1,623 matches
-
ea nu-l ține pe loc, blocat în sicriul său formal. În timp ce unii dintre poeții care scriu sonet caută rime iscusite, ca niște Chevrolet-uri metalizate ale asonanțelor, Alexandrina a înțeles că la sintagme e de lucrat. Că răsucirile lor de sonorități atenuate și de relații nasc, uneori și ironic, alteori naiv, sonetul care se mănâncă pe sine, sonetul critic.” Și tot prefațatorul pune punctul pe “i” referindu-se la numărul ciudat de semnificativ al sonetelor cuprinse în volum: „Atipic e, iarăși
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
repertoriul personal. ... – reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice; ... – citirea unei partituri muzicale la prima vedere. ... Notă: Candidatul va utiliza propriul instrument acustic sau pianul pus la dispoziție de către unitatea de învățământ. Criterii de apreciere: – aptitudini interpretative, intonație, exactitate ritmică, dicție, sonoritate, expresivitate, sensibilitate muzicală; ... – acuratețe, exactitate ritmică, memorie muzicală; ... – cunoștințe de scris-citit muzical. ... Durata probei: max. 15 minute pentru un candidat ... C. Artă dramatică: Proba constă în: – interpretarea dramatică a unui text literar la alegerea candidatului; ... – prezentarea unei întâmplări din viața
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
să se strângă în brațe mai tare; suspinele buzelor lor li se păreau mai puternice; ochii pe care deabia și-i zăreau li se păreau mai mari, și în mijlocul tăcerii se auzeau cuvinte șoptite, care cădeau în sufletul lor cu sonorități cristaline, ce se răsfângeau în mii de vibrații.” Procurorul întrerupe citatul și strigă, pe un ton acuzator: „Cunoașteți, domnilor, o descriere mai pe șleau decât aceasta? Ați mai întâlnit vreodată o descriere mai indecentă? Dar ascultați mai departe”: „Doamna Bovary
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
verticală, căutând salvarea în transcedent, în necunoscutul impalpabil. Lumina interioară a eului este dată de clipele de revelație, „migrând printre/Constelații”... de încrederea poetului în magia cuvântului - considerat un sol loial al întregului său zbucium existențial. Discursul liric are o sonoritate aparte, tulburătoare, incendiară ( adesea), metaforele stilizate, în plină floare, răsfățându-se pe ramurile atâtor gânduri împovărate cu iubire, distanța dintre primul fior și rană... putând fi „măsurată” cu o singură vocală - cea în care toate fulgerile, naufragiile, bucuriile, tristețile, diminețile
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
de cute albastre...” ( Mă-ncuscrisem...). Se pare că, inevitabil, și Muza a fost (este) fascinată de aceste locuri, întâlnindu-se, adesea, cu poetul, într-un gând transcedental, acolo unde ”Transpoezia” primește lumina cea mai suavă, cele mai calde tonuri și sonorități. Ioan Gheorghiță a publicat în diverse reviste de cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim ... Citește mai mult te-am regăsit printre sunetele abia perceptibile...Poetul Ioan Gheorghiță( pseudonim Ion Caesarion) s-a
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
de cute albastre...” ( Mă-ncuscrisem...). Se pare că, inevitabil, și Muza a fost (este) fascinată de aceste locuri, întâlnindu-se, adesea, cu poetul, într-un gând transcedental, acolo unde ”Transpoezia” primește lumina cea mai suavă, cele mai calde tonuri și sonorități.Ioan Gheorghiță a publicat în diverse reviste de cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim ... XVI. ÎN LUMINA TOAMNEI, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2129 din 29 octombrie 2016. În lumina
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Dincă, deși pare a fi ușor caracterizată de alegorism, stadiul plenar al Erosului este bine potențat și filtrat prin Logos. Discursul liric devine modalitatea de decantare a trăirilor, a declarațiilor de dragoste, a confesiunilor și meditației, conturând prin parfumuri și sonorități Erosul, dând astfel sens unei logici firești a iubirii. Versul lui, al autorului, dezvăluie unele din cele mai firești și mai diverse trăiri: visare, emoție, plenitudine, logică matură, analiză, afectivitate, zbucium și, liniște infinită... „Când tânăr eram, mă mințeam că
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
