2,985 matches
-
liceu, adesea însemnând transgresarea limitelor cartierului în afara mediului familial, era adesea percepută în termenii unei schimbări culturale. Expunerea la o altă cultură a făcut posibile observarea și reflectarea asupra casei părintești și a tradiției familiale. Au devenit conștienți de diferențele socioeconomice și etnice 13 dintre ei și colegii de liceu. Următoarea scurtă conversație demonstrează această tranziție: Jack: Acolo a început totul șla liceuț. Muzică clasică... Intervievatoarea: Crezi că de acolo ți se trage? Jack: Sigur, absolut. Nu contează că am dezvoltat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tabelul 6.2. 6. Fiindcă termenii segregare și integrare vor fi folosiți în mod repetat de-a lungul capitolului, ar trebui menționat faptul că în contextul social israelit ei se referă doar la separarea și integrarea în școli, în funcție de statutul socioeconomic al familiei, și nu au conotații rasiale, așa cum se întâmplă în Statele Unite. Pentru o mai bună înțelegere a politicii educaționale privind integrarea în școlile israeliene, vezi capitolul 2, precum și Lieblich (1995) și Amir et. al. (1984). 7. „Activitate politică în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
anturajului) asupra inteligenței este foarte variată. Există factori biologici, cum ar fi alimentația (vezi secțiunea 23), dar și factori psihologici care privesc stimulările senzorio-motorii, lingvistice, afective și sociale. În dezvoltarea din primii ani ai copilăriei, rolul atitudinii părinților, al nivelului socioeconomic, al culturii sociale și etnice, al mediului cognitiv și cultural este esențial. Calitatea îngrijirii primite este evident primordială. Un psiholog citează cazul otrăvirii unui bebeluș a cărui tetină înțepată fusese „reparată” cu adeziv pentru pneuri de bicicletă... Mediul cultural este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
suc răcoritor), care nu conținea proteine. Rezultatele indică un efect al suplimentului de proteine (Atole) asupra unor teste - testul de gândire (matricile lui Raven), de aritmetică, de cunoaștere -, însă efectul cel mai puternic s-a înregistrat în privința vocabularului. În funcție de nivelul socioeconomic, efectele nutritive se fac simțite doar în cazul copiilor din categoriile defavorizate sau medii, înțelegându-se prin aceasta că nu există efecte de malnutriție la clasele superioare. De altfel, constatăm că rezultatele unei alimentații mai bune sunt cu atât mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numit, de către liberalismulxe "„liberalism" de stângaxe "„liberalismuldestânga" (vezi Isaacxe "„Isaac,Jeffrey", 2003), inclusiv de către acest tip de feminism liberal. Feminiștii atașați acestui tip de liberalismxe "„liberalism" consideră că femeile trebuie compensate pentru nedreptățile suferite în trecut din cauza sexismului, iar impedimentele socioeconomice, ca și cele legale trebuie eliminate. De exemplu, când se fac angajări, este admisibil ca la calificare egală cu un bărbat alb să fie preferată o femeie (angajare preferențială). Tratamentul preferențialxe "„tratament preferențial" și politicile afirmativexe "„politici afirmative" sunt compatibile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
economic și logistic, factorii de decizie etc.; - atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe sau care aparțin unor medii sociale defavorizate/marginalizate 1; - care sunt avantajele, În plan socioeconomic și comunitar, rezultate În urma aplicării practicilor incluzive În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul de tip incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor la care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și intoleranței oferite de experiența socială În comunitatea din care fac parte ( În acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice Întâlnită În anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați În condiții socioeconomice precare). Școala incluzivă luptă Împotriva acestor forme de discriminare prin promovarea unor modele și forme de interacțiune Între elevi, bazate pe egalitatea deplină Între parteneri și unde spiritul de toleranță și acceptare totală prevalează În fața oricăror alte atitudini sau reacții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
factori pot fi clasificați astfel: a) Factorii declanșatori distali (Îndepărtați): - de origine endogenă: afecțiuni organice (mai ales la nivelul sistemului nervos central și al analizatorilor auditiv și vizual) sau tulburări de natură genetică; - de origine emoțională; - de origine exogenă: nivel socioeconomic scăzut, familii sărace 1, epidemii etc. b) Factorii declanșatori proximali (apropiați): - lipsa experiențelor adecvate de Învățare, care Împiedică elevul să Își formeze strategii eficiente de Învățare În vederea integrării sale În școală și În societate. Dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului nervos, având
