1,618 matches
-
în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
unor viziuni aparținând, adesea, lumii fantastice (La danse de Puck, Ondine, La Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor două pedale. Un exemplu elocvent de ambiguitate sonoră, îl oferă preludiul Voiles, cu utilizarea scării hexatonice anhemitonice pe o pedală sonoră prelungită a sunetului , „alchimie” armonică măiestrită, ce are ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
căruia apar specii absorbante, cu diferite proprietăți fotochimice . În cazul soluțiilor de polimeri se constată o modificare semnificativă a competiției între cele două reacții, în favoarea fotocicloaditiției, la creșterea numărului de unități cinamoil din macromoleculă. În filmele de polimeri, modificările spectrale sunt determinate de reacția de fotociclodimerizare și numai în faza inițială o mică parte din cromofori fotoizomerizează Procesul de fotoizomerizare al derivaților cinamici poate fi urmărit prin spectroscopie UV. Se constată o scădere a intensității maximului benzii de absorbție, caracteristice
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
sulfonic. În figura 14 se prezintă mecanismul fotolizei unităților de ciclobutan din poliamide. Prezența substituentului metoxi (donor), în poziția para a nucleului aromatic, determină creșterea bazicității și a vitezei de fotodegradare. Fotoliza unităților de ciclobutan conduce nu numai la modificări spectrale, dar și la diminuarea vâscozității probelor [206-211]. Apariția rășinilor și a amestecului de produși de degradare limitează potențialul aplicativ al reacției de fotoliză a ciclodimerilor. Varietatea stereoizomerilor derivați de la ciclobutan, care se formează în urma reacției de ciclodimerizare fotoindusă, justifică alegerea
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
bune, întrucât se elimină posibilitatea formării produșilor secundari, din reacția acidului halogenat cu oxiranii. Adăugarea sărurilor cuaternare de amoniu determină creșterea vitezei de reacție. Echivalentul epoxi al produsului este destul de bun . Structura cinamatului de glicidil poate fi confirmată prin metode spectrale . Fiind un compus deosebit de reactiv, cinamatul de glicidil, ca de altfel toți glicidil esterii poate fi implicat în multe sinteze. El poate fi transformat în compuși cu mai multe grupe cinamoil, potențial aplicabili ca agenți de reticulare (figura 29). Sinteza
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
al cinamatului de glicidil, în prezența clorurii de cinamoil are loc sub acțiunea catalitică a sărurilor cuaternare de amoniu [275]. Formarea produsului poate fi confirmată prin determinarea conținutului de clor (%Cl găsit/calc.= 9,56/9,59) și prin metode spectrale Reacția de adiție a clorurilor acide la ciclul epoxi are loc în condiții blânde și necesită prezența catalizatorilor, trietilamină, piridină, săruri cuaternare de amoniu sau fosfoniu, eteri coroană. În absența catalizatorilor, reacția practic nu are loc. Sărurile cuaternare de amoniu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
observat o descreștere mai rapidă a absorbanței în fază inițială, în primele minute de iradiere și mai lentă apoi, procesul predominant fiind fotoreticularea grupelor cinamoil. Filmele de polimer devin insolubile în solvenții uzuali. În cazul filmelor, nu se constată modificări spectrale la lungimi de undă mai mari, deci nu au loc rearanjări foto-Fries. Procesul de fotocicloadiție legăturii duble din restul cinamoil este pus în evidență și prin înregistrarea spectrelor IR ale filmelor de polimer, depuse pe pastilă de KBr, din soluție
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
instalațiilor moderne și unor echipe de savanți străluciți. Planeta se afla la "ora tehnicii europene". La finele secolului al XIX-lea, principalele invenții tehnice aparțineau Europei. O primă descoperire revoluționară fusese făcută în 1860, de către germanii Kirchoff și Bunsen: analiza spectrală, care a revoluționat astronomia, permițând cunoașterea compoziței chimice a astrelor. Următoarele invenții au privit electricitatea și radioactivitatea. Teoria electromagnetică a luminii a fost elaborată de englezul Maxwell în 1873 și confirmată experimental de germanul Hertz, care a dovedit că oscilațiile
