1,529 matches
-
văd în gestul ei decât excentricitate. Trebuia să fii foarte atent să nu-i provoci să lovească geamul cuștii, pentru că asta le provoca lovituri la gură care se vindecau foarte greu. Și în plus aveau paraziți care le intrau printre solzi și trebuiau să fie pudrați sau îmbăiați cu mercurocrom; unora trebuia să li se facă inhalații cu ulei de eucalipt, din cauza problemelor cu plămânii, pentru că șerpii fac tuberculoză. Cel mai greu era când își lepădau pielea, căci parcă nășteau atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în stare să își lămurească sentimentele pentru mine. Nu mă puteam aștepta la un răspuns. Nu mai exista acea legătură. Într-un acvariu fără apă, acoperit cu petate din pai, am zărit acum acum o creatură rotofeie și plină de solzi, plină de negi, ca o murătură, cenușie, cu pinteni cenușii de piele și gheare, răsuflând cum stătea pe burtă. Văd că ai o colecție nouă, am spus. Pe ăsta l-am prins ieri. Este cel mai interesant de până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mine, credeți-mă, și încăpățânarea cu care îmi doream o soartă „superioară“, independentă. Nu eram nici vrăjitor, asta era clar, nici nu aveam stea în frunte, nici nu fusesem desemnat să mă pun în calea lui Apollyon cu înfiorătorii săi solzi și picioare de urs, nici nu mi-era scris să descopăr răspunsul tuturor rușinilor mele ca Jean-Jacques în drum spre Vincennes, prăbușindu-se plin de emoția concepției că societatea mârșavă este de vină pentru tot ce s-a întâmplat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
aztece" care, iată, se apropie de sfârșit și mă gândesc cât de puțin ne trebuie uneori pentru o stare care solicită de obicei vorbe mari! Găsesc în nisip și un șarpe făcut din argilă. Pe trupul lui se văd semnele solzilor care vor să sugereze aripile. Așadar, Quetzalcoatl. Argila e roasă de apa sărată și de nisip. În gura întredeschisă și în orbitele goale sunt alge. La noi, în Europa, Afrodita nu mai are, se pare, încredere în trupul ei. A
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și maestrul arată Lazăr cu privirea spre profesor, apoi închide ochii, legănînd capul în ritmul muzicii. În ferestre și în parbriz, vîntul lovește mai rar, dar cu mai multă putere, depunînd straturi întregi de zăpadă, ca și cum norii și-ar desface solzi uriași, albi, trimițîndu-i spre pămînt. Copilul din brațele tatălui se mișcă nervos, agitat de vreun vis, apoi, după ce tatăl îi sărută vîrful nasului, se întinde leneș, murmurînd un inimitabil "taata", abandonîndu-se brațelor ce-l cuprind. Celălalt, la pieptul mamei, doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scârboșenie! Ripugnante! zice Iepurele, taxând cu promptitudine revelația aspectului real al Profesorului, reflectat în virtualitatea nemincinoasă, din spatele sticlei argintate: Un saurian, o târâtoare din iad, o licorcă, o încrucișare elementală abominabilă, între un balaur și o salamandră, sub ai cărei solzi lați, ca de cărbune, mocnea și se hrănea un foc fără sfârșit! Lovește! Lovește cu spada, Bossule! Pe voi, să vă aibă Dumnezeu în paza Lui! Iar pe noi... Non nobis, Domine, non nobis, sed Tuo Nomini da gloriam! strigă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lucrurile. Cine avea răgaz să se uite cu luare-aminte la fața rumenită a Ploconului găsea acolo meșteșugite cu migală: Soarele, Luna, stelele, norii; apa Dunării, leneșă lângă maluri, cu anafoare fioroase pe mijloc; pe apă - corăbioare cu pânze, pești cu solzi săpați trudnic În aluat; fire de trestie și năvoade pescărești; lacuri și bălți, păsări ale cerului și ale pământului - În locul ochilor le punea boabe negre de piper; turme de oi și porci, cirezi de vite; săbii și furci; stejari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
