "pilotaj strategic" reușit, ținând seama de condițiile acțiunilor sale la nivel societal și local, de actori, mecanisme, efecte (ne)intenționate deciziilor luate. Diploma rămâne o condiție sine qua non a ocupării unui loc de muncă. Numărul celor cu diplomă a devenit tot mai mare. Abundența diplomelor a dus însă la inflația lor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe care le are de îndeplinit atunci, după repere arhitecturale, sociale, culturale ale vremii, după așteptările decidenților timpului. Este just ca proiectul pus la îndemâna constructorului să țină seama de: imaginea de sine a școlii, de funcțiile sale în context comunitar, societal, de cerințe economice, sociale, culturale, de practica gestionării resurselor materiale și umane etc., iar arhitecții, educatorii, constructorii, decidenții să-și "echilibreze" logicile astfel încât să răspundă exigențelor tuturor. Construcția ca atare poate avea efecte benefice sau nebenefice asupra celor care-și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
motivației intrinseci. Copilul care trăiește în izolare prelungită poate ajunge retardat mintal, copilul timid nu se poate exprima, chiar dacă și-a pregătit lecțiile. Au probleme copiii fără încredere în ei, autiști. Sociologii pun "cauzele" eșecului pe seama mediului familial, școlar, comunitar, societal. Elevul fără "cei 6 (7) ani de acasă" întâmpină dificultăți la școală. Copilul stă la școală circa 6 ore/ zi, iar restul timpului îl petrece în familie. Copilul capătă încredere în sine dacă părinții îl încurajează, îl controlează, sunt exigenți
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
accesului generalizat la educație și formare pe tot parcursul vieții. Statele membre sunt sprijinite să-și dezvolte sistemele de educație și formare, să ofere tuturor cetățenilor oportunități mai bune de realizare a potențialului, să asigure prosperitate economică durabilă la nivel societal. Este necesară educația pe tot parcursul vieții, este necesar un Cadru european al calificărilor, este necesară Carta europeană a calității mobilității, promovarea echității, coeziunii sociale, cetățeniei active, dialogului intercultural, încurajarea creativității, inovării, spiritului antreprenorial, dobândirii de competențe transversale etc. Statele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
peiorativ; b) ideologia ca una sau mai multe judecăți de valoare; c) ideologia ca fiind ceva "orientat către viitor"; d) ideologia ca ceva inconștient; e) ideologia ca având "o bază non-ideatică"; ideologia ca fenomen cultural ale cărui schimbări au cauze societale sau non-culturale; f) ideologia ca exagerare, distorsiune, simplificare, iluzie, mit, "declarație eronată", depărtare de "realitate"; sau "deviere de la obiectivitatea științifică"; g) ideologia ca fiind ceva care joacă sau performează roluri, susține, justifică sau servește interesul cuiva"28. Clasificarea acestei multiplicități
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de clasă de care ideologia depinde. Ultimul aspect specific concepției negative asupra ideologiei, așa cum se dezvoltă aceasta în gândirea marxistă este, potrivit lui Thompson, cel "latent", acesta atrăgând atenția asupra faptului că relațiile sociale se instituie pe baza difuziunii în plan societal a anumitor construcții simbolice. În această interpretare, ideologia constituie "un sistem de reprezentări care servesc susținerii relațiilor specifice dominației de clasă, prin orientarea indivizilor spre trecut, iar nu spre viitor, ori înspre imagini și idealuri care mențin relațiile de clasă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a fost ocultată de industrializarea rațiunii, de faptul că aceasta a devenit slujitoarea dominării tehnice"151. Devenind dominată de viața socială, știința nu mai poate eluda, astfel, caracterul său ideologic. Dimpotrivă, ea servește acum unui anumit interes, pe care cadrul societal al comunității contemporane îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai poate face recurs la obiectivitate și neutralitate. Unul dintre cei mai renumiți susținători ai acestei viziuni este, alături de Habermas, Herbert Marcuse, care pleacă de la o critică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
această referință, vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 1993, vol. I, pp. 80-81 și Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 79 și urm. și pp. 90-91. 268 Legile naturale care acționează în cadrul societal sunt numite de Popper legi sociologice. 269 Raymond Aron, Lupta de clasăError! Bookmark not defined.. Noi prelegeri despre societățile industriale, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 103. 270 Sorin Antohi, op. cit., p. 52. 271 Ibidem. 272 Pentru principiul falsificabilității, vezi subcapitolul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
furniza serviciile într-un cadru legal, fără daune societății. Conceptul responsabilității sociale vizează trei aspecte: 1) responsabilitatea profitului, respectiv maximizarea acestuia; 2) responsabilitatea acționarilor, respectiv atingerea obiectivelor stabilite de acționari, fără a afecta interesele consumatorilor, furnizorilor, distribuitorilor, salariaților; 3) responsabilitatea societală, respectiv prezervarea mediului ecologic (conceptul de green marketing). Elemente de marketing la nivel european. Politica de marketing a unei societăți cu acoperire regională este dependentă de forma în care își promovează produsele, respectiv de nivelul de educație și obiceiurile clienților
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse în legătură cu o serie de "cadre societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse în legătură cu o serie de "cadre societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pildă, argumenta încă din secolul al XVII-lea că identitatea personală este funcție a memoriei, în ceea ce avea să se numească "teoria mnemonică a identității personale" (the memory theory of personal identity). Teoria lui Locke este pretabilă unei extrapolări societale. La nivelul colectiv și al memoriei istorice (i.e., al "amintirilor pre-biografice" achiziționate pe calea învățării sociale și nu a experienței directe), autoritățile au promovat prin intermediul școlii și al literaturii didactice o memorie colectivă ca sediu al identității naționale. Școala a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul țării, rețeaua de drumuri și căi ferate care au facilitat comunicarea internă, și instituirea serviciului militar univeral. Rezultatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste a lui Halbwachs la nivelul memoriei colective. Liniile de forță ale teoriei cadrelor societale ale memoriei colective enunță faptul că modul în care trecutul este gestionat în conștiința istorică a unei comunități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]