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
francez • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei • Henri Bergson, Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței • Henri Bergson, Evoluția creatoare • Henri Bergson, Introducere în metafizică • Henri Bergson, Teoria rîsului • Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei • Hermann Keyserling, Jurnalul de călătorie al unui filosof • Ion Petrovici, Din cronica filosofiei românești • Léon Bloy, Mîntuirea prin evrei • Leonida Maniu, Dor și armonie eminesciană • Lev Șestov, Începuturi și sfîrșituri • Lord Acton, Despre libertate • Luca Pițu, Sentimentul românesc
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită naturii spectrale a limbajului. Ca o consecință există și din aceia care neagă existența Holocaustului. Așa cum notează John J. Pauly, "criticii literari se bucură să demonteze realitatea poveștilor nonficționale, în speranța că pot să afirme ficționalitatea tuturor narațiunilor. Din punct de vedere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
JOUVE, Vincent, L'effet personnage dans le român, P.U.F., Paris, 1992 JUCAN, Marius, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Dacia, Cluj-Napoca, 1998 KERNBACH, Victor, Mit. Mitogeneză. Mitosferă, Casa Școalelor, București, 1995 KEYSERLING, Hermann, Franța, în KEYSERLING, Hermann, Analiza spectrala a Europei, Institutul European, Iași, 1993, p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a Moldovei, Chișinău, 2001 KRAKOVSKI, Anna, La condition de la femme dans l'œuvre d'Émile Zola, Nizet, Paris, 1974 KRISTÉVA, Julia, Histoires d'amour, Denoël
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fost adusă expoziția figurilor de ceară a Muzeului Istoric din Sankt Petersburg. Una dintre expoziții a fost dedicată VIP-urilor din Finlanda. Acest fapt este semnalat de articolul semnat de Dorina Bohantov Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral 338. Irina Cios, în articolul Profil '90. media@terra 2000, evocă atmosfera Festivalului și Simpozionului Internațional de Artă și Tehnologie de la Atena. Au fost participanți din peste douăzeci de țări, Finlanda fiind reprezentată de Eija-Liisa Ahtila cu istalația video "care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
207, 29 noiembrie - 1 decembrie 2008, p. 16. Blandiana, Ana, Lahti la solstițiul de vară, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 207. Bohanțov, Dorina, Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. Bojan, Maria Rus, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. Bot, Ioana, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 8. Bot, Ioana
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 24. 336 Cf. Pe scurt, în "Observator cultural", nr. 170, mai 2003, p. 2. 337 Cf. La zi, în "Observator cultural", nr. 327, iunie 2006, p. 2. 338 Cf. Dorina Bohanțov, Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. 339 Irina Cios, Profil'90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. 340 Cf. Ibidem. 341 Cf. SINDAN... un an, în "Observator cultural", nr. 17, iunie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
două sau mai multe corpuri și se manifestă sub forma de vibrații. Sunetele care alcătuiesc universul nostru sonor au o gamă foarte variată: vocea omenească, acordurile unui pian, sunetele unei viori, zgomotele produse de mașini, avion, șuieratul vântului. Potrivit compoziției spectrale, sunetele se pot clasifica în: - sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilație armonică (sinusoidală) și au în spectrul acustic o singură linie; - sunete complexe (compuse) - sunt produse de oscilații complexe și conțin un număr de sunete simple. Spectrul armonic
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe mai multe frecvențe și pe armonicele parțiale ale acestora. În muzică energia spectrală a unei note muzicale de o anumită înălțime subliniază frecvența fundamentală și armonicele parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
