1,075 matches
-
mediul său înconjurător despre care acesta posedă informații și le poate reda și este dispus să o facă fără mari dificultăți și de o manieră nedistorsionată. Aspectele sunt simple pentru că sunt generale, la nivel de eșantion sau subeșantion. Interviul încearcă sondarea în profunzime a universului spiritual al celor studiați. Se urmărește astfel obținerea nu a unor cunoștințe tip „fotografie”, ci descifrarea mecanismelor acțiunilor oamenilor, descoperirea motivațiilor, a sistemului de valori la care aderă, descrierea unor comportamente relevante din colectivitate, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această clasificare este faptul că autorul are în vedere mai cu seamă formele instituționale care organizează activitatea de sondaj; or, în Franța (dar nu numai), unitățile cel mai bine cunoscute pentru activitatea de sondaj sunt, în principal, institutele private de sondare a „opiniei publice”, a căror activitate este reflectată de primele trei categorii de sondaje menționate, cărora li se adaugă institutele statistice naționale (INSSE, în Franța, INS, la noi), acestea din urmă desfășurând multe studii pe bază de eșantion, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare academice sau compartimentele de cercetare ale unor unități economice (în domeniul marketingului, mai ales) ori ale unor structuri departamentale (de exemplu, ale ministerului de resort pe probleme de sănătate). Apoi, dacă ne mărginim doar la activitatea institutelor de sondare a opiniei publice, e iarăși limpede că aceasta nu se reduce doar la efectuarea de sondaje de opinie. Pe de o parte, ele efectuează și un alt gen de sondaje, care, cu toată bunăvoința, nu pot fi numite de opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibil să se numere câteva zeci de mii de buletine, pe baza cărora se prezintă „estimarea de la ora 20.00”. Este evident că în acest caz singura problemă este de ordin tehnic, de alegere a eșantionului. Iar experiența institutelor de sondare, precum și existența unei serii lungi de date asupra felului cum s-a votat în fiecare secție fac posibilă producerea unor date anticipatoare extrem de fiabile. Una dintre cele mai precise estimări - la care unul dintre autorii cărții de față a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru a privi cu rezervă rezultatul tuturor sondajelor, considerând orice rezultat ca o pură ficțiune, ci un motiv să încercăm să ne apropiem cu răbdare, prudență și mai ales cu onestitate și competență de munca celor care se ocupă de sondarea opiniei publice. 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionartc "4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar" În ceea ce privește numărul întrebărilor, acesta poate fi privit ca o sursă potențială de erori în situațiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comandă partea de anchetă institutelor de sondaj, primind doar rezultatele, fără să aibă posibilitatea să testeze în mod direct câte erori se introduc prin prelungirea aplicării chestionarelor peste limitele recomandate de către cei cu experiență în domeniu. Uneori chiar institutele de sondare exagerează pe această direcție, din motive de preț; mai cu seamă practica (foarte curentă, de altfel) a chestionarelor de tip „omnibuz”, adică formate prin alăturarea mai multor chestionare (pentru beneficiari diferiți) în unul singur, generează instrumente ce depășesc net timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de operatori. De altfel, unul dintre criteriile de evaluare folosite de beneficiarul care lansează o licitație pentru efectuarea unui sondaj îl constituie calitatea rețelei de operatori. Mai ales la noi în țară, în condițiile proliferării, după 1989, a „institutelor de sondare a opiniei publice”, se întâlnesc unele care se preocupă prea puțin de o selecție riguroasă și de un control permanent al muncii operatorilor, fiind vorba de operații ce măresc substanțial costul unei cercetări. O a doua mare categorie de erori
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a discutat mult despre „metoda reprezentativă” în cunoaștera vieții sociale, se părea că forma pe care o va îmbrăca această procedură va fi tocmai aceea pe care azi o numim eșantionare pe cote. După cunoștința noastră, în Franța, institutele de sondare a opiniei practică - și asta cu rezultate foarte bune, chiar în predicțiile electorale - aproape exclusiv eșantionarea pe cote. Specialiștii francezi motivează persistența acestei practici prin calitatea deosebită a informațiilor despre structurile populației țării lor, ceea ce le permite întocmirea unor cote