abrupte, când În stânga, când În dreapta, zăreau mișcându-se alene părți din trupul Balaurului, stăpânul Văii. Știau asta de la femeile de pe uliță care Încercau să-i sperie și să-i țină departe de locurile tainice. Era gros cât un butoi și solzii Îi erau cât țiglele de pe casă. Vara, solzii se colorau În verde și albastru, toamna dădeau În galben, iarna nu știa nimeni cum arată, că se băga În străfundul pământului, unde Își avea sălaș. După cum le tot apăreau bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alene părți din trupul Balaurului, stăpânul Văii. Știau asta de la femeile de pe uliță care Încercau să-i sperie și să-i țină departe de locurile tainice. Era gros cât un butoi și solzii Îi erau cât țiglele de pe casă. Vara, solzii se colorau În verde și albastru, toamna dădeau În galben, iarna nu știa nimeni cum arată, că se băga În străfundul pământului, unde Își avea sălaș. După cum le tot apăreau bucăți de Balaur pe amândouă malurile, verilor nu le fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe cele două maluri povârnite. În mișcare, solzii cât țiglele de pe casă scoteau zgomote de scândurici uscate lovite Între ele. Și, dintr-odată, Valea sparse creasta dinspre Dunăre și se deschise larg, către Baltă. Ieșiră alergând din văgăuna Întunericului și a spurcăciunilor și mai goniră o vreme pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
copite și scârțâit de roți, se auzi iar răcnetul: „Vaina caput! Vaina caput!”. Prin șanțul de peste drum, lui Mihai Enin i se păru că vede și aude strecurându-se și fojgăind prin buruieni pe Balaurul de pe Valea Puțului. Toamnă fiind, solzii cât țigla de pe casă Începuseră să bată În galben. Trecu apoi Odraslă, ținându-se cu mâinile de pântece și răspândind miros de moarte. În urma lui, Foiște se chinuia amarnic să-l ajungă, strâmbându-și trupul beteag. În vârful bastonului ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în următoarele trei categorii (tabel 24): III.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Proprietățile organoleptice au un rol hotărâtor în stabilirea gradului de prospețime a peștelui și în identificarea celui impropriu pentru consum. În general, peștele proaspăt are ochii strălucitori și transparenți, solzii aderenți și acoperiți cu un strat subțire de mucus și branhiile de culoare roșie. Carnea este tare și nu se desprinde de pe oase. Un alt indiciu al prospețimii este faptul că odată introdus în apă, peștele proaspăt se va scufunda
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care Cassius Dio ne spune că a fost luată prizonieră. (Probabil aceasta era Dochia din celebra noastră legendă!). Alte scene ne arată atacul îndrăzneț din iarna 101-102, la sudul Dunării, când dacii au fost sprijiniți de roxolanii cu armuri ca solzii. Traian vine în grabă în ajutorul soldaților săi, fiind înfățișat la cârma unei corăbii. Luptele au fost deosebit de grele, fiind înfățișați și răniți romani, lucru rar (de obicei romanii sunt arătați doar ca învingători viteji). Femeile dace luptă și ele
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
visat că mă aflam departe în adâncuri, în apa verde înghețată, cu un cadavru sub braț. Cadavrul avea păr lung, blond, și plutea în cercuri în fața mea. Un pește enorm cu ochi bulbucați și un corp disproporționat de mare și solzi strălucind de putrefacție înota în jur, cu priviri pofticioase, ca un bătrân desfrânat. Pe când eram gata să mă sufoc din lipsă de aer, cadavrul s-a trezit la viață sub brațul meu și s-a îndepărtat, iar atunci m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se poate scoate din ele un număr de concepte teologice. S. le acceptă pe acelea care sunt și comunică în marginea lor meditațiile sale morale, temător, mereu, să nu cadă în păcatul trufiei. Mulțumește, întâi, Domnului că i-a îndepărtat solzii care îi acopereau vederea și i-a dat putința de a-și cunoaște „păcătoșenia, nimicnicia și ticăloșia”. Deschidere bună pentru un credincios smerit. Să se observe că lui îi plac și scriitori minori (cazul I. Al. Brătescu-Voinești) și e de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în sacrficiu? Flaubert subliniază de la bun început distanțele, golurile care structurează ospitalitatea. Mai întâi el ne oferă o descriere a castelului ca loc al ospitalității. Acest castel, în mijlocul pădurilor este solid ("Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci"376*, el este făcut după comunitatea organizată pe care o adăpostește, apa din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici"377*, imagini