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nu conduce neapărat la tulburări ireversibile de Învățare, deci nu justifică excluderea unui copil din școala obișnuită (mulți copii cu tulburări minore de dezvoltare ajung În școli speciale, iar cauza acestei situații este sărăcia experiențelor lor de Învățare mediată); - situația socioeconomică dezavantajoasă, care diminuează substanțial nivelul stimulării necesare unui copil aflat În situația de a Învăța să Învețe și de a acumula noi cunoștințe și deprinderi. Dintre cele mai importante repere teoretice și argumente psihopedagogice ale educației integrate/incluzive enumerăm: a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cadrelor didactice și a mediului școlar. Este evident faptul că nu pot exista modele care să răspundă În totalitate la problemele și nevoile copiilor cu deficiențe integrați În Învățământul de masă. În plus, apar anumite probleme ce țin de contextul socioeconomic, geografic al sistemului de Învățământ și care trebuie luate În considerare. Nu trebuie ignorat faptul că pot exista situații În care copiii cu deficiențe nu se pot integra În școlile de masă, fiindu-le mai bine În școli speciale; de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
necesități interioare sau răspunzând solicitărilor din afară. Fiecare om își are traiectoriile sale, factorii săi dinamizanți, care-l stimulează sau frânează în acțiunile sale. Studiile privind factorii motivaționali nu trebuie însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o prezintă factorul motivațional care direcționează întreaga activitate spre obiectiv, mobilizează efortul voluntar spre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
psihologie, nr. 1, ianuarie-martie, București. Construcția sistemelor europene de asistență socială Lect. univ. dr. Doru Buzducea La nivel european există, așa cum este și firesc, o diversitate de sisteme de asistență socială. Acestea poartă amprenta evoluției istorice, dar și a dezvoltării socioeconomice a statelor națiune. Dincolo de deosebiri, există și similitudini care, de asemenea, au rezultat din dinamica europeană a protecției sociale. România ca entitate statală coexistă din punct de vedere geografic în spațiul european, dar aderă la integrarea economică și socială în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate, respectiv de urmărire a ceea ce se întâmplă atunci când sursa este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conjuncturi, se pot distinge, totuși, caracteristici și „filtre” comune care conferă selectivitate în reproducerea evenimentelor, faptelor, în ciuda trecerii timpului, și anume: • evenimente mai neobișnuite, diferite de cele cotidiene (spitalizare, naștere, deces, nuntă, divorț etc.); • evenimente și situații cu puternice implicații socioeconomice (cumpărarea unei case, investiția într-o afacere, falimentul etc.); • evenimente care au consecințe continue în viața personală (angajarea într-o slujbă, examenul de admitere la facultate, emigrarea etc.). Desigur, trebuie luat în considerare faptul că aceste atribute nu sunt neapărat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
admitere la facultate, emigrarea etc.). Desigur, trebuie luat în considerare faptul că aceste atribute nu sunt neapărat exclusive, căci intrarea într-o afacere de amploare, de exemplu, constituie atât un eveniment mai puțin cotidian, cât și unul cu serioase implicații socioeconomice, dar și cu consecințe continue în viața personală. Psihologia cognitivă a dezvăluit și mecanisme mai specifice prin care indivizii reconstituie segmente de viață din trecutul lor. Dintre acestea, mai importante ar fi următoarele: a. Când e vorba de comportamente prezente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și nașterea copilului într-un cadru care nu este pregătit pentru potențialele probleme imediate de sănătate ale nou-născutului cu spina bifida pot pune în pericol viața copilului. Pricipiul echității impune ca serviciile de testare genetică să fie accesibile tuturor categoriile socioeconomice, etnice și geografice. Dat fiind costul ridicat al multor metode de diagnostic genetic, acest deziderat este departe de a fi realizat. Probleme suplimentare la nivelul acestui principiu apar și dacă sunt luate în considerare acele boli genetice care au o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de cerințe educative speciale - CES (special educational needs) se referă la cerințele În plan educativ ale unor categorii de copii, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrică, fiziologică etc. sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul Într-o stare de dificultate În raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite o existență sau
