35,079 matches
-
alte multe nume apar în revistă, constant. Sugerăm, nu inventariem, aici. Acum, se împlinesc deci 50 de ani de la apariția primului număr, scos la început de aprilie. Sentimentul a fost negreșit, acum o jumătate de veac, primăvăratec-iaugural, de redeșteptare a speranței că scrisul, dacă nu biruie vremurile, se poate strecura în inimi să le îmbărbăteze prin frumusețea lui care nu ține cont de vitregii, circumstanțe, plenare sau congrese. E deasupra lor, chiar dacă participă la ele. Ea, publicația transilvană, ce are, teoretic
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
mi s-ar năzări mie, ci ceea ce a stabilit Rosetti, adică tratate de lingvistică, istorii ale limbii ș.a.m.d. Aceste studii nu pot nicidecum să-mi dăuneze atîta vreme cît mă aflu pe băncile acestei facultăți. Sunt însă înduioșătoare speranțele pe care le-am trezit academicianului. 30 dec. 1951. Eu nu v-am comunicat nimic în legătură cu venirea în vacanță, deoarece pînă în ultimul moment au circulat tot soiul de versiuni și pe buzele tuturor stăruiau invariabil întrebările: „Se dă?...”, „Nu
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi fost să fie, a conceput o iscusită strategie de învăluire - surâsuri dulci, ce deschideau o amplă perspectivă asupra celor patru dinți din față, de aur, (în care își pusese mari speranțe), aluzii la burlăcia lui târzie, la avantajele invederate ale conviețuirii în doi, se îngrijora de faptul că slăbise, că nu mânca suficient (luam masa împreună la cantină), că-și pierde vremea în sat după muieri de speță joasă și multe
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
în favoarea ta.” „Ce, ești nebun?! tresări Andrew, ca trezit din morți. Nu e suficient că paparuda o să mă aibă pe mine, acum vrei să aibă tot ducatul, inclusiv pe tine?! Fii serios, frate, cu tine șef, tot mai avem o speranță în viață.” Oftă, apoi mormăi: „Să ne vedem cu bine...” Își îndreptă vestonul și plecă pe-aci încolo. Îl urmăriră cu privirea, triști. Garda îi dădu onorul. Unguroaica, dar nu numai ea, toată prezența feminină lăcrima. Andrew hălădui o vreme
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
e un joc, că nu creditez decît prezicerile pozitive și că, de mulți ani refuz să ghicesc ce va fi mîine; Ajunge zilei de azi grija ei spunea cu înțelepciune Apostolul Pavel, dar o predicție frumoasă e un pretext pentru speranță: Și chiar dacă "armele mele sînt mai ales credința și speranța, pentru cea din urmă am uneori nevoie de un mic implus. Ca de atîtea ori, va trebui să fac singură totul. Și cînd te gîndești că în urmă cu cîțiva
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
că, de mulți ani refuz să ghicesc ce va fi mîine; Ajunge zilei de azi grija ei spunea cu înțelepciune Apostolul Pavel, dar o predicție frumoasă e un pretext pentru speranță: Și chiar dacă "armele mele sînt mai ales credința și speranța, pentru cea din urmă am uneori nevoie de un mic implus. Ca de atîtea ori, va trebui să fac singură totul. Și cînd te gîndești că în urmă cu cîțiva ani scriam: Dacă aș fi trăit în Franța, acum două sute
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
necunoscută. 2. Străinii au început să năvălească în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și la picioarele căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
mea, Țină. Așa, voi avea și eu ceva de făcut. Pot să-ți spun că sînt destul de speriată, acum, ca evadarea asta a voastră devine o realitate, a oftat. Știi, încă mai e timp să te răzgîndești, a adăugat, cu speranța. - Nu, Alină, degeaba încerci. - Va fi așa cum dorești, a oftat din nou, descurajata. Apoi, uitîndu-se la ceas, a sărit de pe scaun. - Ai văzut cît e ceasul! Va trebui să mă grăbesc, dacă vreau s-o prind pe Vasilica în clipa
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
într-o ființă dependentă de miresmele închipuite ale bărbatului din mine fă ordine în viața mea adu-mă pe calea cea bună a surâsului, aruncă-mă în grădina cu flori a paradisului pierdut de dincolo de lumină... și dă-mi o speranță călătoare de a nu înnebuni așteptându-i semnul celui care... nu mă vrea! Ușierul lui Celan seamănă cu bărbatul care zace în mine degeaba îl rog să-mi deschidă ușa spre împărăția Luminii! o stea se aruncă în mare se
POEZIE by Bianca Marcovici () [Corola-journal/Imaginative/13876_a_15201]
-
care leagă viața locuitorilor de ieri ai orașului cu cea a celor de azi. Aceasta este marea revelație a autoarei care se transmite intactă și cititorilor cărții. Impresia celui care citește cartea Ioanei Pârvulescu este aceea că trăiește efectiv bucuriile, speranțele și dezamăgirile „anilor nebuni" ai Bucureștiului interbelic. El devine preț de cîteva ore supusul controversatului rege Carol al II-lea (playboy cu veleități dictatoriale, dar și promotorul unor remarcabile inițiative de mecenat cultural), martor la boom-ul tehnologic și cultural
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
un papirus o epopee instinctivă pătrunde dincolo și prin gaura făcută se aud odele și vuietul printr-un laringe topit țurțurii sunt sonori xilofon multiplicat pe străzile goale voci libere se strecoară în casă sub plăpumile călduroase ale fricii și speranței voci în care ne oglindim dimineața când ne bărbierim ne privim fața ne privim conștiința pornim la lucru agățați de remorcile de rumeguș ale tramvaielor înghețând ca țurțurii pe locomotive putrezind ca mugurii în zgomotele difuzorului cântece însuflețitoare cotele apelor
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
seama că vecinul său este supărat pentru că iată tocmai vecinul i-a făcut un rău; un țăran își ucide calul pentru a-i lua măcar pielea, calul fiind bătrân și inutil acum; alt țăran, bolnav de plămâni, își pune ultima speranță în verdictul unui medic și, cum acesta este negativ, își iese din minți. La temelia acestor povestiri stă uluiala. Cel care povestește este vorbit de întâmplări comune în lumea din care provine. Ceea ce dă întâmplărilor prospețime este aceea că ele