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-se distorsiunea introdusă de o alegere la întâmplare a numerelor de telefon (totuși, nici în țările dezvoltate nu toate gospodăriile au telefon și, mai ales, răspunsul telefonic vine mai frecvent de la anumite categorii de persoane). Un autor cu experiență de sondare a opiniei pe care l-am mai citat, J.-M. Lech (2001), apreciază că, deși „telefonul a accelerat considerabil ritmul de lucru, principiile de construcție a eșantioanelor reprezentative pentru populație după metoda cotelor n-au suferit o modificare fundamentală” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și prelucra o astfel de informație riguros exactă. Tabelul 5.3. Distribuția procentuală a populației din tabelul 5.2 Alegând un eșantion de 1.200 de persoane - volum ce se apropie de cel al majorității eșantioanelor folosite de institutele de sondare a opiniei -, se vor obține, pentru fiecare strat și substrat determinat de intersecția celor două criterii, cifrele din tabelul 5.4. Aceste numere vor fi ușor modificate, în tabelul 5.5, în special în scopul eliminării cazurilor când într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai serioase erori. În plus, dacă alte lipsuri ale unei anchete se mai pot remedia, ceea ce face operatorul este bun făcut și carențele acestei activități se dezvăluie abia în etapa finală, atunci când intervențiile reparatorii sunt tardive sau imposibile. Institutele de sondare a opiniei publice fie posedă o rețea de operatori pe întreg arealul pe care își desfășoară activitatea (pe plan național, de obicei), rețea organizată ierarhic, cu puncte de comandă și control în centrul unor subzone mai importante și operatori locali
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei ce fac cu regularitate anchete, îndeosebi de institutele de sondare a opiniei). Corespunzător procedurii de eșantionare, se va calcula intervalul de încredere pentru proporții și anumite mărimi medii, precum și valorile semnificative ale unor coeficienți de asociere și corelație. În fine, anexa metodologică va cuprinde și informațiile tehnico-statistice necesare înțelegerii semnificației
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nostru nu va mai putea ignora acest lucru și va înceta până la urmă să scrie că respectiva formațiune nu va mai intra în Parlament sau că e pe cale de dispariție. Într-adevăr, concurența între jurnaliștii comentatori și reprezentanții institutelor de sondare a opiniei în planul capacității de a influența publicul larg (dar și anumite elite, cele politice, în mod deosebit) este una reală și cei din urmă, venind și cu atributul științific (uneori exagerat), reușesc să cucerească o zonă care până
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor astfel de informații odată cu încheierea campaniei, putându-se relua doar după închiderea urnelor. O altă chestiune care ar merita, în general și nu numai în contextul de față, o discuție mai serioasă este cea a implicațiilor sondajelor pentrupolitica guvernamentală. Sondarea opiniei publice de o manieră științifică și sistematică este obligatorie pentru o guvernare veritabil democratică. Desigur, aceasta nu înseamnă că în toate domeniile, în toate chestiunile și în orice moment deciziile politice trebuie să aibă ca suport opinia publică circumscrisă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ar trebui să opereze onestitatea profesională a ofertantului de sondaje. Dincolo de acest îndemn, dacă sondajele efectuate de cele două părți dau rezultate mult diferite, se impune recurgerea la alte surse de sondaje, neutre, în speță cele academic-universitare sau institute de sondarea opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent” în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în Parlamentul României au existat încercări de a se impune înființarea unui organism similar, dar deocamdată aceste inițiative n-au avut succes. În schimb, există peste tot în lume - și la nivel național, și internațional - organisme asociative ale institutelor de sondarea opiniei având nu numai scopul de a apăra interesele acestora, dar și de a impune anumite norme și practici în domeniu. În România, piața sondajelor de opinie, cu tot ce înseamnă concurență, lupta pentru nișe instituționale și de vânzare, începe
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Les Éditions de Minuit, Paris. Noelle-Neumann, Elisabeth (1980/1984), The Spirale of Silence. Public Opinion - Our Social Skin, The University of Chicago Press, Chicago; trad. rom.: Spirala tăcerii. Opinia publică- învelișul nostru social, Comunicare.ro., București, 2004. Novak, Andrei (1996), Sondarea opiniei publice, Editura Studențească, București. Oishi, S.M. (2003), How to Conduct In-Person Interviews for Surveys, Sage Publications, Londra. Oppenheim, A.N. (1992), Questionnaire Design, Interviewing and Attitude Measurement, Pinter Publisher, Londra - New York. Păun, Gheorghe (1980), „O teoremă de imposibilitate privind
