19,854 matches
-
Capitolul 1 Peronul, luminat ici-colo, era aproape pustiu. Băncile erau goale, acoperite de un strat subțire de zăpadă cenușie. Doar câțiva călători,împrăștiați de-a lungul căii ferate, parcă pentru a părea mai mulți, așteptau sosirea acceleratului de Timișoara. În rest, nimeni și nimic; doar o noapte de iarnă, ca oricare alta, o gară obișnuită, cu nimic diferită de celelalte, poate cu bănci mai puține și luminată mai prost. O noapte sau o dimineață de decembrie
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
câteva minute, așa cum o făcea de ani în șir, ca și când dorea să-și privească gospodăria ori să se liniștească, să se reculeagă după o zi de muncă. Ilona avea musafiri: mai mulți colegi de facultate, toți din anii mai mari. Sosirea amfitrionului aproape că nu fu simțită. Tânăra soție îl salută discret, iar un băiat se ridică imediat, eliberând fotoliul preferat al lui Tălparu. Acesta îl apăsă pe tânărul politicos pe umeri, să se așeze la loc, și ieși încet, așa cum
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
să vedem ce mai putem face! Epilog Peronul, luminat ici-colo, era aproape pustiu. Băncile erau goale, acoperite cu un strat subțire de zăpadă cenușie. Doar câțiva călători, împrăștiați de-a lungul căii ferate, parcă pentru a părea mai mulți, așteptau sosirea acceleratului de București. În rest, nimeni și nimic. Doar o noapte de iarnă, ca oricare alta, o gară obișnuită, cu nimic diferită de celelalte, poate cu bănci mai puține și luminată mai prost. Printre cei veniți la gară, mai într-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
timp vești de la turci. Umblătorii sunt întâlniți pe întreg teritoriul Moldovei. Aflat pe drumul Hârlăului, în apropiere de podul Siretului, lui Ștefăniță îi ieși în cale sosind în grabă, un umblător de la vornicul Țării de Jos, care îi adusese vestea sosirii unui ambasador turc”. Domnii Țării Românești și ai Moldovei au avut la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale, din emisiunea a doua, o asemenea ștampilă având inscripția "FRANCO" și denumirea Oficiului FOLTICHENII, dar numai împreună cu ștampila de zi arătată mai sus, care avea drept scop să indice data prezentării. Aceiași ștampilă de zi se aplica și la sosirea scrisorilor, înainte de distribuire. Pe scrisorile recomandate prezentate se mai aplica o a treia ștampilă, cu inscripția "RECEPISSE". S-a remarcat în această privință, șeful biroului de expediție din Fălticeni, care ceruse mai devreme “să se facă ștemplurile cuvenite pentru scrisori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
separat transportul de scrisori de cel al pasagerilor, urmărindu-se în primul rând realizarea unui schimb de corespondență într-un timp cât mai scurt, și s-a dispus înființarea de birouri poștale pe lângă toate subprefecturile în scopul asigurării expedierii și sosirii corespondenței rurale. Dar un serviciu poștal la dispoziția populației rurale nu se va realiza decât mult mai târziu. Primele linii de telegraf electric Simplitatea construcției și a manipulării aparatului telegrafic, inventat de americanul Samuel F.B. Morse(1791-1872), a cunoscut o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiind deservit de către un factor poștal. Unele sectoare atingeau centrul orașului. Se executa o singură cursă pe zi. În unele suburbii, deservite de factori rurali, aceștia parcurgeau distanța călare și foloseau goarna. Această organizare, care asigura distribuirea trimiterilor în ziua sosirii, exista la Fălticeni în anul 1932 și s-a menținut o perioadă îndelungată. Abia după anul 1948, în alte condiții, s-au stabilit mai multe sectoare de distribuire. Pentru predarea telegramelor, a recomandatelor “expres” și pentru achitarea mandatelor telegrafice, erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la aproximativ 140 de locuitori. Convorbirile erau deservite prompt. Nu se înregistrau întârzieri care să depășească limita admisă. Primirea comenzilor de convorbiri telefonice urbane, interurbane și internaționale, primirea avizelor și mesajelor telefonice sosite, deservirea tuturor convorbirilor de plecare, tranzit și sosire etc., era asigurată de către 7 operatoare de trafic(telefoniste). Se lucra în trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa unității, care coordona și răspundea de întreaga activitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