e pe urmele tale. În aeroport, în gară, în casă. Îți e atât de aproape. La anul mori. Pa! Spectacolul regizat de Radu Afrim stă sub semnul spectrelor și al prezențelor încă vitale și mereu vulnerabile. Fratele-spectru al morții, familia spectrală, care bâjbâie în întuneric ca o siluetă multiplicată ce duce cu ea umbra dinaintea sfârșitului, prietenii-spectre sexuale. O atmosferă mortambulă acoperă fiecare scenă ca și cum punctul zero e de mult prezent în spațiul alb, clinic, neutru, vitalizat excelent de proiecțiile video
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
un spațiu propulsiv, productiv și permisiv. Pentru mulți artiști a constituit o trambulină. Aici am văzut primul spectacol bucureștean al lui Radu Afrim, No Mom’s Land, din care mi-au rămas scanate pe retină floarea-soarelui și WC-ul, doliul spectral al Adei Milea și debusolarea de copil mare, uitat pe lume, a lui Nicu Mihoc. Tot aici am văzut debutul Anei Mărgineanu, Deșeuri, o montare decupată filmic, în care sprint-ul personajelor și suprapunerea lumilor lor erau excelent relaționate. Aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
spirituală superficială. E normal să te îngrijorezi de blocajele financiare și de viitorul familiei proprii. Însă nu poți rezista acestor îndelungi provocări politice, economice și financiare fără frica de Dumnezeu și fără frica de propria conștiință. În absența lor, viețuiești spectral cu frica-n sân. Agonizezi încet, încet, vegetând cuminte și neinteresant. Este ceea ce se întâmplă deseori în lumea de azi cu majoritatea semenilor noștri. Trăiesc cu frica-n sân, plasându-se sub semnul nefericit al infinitelor servituții și dependențe. Soluția
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
interes medical prin tratamentul cu descărcare cu barieră dielectrică. Analiza unor structuri membranare în condiții de constrângeri externe de natură fizică și chimică. -Cercetări privind proprietățile optice ale unor medii biologice și ale unor compuși polimerici. Studiul proprietăților optice și spectrale ale mediilor biologice. Matrici polimere. Proprietăți fotocromice și anizotrope ale unor folii din alcool polivinilic (PVA) cu adausuri de coloranți și polimeri organici. Filtre de polarizare. -Cercetări privind fenomenele de autoorganizare. Procese fizice în plasmele autoconfinate. Studiul fenomenelor neliniare aflate
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
trupă de teatru în turneu în România. Actrița, care se numea Geneviève Brunet, era blondă și încântătoare, îmbrăcată cu o eleganță care avea un efect straniu în încăperea noastră. Din pricina rochiei sale negre dintr-un material transparent, părea o apariție spectrală, venită din altă lume ca să mi aducă noutăți. Eram înmărmurită și înspăimântată de prezența lor. Mi-era rușine de locuința noastră mizerabilă și, în același timp, eram purtată de o speranță în care nu îndrăzneam să cred. Geneviève Brunet fusese
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
accelerată de aportul de anticoncepționale orale. Aspectul ecografic 2D este acela al unei mase destul de bine delimitate, cu dimensiuni variabile, de obicei unică, având consistență solidă și structură neomogenă. Mai rar se poate evidenția cicatricea centrală (fig. 81). Explorarea Doppler spectral detectează vasele arteriale centrale, iar explorarea CFM relevă dispoziția radiară a acestora. Examinarea CEUS evidențiază umplerea tumorală a patului circulator în centru, în timpul arterial și în totalitate în timpul venos portal (fig. 82). În această fază centrul formațiunii devine hipoecogen scoțând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
polivibrante, numite de diferiți cercetători - chiar și în titlurile lucrărilor lor - “ecuații polivibrante sau ecuații Mangeron”. A mai studiat și dezvoltat teoria unitară a fenomenelor potențialului, a propagării căldurii și undelor, mecanică vibrațiilor, în particular Teoria generală a sincronizării, probleme spectrale pe varietăți riemanniene pentru diferiți operatori, Teoria și practica accelerațiilor reduse de ordin și specie oarecare, metoda tangențiala, metoda matricealtensorială în teoria mecanismelor și mașinilor, stabilitatea mașinilor unelte așchietoare, teoria fenomenelor tranzitorii, controlul oprtimal în sisteme cu parametri distribuiți și
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]