956 matches
-
de paradoxuri, - iar poetul Alexandru Obedenaru o răspîndi la «Naționala», cealaltă cafenea a scriitorilor”.2) Ororile - au încercat și unii mai tineri s-o demonstreze - pot fi privite cu detașare, „estetic”. Așa a procedat, de pildă, Ion Vinea în „Visul spînzuratului”, poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă decît compasiunea: „Spînzuratul vînăt din grădină/Plin de rouă și de frunze moi (în revistă: noi - n. m.)/ Senvîrtește-n axu-i de lumină/Fără frică de ninsori și ploi/ Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2) Ororile - au încercat și unii mai tineri s-o demonstreze - pot fi privite cu detașare, „estetic”. Așa a procedat, de pildă, Ion Vinea în „Visul spînzuratului”, poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă decît compasiunea: „Spînzuratul vînăt din grădină/Plin de rouă și de frunze moi (în revistă: noi - n. m.)/ Senvîrtește-n axu-i de lumină/Fără frică de ninsori și ploi/ Și rîzînd cu ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă decît compasiunea: „Spînzuratul vînăt din grădină/Plin de rouă și de frunze moi (în revistă: noi - n. m.)/ Senvîrtește-n axu-i de lumină/Fără frică de ninsori și ploi/ Și rîzînd cu ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
devenit din ce în ce mai căutate. În aceste antecedente se poate observa jurnalismul literar narativ. Printre ele se număra Memoires of Monsieur Du Vall (Memoriile Domnului Du Vall) de Walter Pope, publicat în 1670, o relatare despre un hoț chipeș care a sfârșit spânzurat. Un alt exemplu este The Life and Death of Major Clancie, the Grandest Cheat of This Age (Viața și moartea maiorului Clancie, cel mai mare escroc al acestei vremi) de Elkanah Settle, publicat în 1680. Acestea făceau parte din genul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru acea perioadă) publicului cititor care, după cum observă Sutherland, "putea citi numeroase povești despre viața tâlharilor și criminalilor, senzaționale în conținut dar în general ușor de citit" (248). Relatarea lui Settle despre irlandezul Dennis Clancie, care a sfârșit și el spânzurat, explică de ce aceste relatări pot fi considerate exemple de jurnalism literar narativ timpuriu. La fel ca și Truman Capote, care a insistat că In Cold Blood este adevărată (deși au apărut dovezi că nu a fost așa), Elkanah Settle adaugă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe de altă parte, „d-l Pascalli” făcând „pe directorul de scenă” În condiții foarte avantajoase pentru el, În schimb, „Îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
itseäni (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), traducere (din limba germană) de Tarja Roinila, Helsinki, Tammi, 2010. Popescu, Teodor M., Ortodoksinen kirkko nykyään (Biserica ortodoxă azi), traducere de Paavo Saarikoski, Helsinki, Ortodoksinen veljestö, 1944. Rebreanu, Liviu, Hirtettyjen metsä (Pădurea spânzuraților), traducere de Lauri Ikonen, Helsinki, Suomen Kirja, 1946. Sadoveanu, Mihail, Etsin miestäni (Baltagul), traducere de Hilkka Koskiluoma, prefață de Yves Auger, Helsinki, Suomen kirja, 1944. Sadoveanu, Mihail, Mitrea Cocor, Helsinki, Kansankulttuuri, 1953 (traducere nemenționată; prefață nesemnată). Sadoveanu, Mihail, Kertomuksia (Povestiri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în felul nostru de a munci. Și mai ales, nu dă glas deloc în cartea ei, regretului meu, că muncitorul român nu a primit în loc de gena lui Păcală, pe aceea a omului leneș, cel care a preferat să se lase spânzurat decât să muncească. Așa, am fi rămas fără mână de lucru și ar fi venit poate să o suplinească niscaiva nemți.... Aprilie 2007 Basarabia O dragoste rănită Să ne amintim: podurile de flori din 1990, minunații Grigore Vieru și Leonida
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în noaptea când a avut accidentul, venea de la montaj (împreună cu Andrei Toncu, Otto, care trebuia să facă sound-designul filmului). Singura speranță e că, de acolo de unde sunt, se bucură. Să nu uităm nici că la Cannes a fost proiectat Pădurea spânzuraților în cadrul select al nou-înființatului World Cinema Foundation, și că filmul lui Liviu Ciulei se află pe prima listă a peliculelor de valoare care vor fi restaurate. (Din păcate, Arhiva Națională de Filme a „restaurat-o“ încă de la București pe Mariana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
minuscul. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Mereu mă temeam c-o să pleci (1) Pe urmă deschideam ușile greoaie, căptușite cu oglinzi adânci, limpezi, de cuarț regal, păstrând încă imaginile tale scumpe, strâmbăturile spăimoase, suav-hidoase, de spânzurată, de înecată, de împușcată-n jugulară... după cum se nimerea să mimezi... cu mișcările languroase cu care îți prăfuiai atentă genele întoarse la vârf în pulberi fine de marmeladă solidificată, cu care îți accentuai până la halucinație sprâncenele zmulse viclean cu penseta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Vânzarea companiei către un islandez, tranzacție ce nu se poate face fără semnătura directorului pe contract. Venit în rol dintr-o lume care nu l-a familiarizat cu IT-ul, ci cu dramaturgul Gambini care a scris, printre altele, Pisica spânzurată (!), actorul intră în rol pe măsură ce se apropie de „subordonații“ lui care alcătuiesc o menajerie perfectă: o femeie care plânge când e criticată și se sperie când pornește xeroxul, o alta care zâmbește fericită tot timpul, un deprimat violent, un străin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