în atmosferă? Culoarea albastră, firește! Vezi cât de profund gândește poetul?” A continuat pe același ton superior și cu aceeași vervă, să analizeze versurile mele, până a ajuns la un cuvânt pe care îl inventasem și îl folosisem doar pentru sonoritate. „Nu știu ce înseamnă cuvântul acesta” - a spus „doamna de română” - „dar fii liniștit, nu te las în ceață. Caut în lexicon și te lămuresc asupra sensului acestui cuvânt!” În clipa aceea, atât eu cât și întreaga clasă - care era în temă
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
topește zâmbetul din poem”. -din poezia „Poem neprobat” X -MĂDĂLINA-ANDREEA STAN (Comănești/ Bacău) Citate din poeziile premiate: „Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt! Și stau fără teamă, și-mi îndemn gândul frânt să viseze... S-asculte sonoritatea firului de iarbă, Să cuprindă în palme pânza topită, Cu care, mai apoi, s-acopere golul dintre cer și pământ. Și-apoi să creeze, să râdă, să iubească; Să dea el chip, legăturii ascunse dintre om și cuvânt, Așa cum și
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
cari în zilele geroase de iarnă/ mă desfătam pe ghiață și la săniuș.” Tudor Vianu sesiza la Creangă forța sa artistică populară „care îl făcea să-și citească tare frazele, ca Flaubert altădată, pentru a le proba în ritmul și sonoritatea lor, dar și prin puterea vie cu care își reprezintă scenele văzute. Personalitatea de anvergura dramatică prin care arta teatrală românească a căpătat coloratură specific românească este Vasile Alecsandri. Primele reprezentații, la Iași, sub egida sa împreună cu Mihail Kogălniceanu și
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
altfel o iei în bot dă nu te vezi! Pricepuși bă, ce-ț’ spusăi io acu’! Deși nimeni nu înțelegea absolut nimic, nu se înregistrară decese, ba chiar se observă o oarecare somnolență printre consilieri, ruptă însă de glasul cu sonorități de fierăstrău al doamnei Arivița Klkn, născută Oblete, o doamnă rurală, de felul ei din Fâlfani, actualmente văduvă, dar care, la o adică, spărgea nuca-n buci, frate (folosirea trimilenarei expresii dovedește încă o dată puterea dăinuirii marilor tradiții)! Adică, muiere
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
cu atât hotărârea de a-i vorbi directorului scădea. Gândea: “Cum îi voi explica eu, ce vreau, unui om care a studiat în străinătate, care a fost inspector general - nu știa prea bine ce însemna această funcție care impunea prin sonoritate - eu, care am venit la școala asta mare singur?“. Nu avu când să-și răspundă fiindcă ușa mare din lemn se deschise energic, ivindu-se un om un om înalt, cu părul scurt, cu mustața neagră în furculiță, impunătoare. Toți
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
a-l evita intenționat într-o traducere (e de ajuns să ne gîndim la poemele lui Baudelaire traduse de Arghezi!). Este incontestabil că poemele Rosei Lentini sau ale lui Coriolano González Montañez își păstrează, prin traducerile lui Eugen Dorcescu, propria sonoritate. Iată un exemplu din poezia Rosei Lentini: Tsunami apropie pești de tristețe și fixează două cuvinte: moarte și mare. Case, oameni, animale și trotuare sunt vid. Se renunță la a sprijini mâna aceea și visele ce încă o incarnează doresc
ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
-
ale unei foste fabrici. Privirile oamenilor lunecau peste ele la fel ca peste piciorul cerșetorului. “Oare câte, din tot ce a fost, mai funcționează?” - se surprinse Irina întrebându-se. Dar șuieratul locomotivei, care vestea apropierea de stație, îi acoperi cu sonoritatea sa, gândul. Zgomot metalic de roți pe șine, imagini fugare; din nou retina era rănită de deznădejdea pe care o degajau alte ziduri și ferestre cu geamurile sparte, ce se încăpățânau să rămână încă în picioare, în acel imens ocean
FLASH de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347344_a_348673]
-
Tonhalle - Düsseldorf. Domnule Krasznec, ce ne puteți spune despre această muzică? Lucian KRASZNEK: „Missa Nr. 3” este o muzică foarte expresivă, cu o putere imensă dacă luăm în considerație complexitatea orchestrei și intensitatea corului. Muzica trăieste prin diferențele extreme de sonorități ca și prin multitudinea de stări emoționale care trece de la orchestră, la cor și soliști. Corina KISS: Lucrarea aceasta nu este foarte cunoscută... Ce v-a impresionat mai mult textul, muzica sau combinația dintre cele două? Lucian KRASZNEK: Părera mea
INTERVIU CU TENORUL ROMÂN LUCIAN KRASZNEC LA DÜSSELDORF de CORINA KISS în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346982_a_348311]