intreprinderilor, au stabilit reguli de exploatare, elaborând de-a lungul timpului tot felul de instrucțiuni care ofereau garanția funcționării precise și fără întrerupere a tuturor serviciilor de poștă și telecomunicații. Se amintesc “Instrucțiunile comune privind condițiile de prelucrare la primirea, sosirea și distribuirea coletelor externe, precum și cele de încasare-decontare a taxelor vamale prin subunitățile PTTR”(1956), “Instrucțiuni pentru executarea serviciilor poștale interne”(1964), “Instrucțiuni pentru executarea serviciului de filatelie”(1965), “Instrucțiuni comune privind deservirea unităților MAN de către subunitățile PTTR”(1967), “Instrucțiuni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și sărbători legale(între orele 21,30-06,30 se deservea numai convorbirilor telefonice de la abonați). În lipsa dirigintelui sau a oficiantului, telefonistele primeau recomandate, vindeau timbre și efecte poștale, timbre fiscale etc. La agenții, programul se stabilea de către oficiul raional în funcție de sosirea mijloacelor de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Era prevăzut cel puțin trei ore zilnic la sediul agenției pentru prezentarea trimiterilor, efectuarea convorbirilor telefonice etc., iar restul orelor de lucru pe teren. Spre exemplu, în anul 1965, programul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu întotdeauna justificate, se reflectau în expedierea, prelucrarea și distribuirea trimiterilor și de aici, nemulțumiri din partea cetățenilor, instituțiilor etc., reclamații întemeiate. Pe de altă parte, salariații PTTR erau obligați să efectueze ore suplimentare, peste programul normal de lucru în așteptarea sosirii mijlocului de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
efectueze ore suplimentare, peste programul normal de lucru în așteptarea sosirii mijlocului de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum, se întorceau târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ștampile de zi confecționate din cauciuc Ștampilele de zi(cu dată) au avut întotdeauna un rol important în activitatea poștală. Pe lângă anularea mărcilor de pe scrisori, ștampila de zi aplicată pe trimiteri și documente poștale indică locul și data prezentării, expedierii, sosirii și predării trimiterilor. Necesitatea ei a apărut cu multă vreme în urmă. Anaforaua din 7 martie 1851, a Moldovei prevedea aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile cu numele orașului și data zilei. O ștampilă de zi solicitase mai mulți
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
abonamente sau vânzare cu bucata, va organiza răspândirea ei pe întreg teritoriul țării”. De prin anul 1960, pentru expedierea presei din București în orașele de reședință regionale, sa folosit transportul aerian. De multe ori însă, nu se respectau orele de sosire la Suceava: 08,20(din 1 aprilie 1967) sau 09,50( din 1 aprilie 1969), din cauza timpului nefavorabil decolării ori aterizării. Din această cauză, cursele poștale auto plecau cu întârziere la oficii, factorii poștali fiind obligați să aștepte sosirea presei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de sosire la Suceava: 08,20(din 1 aprilie 1967) sau 09,50( din 1 aprilie 1969), din cauza timpului nefavorabil decolării ori aterizării. Din această cauză, cursele poștale auto plecau cu întârziere la oficii, factorii poștali fiind obligați să aștepte sosirea presei. De la aeroportul Salcea până la Fălticeni presa ajungea cu o cursă auto specială. Tot printr-un mijloc de transport auto se expedia ziarul “Zori noi” din Suceava la Fălticeni, și de aici mai departe, cu primele autobuze de călători, dimineața
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un scop al ei; iubirea există prin ea însăși. Activitatea mistică nu e condiționată nici de problema mântuirii, deși e un instrument în slujba acesteia. Ea e pur și simplu o funcție naturală a spiritului omenesc. Absolutul e punct de sosire al unei facultăți intrinseci omului. Acestea sunt idei filozofice care îi scapă d nei Underhill. Nae Ionescu răstoarnă termenii obișnuiți ai problemei. Din existența experienței mistice el deduce, subiectiv, existența absolutului. „Activitatea mistică există prin ea însăși, trăiește prin ea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în tren, dar în acel moment garnitura s-a desfăcut pe mai multe linii și am știut că mai am timp până va pleca trenul meu, dar am început să cobor pe scări ca să-i anunț pe ceilalți călători de sosirea trenului. La un moment dat, printre linii, era o vameșă în costum gri cu pixuri de contrabandă de vânzare. Eu aveam în mâna stângă, strânsă la piept, două pixuri ale mele: unul albastru și altul cu pastă roșie, dar vroiam