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
Lung răstimp de nedreptate organizată și dezvoltare strâmbă în toate domeniile."6 Prinsă în rețeaua de interese a capitalului internațional, lumea postbelică este, previzibil, paradisul speculei politice, care exilează, pe oameni de rând și artiști deopotrivă, în mizeria lipsită de speranță. Venind din partea unui autor care trăia exclusiv din scris, verdictul este marcat de sinceritate maximă: propriul succes relevă limitele sistemului capitalist, generator de beneficii doar în aparență. Interval populat de siluetele politicienilor veroși, tranzacționând voturi și menținând o stare de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de antracit / singura rugăciune neiertătoare" sau "am angajat, nene, doi de la camera 24, se / roagă pentru noi zi și noapte o să / fim precis iertați / putem bea în continuare." Ruga exclude protestul, este un gest ultimatum născut din oroarea finală când speranțele și puterea de a mai continua sunt iremediabil viciate. Mai spune Nathaniel Smith: "Temele majore șale Ieudului fără ieșireț preced în mod clar căderea comunismului". Posibil, însă puțin probabil! Văd între cele trei volume ale lui Ioan Es. Pop, înainte de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
României (Gh. Gheorghiu-Dej, câteva și lui Emil Bodnăraș și Ion Gheorghe Maurer, cele mai multe lui Nicolae Ceaușescu) pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice. Ultimul memoriu este din 1974. Toate au rămas fără răspuns. Cele 50 de pagini intitulate Durere și speranță cuprind mesaje, telegrame și scrisori de condoleanțe de la personalități ale Bisericii (în frunte cu Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Teoctist), și până la personalități politice și culturale. Albumul fotografic de la sfârșitul volumului transpune în imagini multe secvențe autobiografice
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
scriind ai mai citi. Poate că timpul nostru Poate că timpul nostru stă-n loc cum o roată ce s-a oprit brusc și ne privește cu-o brutală uimire și nu mai capătă nici un impuls nu mai are nici o speranță cum orice mecanism defect la purtător (Poezia se află-n dilemă: să-l contemple sau să aibă aerul că nu-l vede?). Grădina publică Pe fizionomiile bătrînilor amurgul s-a depus cum un zaț de cafea o dimineață-ntreagă i-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
Speranța Rădulescu Paris, Maison de l'Alliance, 7 decembrie 2002. După reuniunea anuală a Societății Franceze de Etnomuzicologie - care dezbate furtunos o seamă de chestiuni organizatorice presante pentru societari, dar fără interes pentru cele ce urmează - are loc inaugurarea volumului À
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
urmează - are loc inaugurarea volumului À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
pe care îl au în cap. Ceata de fete se împarte în două grupuri care pornesc în direcții opuse. Doar Văsîi rămâne conștiincios pe loc, alături de bețivanul care nu mai are putere să se miște. Fragmente traduse și prezentare de Speranța Rădulescu
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Iubite și stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile, ca asta în fața mea, în care nu aș mai vrea să mă trezesc din somn. Din cînd în cînd, rupturi adînci în suflet, alunecări imprevizibile de spaime, de sentimente, prăbușiri totale de speranță, mă fac să-mi blestem destinul și așa destul de precar. Ce este dragostea? Ce este ura? Pentru ce uităm absolut tot trecutul într-o clipă aprigă de mîine? Ce este viața? Iată întrebări care se îmbulzesc neputincioase, declanșate de întîmplări
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
încep veșnicia. * * * Un urlet de sunete și culori cutreieră orașul dimineața. Alungați tot mai des Din pădurea interzisă, Cu ochii scoși Poeții cântă în neștire. Niște închipuiți hrănindu-se Cu starea metafizică a materiei, Ce ucenicie în deșert Pentru slujitorii speranței...
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
te-ai uzat: pa și pusi, dom'le! A continua, oricît de chinuit, de nemiluit ai fi, îți dă, și ție, și, bănuiesc, și altora, un sentiment de efort dur-întremător, strîngînd putințele rămase, reînnoindu-le, înmuindu-le în prospețimea, voiciunea, speranța... Iată!, o zi, încă o zi (formidabil!) e trăită îndeplinită. Exiști, respiri în felul tău; alterat de clipă, înțepat de viespi, însîngerat de scurgerea dimineții în amiază, amurg, seară. Nopțile nu-ți sînt înstrălimpezite de vise frumoase (enormele sfere de
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (2) (monolog) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14542_a_15867]
-
la mijloc acea stare de inconfort ("starea solzoasă în care te zbați") pe care ți-o induc neputința de a refuza compromisul, scalda în apele măloase ale vieții, și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile și deșarte. Iar revelarea coșmarului vesel al cotidianului, a grotescului, a mizeriei existențiale, a urâtului grohăitor din jur (ca metonimii ale unei disperări copleșitoare) devine calea piezișe a autoflagelării. Sunt izbitoare în poezia Marianei Marin acel soi de radicalism
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Franța și Spania, consacrându-se literaturilor romanice, inclusiv cea română, fiind un eminent istoric literar și, totodată, poet, prozator și dramaturg. Poate va fi rămas în manuscris și ceea ce a urmat mai ales în perioada exilului. Poate. Să avem această speranță.
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]