-
alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În văzduh, serafimii dansează lin Cu aripile ating eteric pădurile de pin În ritmul Simfoniei Rotirii, astrelor cerești Simfonia izbânzii Creației dumnezeiești. Sonorități purtănd pe aripi: Aliluia! Se fragmentează-n ramurile de tuia. Altele ajung la mine lin, desăvârșirea Îndumnezeiește Sfinte, toată firea! Lor li se adaugă un amplu cor divin Din glasurile îngerești care îmi vin Din Catedrala Cerului, din nevăzut Prin
ÎMPĂRTĂŞIRE DE LUMINĂ (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345175_a_346504]
-
le umanizează. când îl privim se face depărtare pentru că el vine din mit, e frate cu soarele, cu luna, cu stelele, el e zeul tutelar al limbii române, a rupt orizontul limbii în două, a despărțit apele de uscat, dând sonoritate limbii și cununând-o cu graiul popular. acest tânăr cu ochii mari va umbla prin sufletele noastre ca un orpheu și ni le va răscoli cu dorurile lui, ne va înduioșea, ne va bucura, ne va întrista, cât va dăinui
EMINESCU-ORPHEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345184_a_346513]
-
autocar, a transportat turiști și-a înființat o firmă pe profil și, din când în când, mai scrie poezii în limba germană pe care le publică sub numele Rogojină-Pumpel, că la ei nu e caraghios să te cheme Pumpel, iar sonoritatea exotică a numelui Rogojină îi asigură o bună vânzare a cărților. Referință Bibliografică: SAGA UNUI SCRIITOR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Batog Bujeniță : Toate
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
ani ai Alteței Sale Regale Principelui Radu al României au readunat în aceeași regală ambianță personalități din toate regiunile țării, reprezentând toate segmentele de bază ale României de astăzi: politica, administrația, societatea civilă, cultura, artele, sportul... În ambianța înserărilor mirifice, sonoritatea muzicală urcată pe aripile bucuriei, a Fanfarei Reprezentative a Armatei, care a susținut concerte în aer liber, a fost înnobilată și entuziasmată de prezența Majestății Sale Regelui la primele ediții ele evenimentului. „Rostul acestei întâlniri, este ca fiecare regiune din
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
prin nostalgicii săi! Despre această „realizare” nu a scos un cuvânt la aniversarea, cu surle și trâmbițe, a trei ani de guvernare, când au fost prezentate semirealizări peste semirealizări ! Toate iscusit ambalate în poleiala multicoloră a reflectoarelor și lansate cu sonorități stridente de rock-and-roll. Cu mortul USL.2(!) în fereastră „cel mai cinstit guvern din România cu cei 14 miniștri ai săi pușcăriabili” o va duce până în 2016. Dacă scheleții plagiatorului nu vor fi cumva scoși din dulap, de doamna DNA
TABLETA DE WEEKEND (113): STAFIA USL, SAU MARELE FURT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379763_a_381092]
-
a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz. Ușoara ei asprime, aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciune și de veselă spontaneitate, o face egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italianei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultimă oră o fac tot atât de modernă, tot atât de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
de cute albastre...” ( Mă-ncuscrisem...). Se pare că, inevitabil, și Muza a fost (este) fascinată de aceste locuri, întâlnindu-se, adesea, cu poetul, într-un gând transcedental, acolo unde ”Transpoezia” primește lumina cea mai suavă, cele mai calde tonuri și sonorități. Ioan Gheorghiță a publicat în diverse reviste de cultură, în antologii.A adus în lumina tiparului mai multe volume de poezie. Amintim câteva: :”Ora de identitate”, poezii, ed. Porto Franco, Galați, 1993; ”Emigrantiada”- poezii, ed. Harvia, Tulcea, 2000; Undeva la
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
prezent), nu ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Limbajul metaforic, sintaxa poetică novatoare, intelectualismul expresiei, specificul prozodic, menționat încă din titluri, conferă poemelor o sonoritate aparte, de incantație magică. Din aceste motive, fie și numai pe baza argumentelor consemnate mai sus, Theodor Răpan este, în egală măsură și în același timp, un creator distinct al Poeziei Tăcerii și al inovației stilistice, prin conferirea caracterului sacru
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]