un deprimat violent, un străin (în rol, Jean-Marc Barr) care n-a fost lăsat să învețe daneza ca să nu vorbească șamd. Toți actorii sunt foarte buni până la a se identifica cu rolurile. Să nu uit: dramaturgul Gambini, cel cu Pisica spânzurată, nu există. Filmul e foarte agreabil chiar dacă te oprești la primul nivel și n-ai chef/nu știi cum să treci la altele mai adânci. Chiar dacă n-ai chef să scotocești după relația autor-personaje sau realitate-ficțiune sau actor-personaj, filmul tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
care trebuie respectate dacă dorim o bună comunicare. Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face asistența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc." (Lohisse, 2002, p. 154). De asemenea, după cum am arătat supra, inclusiv între context și locutor/interlocutor se poate vorbi despre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Durata încarcerării a crescut, pedeapsa cu închisoarea devenind una din pedepsele blînde de care beneficiau doar puțini condamnați. Corpul a continuat să fie principala țintă a represiunii penale, fiind expus pe străzile și ulițele orașelor și satelor, mutilat, dezmembrat, amputat, spînzurat, purtînd la gît tăblița cu faptele comise. Dintr-un ceremonial al dreptății, supliciul a devenit o rutină, făcut cu sînge rece, fără remușcări. Nicolae Muste descrie represiunile pe care domnitorii le porneau împotriva boierilor potrivnici la urcarea pe tron: "Mihail
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
boierilor potrivnici la urcarea pe tron: "Mihail Racoviță... au prins pe mulți din Moldova ce pe toți cu morți groaznice îi au omorît. Pe unii îi au spînzurat, pe alții îi ardeau în foc de vii, pe alții de coaste spînzurați, pe alții de picioare, cît de groază nu puteai să treci pe ulița cea mare, pe unde atîția oameni spînzurați și într-un fel și într-altul și cu atîția morți ce făceau tîlharilor, tot nu se părăseau"245. Grigore
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi au omorît. Pe unii îi au spînzurat, pe alții îi ardeau în foc de vii, pe alții de coaste spînzurați, pe alții de picioare, cît de groază nu puteai să treci pe ulița cea mare, pe unde atîția oameni spînzurați și într-un fel și într-altul și cu atîția morți ce făceau tîlharilor, tot nu se părăseau"245. Grigore I. Dianu relatează că Alexandru Constantin Mavrocordat a hotărît în Moldova ca ucigașii să fie executați în văzul tuturor, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a ajunge în satul Neva del Rey, avurăm o bătălie scurtă cu banda din Lampessinado pe care am pus-o pe fugă. Făcurăm cîțiva prizonieri care fură trecuți prin sabie, căci găsiserăm în drum mai mulți infanteriști de-ai noștri spînzurați. Acești nenorociți se lăsaseră prinși pe cînd părăsiseră pentru o clipă convoiul [...]. "[Parquin face alți prizonieri]. Am aflat că aparțineau trupelor de guerilă ale unui preot, călugăr răspopit, oameni dintre cei mai de temut, care interceptau drumul între Valladolid și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Totuși are-n taină Un scop de a scăpa Iar noi atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Totuși are-n taină Un scop de a scăpa Iar noi atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nodul care strânge tensional elementele subiectului. Poate fi alcătuit: 1. dintr-un cuvânt („Răscoala”, de L. Rebreanu); 2. o sintagmă („Trei dinți din față”, de M. Sorescu); Poate fi corelat (uneori) cu: 1. un anumit eveniment din viața scriitorului („Pădurea spânzuraților”, de L. Rebreanu); 2. preocupările, afinitățile (etc.) autorului („Niște țărani”, de Dinu Săraru); (uneori) titlul poate fi: a. dublat (prin conjuncția „sau”, „ori” etc. : „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi - Vodă”, de Mihail Sadoveanu; „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deja era bănuit, este trimis la ocnă. Această poveste reprezintă doar una din dramele care se petrec permanent în această lume din cauza prostiei și a ticăloșiei omenești. Sindromul Apostol Bologa. Acțiunea cărții lui Liviu Rebreanu intitulată destul de dur ,,Pădurea spînzuraților” se petrece pe frontul primului război mondial, undeva în Ardeal, acolo unde mulți români erau înrolați în armata austriacă. în această armată a imperiului austro-ungar erau înrolați oameni de mai multe nații, care la un moment dat erau puși să
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de la sfirșitul Evului Mediu, aceste mișcări au toate același sfîrșit. Represiunea, condusă de stat, se abate asupra rebelilor. Richelieu zdrobește fără milă revolta "desculților", pedepsind pe răzvrătiți și pe magistrații care i-au susținut. Primii sînt trași pe roată sau spînzurați, ceilalți sînt exilați iar orașele condamnate să plătească amenzi grele. Cînd săracii și bogații se unesc împotriva abuzurilor regale, rar se întîmplă ca această alianță să reziste mult timp antagonismelor care îi despart. Îngrijorați de soluțiile extreme spre care foametea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]