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
națiunii, eu sunt de meserie român. Naționalismul poate fi practicat și cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor să-și trăiască tradiția și istoria cu gloriile și înfrângerile ei. Pârvan zice: Etnicul e punct de plecare și universalul punct de sosire. Eu, ca naționalist, am gândit multă vreme că națiunea e punctul terminus al evoluției universale. Când dispar popoarele, intrăm în Turnul Babilonului. NEMURIRE Fără nemurire și mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
în tren, dar în acel moment garnitura s-a desfăcut pe mai multe linii și am știut că mai am timp până va pleca trenul meu, dar am început să cobor pe scări ca să-i anunț pe ceilalți călători de sosirea trenului. La un moment dat, printre linii, era o vameșă în costum gri cu pixuri de contrabandă de vânzare. Eu aveam în mâna stângă, strânsă la piept, două pixuri ale mele: unul albastru și altul cu pastă roșie, dar vroiam
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
până la 14 martieă 1.541 morți și 11.275 răniți. Orașul cel mai grav afectat a fost municipiul București (1.391 morți și 7.571 răniți). Nicolae și Elena Ceaușescu se aflau într-o vizită de stat în Nigeria. După sosirea lor în țară (pe 5 martie), Nicolae Ceaușescu a decretat, prin decret prezidențial, stare de urgență pe întreg teritoriul României. Cutremurul le-a oferit lui Nicolae și Elena Ceaușescu ocazia să-și transpună în fapt visul lor despre o „arhitectură
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
făcînd o nouă listă cu obiectele necesare celui mai tânăr locuitor al casei. Profesorul s-ar bucura să o ajute, chiar dacă nu este tată „în acte”. Simte că trăiește cu adevărat numai dacă se menține în centrul acestui eveniment unic: sosirea pe lume a copilului lor. Îi place să respire aerul și agitația din jurul ființei mici care are puterea să dea un impuls înnoitor tuturor lucrurilor și acțiunilor din jurul ei. Se redistribuie spațiul casei, se reordonează mobilierul, se reprogramează treburile fiecărui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se vadă în mijlocul peșterii, descoperindu-i adîncurile fantastice. Dar, în sfîrșit, ce să mai vorbim! Pe alte căi am mai aflat eu cîteva lucruri cu greutatea lor. De pildă, că Virgil se certase cu Vlad exact a doua zi după sosirea Ilincăi și nu mai ieșea prin sat decît rareori, mai ales seara și nu discuta aproape cu nimeni. Parcă puteai să-i faci ceva? Vlad se împrietenise cu un tractorist și se ținea scai de el tot timpul, ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că-i mult mai grea decît mi-am închipuit eu la început. Dar pînă n-o să aflu exact toate dedesubturile nu mă pot pronunța. Redau doar o parte din discuția lor care a avut loc exact a doua zi după sosirea Ilincăi: De ce-o faci pe căposul? l-a întrebat Virgil pe Vlad la un moment dat. Ce-ai vrut să demonstrezi aseară în stație, cînd te-ai repezit așa, ca hultanul, și ai luat sacoșa și geamantanul de la Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în camera de oaspeți unde va sta dl. Evelin. Ela: Am înțeles. Ia costumul și iese speriată de parcă s-ar afla la circ și a scăpat din gura unui crocodil. Evelin: încă din mesaj am cerut o discreție totală în legătură cu sosirea noastră. Ela? Aurora: Ela? Dacă nu-i o clonă, este o menajeră excelentă și discretă. De peste doăzeci de ani face parte din familia noastră. Deci, de unde veniți? Evelin: Eram sigur că revii cu întrebarea; ai o aură cum îi spuneți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Univers, cu miliardele de stele și Sori. întrebarea este ne rotim de atătea ori și continuu în Cosmos, cum de nu amețim? Vă mărturisesc că nu știu să vă răspund pentru că învărteala noastră în Cosmos, 85 de la plecare pănă la sosire, durează milioane de ani lumină. Am să studiez; este timp suficient. Animație, aplauze. Pentru întălnirile viitoare domnul profesor o să vă anunțe programul. Vă mulțumesc pentru atenție. Aplauze. Profesorul: Pentru întălnirile viitoare ne-am găndit la: Pămănt, origini, evoluție. Pămăntul peste
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]