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
dat naștere și de a căuta să surprindem în specificul lor diferitele câmpuri de raporturi sociale. În această optică, munca ocupă un loc esențial pentru antropolog, oricare ar fi statutul producției, central sau pe cale de a deveni periferic, în formațiunile socioeconomice avute în vedere. Economicul care cunoaște o revenire magistrală, în același timp negativă și pozitivă, pe scena mediatică este obiectul unor viziuni divergente. Critica se sprijină deseori pe postùri intelectuale de idealizare. Efortul de reabilitare a unei pseudo-autenticități originare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează, în studierea societăților non-capitaliste, ipoteza raționalității și teoria rarității 10. Orientarea "substantivistă" este reluată în special de Marshal Sahlins 11 în studiul "societăților primitive", pe care le situează la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar subordona unor logici absolut ireductibile la căutarea unui interes "economic". Când își revizuiește poziția angajându-se mai profund în critica "utilitarismelor" (formaliste, funcționaliste, marxiste), Sahlins 12
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce caracterizează monografiile societăților și economiilor "tradiționale". Opoziția tradițional / modern este, în concluzie, reluată sub diferite avataruri și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferenția lizare. Cercetătorul care ar izola o înlănțuire singulară de evenimente din procesele sociale mai globale pe care le alcătuiesc, care nu și-ar propune să examineze în același timp natura schimburilor materiale aflate în joc, inegalitatea obiectivă a pozițiilor socioeconomice ale raportului dintre diferiți actori și locul central ocupat de reprezentările economiei în elaborările ideologice subiacente, ar avea puține șanse de a le înțelege resorturile, logicile și revenirile. Analiza se eliberează cu greu de o interogație privind variațiile locale și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Dongou. Două principii generale stau la baza formării satelor: • satul perceput ca o comunitate de rude. Coeziunea este personificată în unul sau mai mulți bătrâni în jurul cărora se situează sătenii; • un principiu nou: acolo unde satul apare ca o realitate socioeconomică în dezvoltare, atașamentul față de acesta are la bază inserția personală în cadrul plantației. Satul și teritoriul lui constituie o imagine care se apropie de comunitățile rurale din câmpiile noastre europene. Pe de o parte, avem o realitate de structură personală în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
către centrele din sud. Deosebit de interesante sunt regiunile în care cele două principii sunt prezente împreună (adică în zonele plantațiilor de cacao și cafea). Se conturează două posibilități: fie coeziunea tradițională este suficient de puternică și se adaptează la transformarea socioeconomică (și aici întâlnim acele sate-teritorii cu populație numeroasă de la nord de Ewo); fie apar conflicte, și satele explodează în mici grupări înșirate de-a lungul șoselei, un fel de ferme care reunesc două sau trei familii conjugale, cum este cazul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un mod exacerbat o dinamică introdusă încă de la cele dintâi implantări europene. Dimpotrivă, există o discontinuitate în structura "satului", unde comunitatea tradițională de origine este redusă la un nucleu neglijabil. Două puncte, spuneam, caracterizează această restructurare: amestecul etnic și categoriile socioeconomice. Amestecul etnic este foarte variabil în funcție de centre, totul depinzând de raportul de forțe existent între grupuri. De exemplu, la Gamboma, avem: 70% Bangangoulou; 22% Bateke; 3% Mbochi; 5% diverse etnii. În acest caz particular, etnia dominantă caută prin toate mijloacele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
administrativă și acest jaf progresiv al companiei, care se limitează la un rol de cumpărător și de vânzător, nu constituie obiectul studiului nostru. Această influență a administrației asupra producției este, în mod paradoxal, o etapă istorică importantă pe calea evoluției socioeconomice; de acum, compania nu mai este decât una din rotițele ansamblului economic nord-congolez; administrația va putea duce o politică de dezvoltare mai vastă. Mai mult, în 1938, ea a luat în calcul crearea unui sector de producție complet străin de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]