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci care coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Trad. rom. cit., p. 91 (nota trad.). 395 "Rând pe rând, ajută pe Delfinul Franței și pe regele Angliei, pe Templierii de la Ierusalim, pe căpetenia Parților, pe negusul Abisiniei și pe împăratul din Calicut. Se război cu scandinavii acoperiți cu solzi de pește, cu negri înarmați cu paveze din piele de hipopotam, călări pe măgari roșii, cu indieni îmbrăcați în veșminte aurite rotindu-și deasupra turbanelor săbiile lor late și strălucitoare ca oglinzile. Învinse pe troglodiți și pe antropofagi. Străbătu ținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acuitate dispune auzul; cuvintele iubitei sunt "foșnitoare ca iarba"; pe plaje, "înecații foșnesc ca scoicele"; iarba "foșnește sub copaci". Constant, reprezentările zoomorfe și florale sunt valorificate în latura lor simbolică; "păsări mari" vehiculează mesaje erotice, iubita e "templu alb din solzi de fluturi", "păunii umblă din țară-n țară", cerbul "vibrează pe culmi albastre"; plopii par niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-un tablou "sunt un adio"..." Labirintul ontologic presupune căi primejdioase, greu de evitat; în Poteca, bunăoară, figurativul derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acela zicea că se duce noaptea, că se bucură să umble pe lună. De oameni răi spunea că nu-i pasă; are pentru dînșii pistoale încărcate în desagi. S-a dus și într-o vreme a prins a cînta din solz, ca să nu-i fie urît”. Sunt imagini de baladă voinicească. Aici Nechifor Lipan se întîlnește cu Ghiță Cătănuță, pregătit și acesta să înfrunte primejdii pe drumuri singuratice de codru. Operația reconstituirilor are de cîștigat în direcția mioritismului, mai ales dacă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea scânteietoare ivită la incidența razelor de lumină ce străpung suprafața frenetică a apei. Luminozitatea tabloului devine aproape imaterială, în timp ce rafinamentul artistic derivă din capacitatea creatoare de a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. Darul tinereții (fără de tinerețe, căci, în fapt, solzii au căzut de pe ochi) pe care personajul îl primește se situează în prelungirea problematicii dezbătute de către doctorul Tătaru din Les trois Grâces: de ce numai cel care este amenințat de cea mai gravă primejdie are șansa de a dobândi tinerețea fără
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Editura Saeculum I.O., București, 1998, p. 160; Tudor Pamfile, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997, p. 454. 167 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., p. 427: focul se face "laur, balaur/ Cu solzii de aur,/ Să te duci la ursitorul meu,/ Să-l împungi, să-l străpungi./ Cu nouă cozi întorcătoare,/ Cu nouă picioare îmblătoare,/ Cu nouă împungătoare/ Și să mi-l aduci" etc. 168 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Este răspândită în Europa, Africa de Nord și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de varză și rapiță din Câmpia Română. Descriere. Adultul are 2,5 - 3,2 mm lungime, de culoare neagră, cu luciu albăstriu sau arămiu, acoperit cu solzi și perișori cenușii. Rostrul este lung și îngroșat la vârf. Pronotul este prevăzut cu o dungă longitudinală albicioasă. Elitrele prezintă în zona scutelului o pată albă, caracteristică. Antenele, vârful tibiilor și farsele sunt roșcate (Fig. 9 a). Oul este oval
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fallax Schultz. Răspândire. Este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are 2,2 - 3,0 mm lungime, este de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară cu granulații fine (fig. 10). Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]