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dar și cu stresul generat de boala copilului. Căutarea unei noi școli pentru copil, probleme de adaptare pe care copilul le-ar putea avea, problemele financiare, lipsa cercului de prieteni și cunoștințe sunt tot atâția factori generatori de stres. Așadar, sondarea acestor factori de stres este necesară pentru a avea o imagine cât mai clară a situației cu care se confruntă. * Atitudinea față de situație Este clientul încrezător în șansele sale? Vede această schimbare ca pe o oportunitate pentru un nou început
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de consiliere. De asemenea, în funcție de dificultatea și specificul situației clientului, consilierul poate decide dacă este cazul să îi recomande acestuia apelul către servicii din alte arii de intervenție: medicale, psihoterapeutice, servicii sociale, servicii administrative, legale etc. PROPRIA PERSOANĂ * Importanța muncii Sondarea importanței acordate muncii ne oferă informații cu privire la tipul de client pe care îl consiliem. Sunt clienți care vor căuta un loc de muncă doar pentru a avea mijloacele financiare necesare pentru a supraviețui și nu formulează nici o pretenție legată de
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cele mai importante gânduri și dorințe legate de carieră. În același timp, o relație strânsă îi oferă consilierului siguranța de a folosi mijloacele de intervenție potrivite pentru a-l susține pe client în atingerea obiectivelor dorite. * Încredere în propriile forțe Sondarea încrederii în sine oferă informații cu privire la sistemul intern de suport al clientului. Sunt clienți care se bazează mai mult pe suportul venit din afară (familie, prieteni, mentori) pentru a-și găsi energia și curajul necesar să facă față situației prin
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
se concentrează pe impactul pe care îl au procesele cognitive asupra clienților. Convingerea esențială în rândurile consilierilor de orientare cognitvă este că sentimentele și comportamentele sunt generate de modul în care indivizii gândesc. Din acest motiv, ei sunt interesați de sondarea gândurilor clienților pentru a le putea înțelege personalitatea și problemele cu care se confruntă și pentru a-i putea ajuta. Consilierul este activ în cadrul procesului de consiliere, îndrumându-l pe client să gândească rațional și să adopte sisteme de valori
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
obiective de personalitate, teste proiective, de interese și preferințe, de valori. Testele de personalitate servesc mai multor scopuri: evaluarea trăsăturilor de personalitate, a caracteristicilor clienților; compararea caracteristicilor clientului cu cele ale altor persoane, aflate în contexte educaționale sau profesionale diferite; sondarea problemelor emoționale și a patologiei clienților. Testele de personalitate formale, obiective, presupun completarea de către client a răspunsurilor la unele întrebări legate de caracteristici de personalitate. Este vorba aici despre părerea clientului asupra propriei persoane. Cele mai cunoscute sunt Myers-Briggs Type
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sau îl poate lăsa să își aleagă singur forma de exprimare, ordinea ideilor etc. În relație cu autobiografia, autocaracterizarea permite clientului să emită și păreri asupra evenimentelor personale și comportamentelor manifestate în trecut. Astfel, metoda devine un instrument important în sondarea atitudinii clientului față de propria persoană. Analiza produselor activității clientului se referă la produsele fizice ale clientului (planșe, obiecte utile sau decorative, poezii, soft-uri, proiecte finalizate). Interviurile care ies din sfera metodelor formale sunt cele semiformale, nestructurate sau semistructurate. Aceasta
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
asistarea ulterioară a clientului în cadrul procesului de luare a deciziei și de planificare a carierei; * oferirea unor date pentru o structură care îl va ajuta pe consilier să își facă o imagine despre punctele tari și punctele slabe ale clientului; * sondarea posibilităților de acces ale clienților la programele de suport social. Considerat atât moment de inițiere a schimbului de informații consilier client, cât și o metodă de evaluare, interviul de informare (numit în literatura de specialitate și intake interview) este diferit
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
fie conștienți de intimitatea care apare în cadrul relației de consiliere". O posibilă explicație a acestei "omisiuni" poate fi faptul că, în general consilierea în carieră este percepută ca fiind un proces neutru, impersonal, orientat spre informare și mai puțin spre sondarea aspectelor personale presupuse de interacțiunea client-consilier. Accentul pare a cădea pe procesele cognitive, pe explorarea intelectuală a opțiunilor existente. Sesiunile sunt în principiu axate pe sondarea abilităților și a intereselor, pe explorarea opțiunilor în carieră și a nevoilor de dezvoltare
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]