1,056 matches
-
În după-amiaza primei zile de Paști, roți și care umplute cu paie sunt duse sus în Dealul Paștelui, după un prealabil tur al orașului. Roțile sunt făcute din lemn de stejar și au un diametru de circa 1,70 m. Spițele sunt două scânduri încrucișate, cu o gaură la mijloc. Tradiția spune că dacă roțile ajung cu bine în vale, recolta anului va fi bogată. M. D. Copacii împăratului Demult, în urmă cu mai bine de 2 000 de ani, într-
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
s-au încrucișat privirile, pentru întîia oară? La Roma, înainte de sfîrșitul anilor ’60, în atelierul lui Nicodim de la Accademia di Romania. Scutit de facile exteriorizări, la oricît de explozive comoții admirative, îți transmitea de la început, spontan și ferm, încrederea în spița talentelor ce trebuie să răzbească. Nu-l părăsea o cuviință îngîndurată, moldoveneasca lui rădăcină originară nu se dezmințea în vertijul din Urbea incomparabilă. Trecea, desigur, prin cumpăna unei dificile alegeri, se afla precum Hercules la răscruce. Fără de comentarii, la Roma
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
se acordă, apoi, componentei slave și turanice. Nașterea statelor române, în jurul anilor 1300, li s-a datorat, după tradiția orală reafirmată de istorici precum Gh. Brătianu și Ștefan Papacostea, și acel Basarab întemeietorul a fost un personaj real, dintr-o spiță de șef cuman. Oricum, de pe atunci începe, în Transilvania, excomunicarea de la drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine și a refuzului catolicizării (poate chiar a asimilării maghiare). Și la fel, datorită unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
Transilvania./ Patrie binecuvântată,/ Se adună roată/ Bătrânii,/ Se cheamă pe nume,/ Gă-sin-du-l pe fiecare". Emoția vine de data aceasta din simplitate, în mod firesc, coeziunea tărâmului natal, unde fiecare își găsește semenii cu atâta ușurință, contrastând cu alienarea tipică, alteori, spiței umane. În majoritatea poemelor din a doua parte a cărții, bunăoară, golul se adâncește, tonul devine sarcastic, nemișcarea, plumbul, senzația carcerală, pigmentată cu scene grotești și străbătută de o mare oboseală, de blazare, domină, în poeme precum: Orașul ("Oh, atâta
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în blocul comunist, hitlerismul era culpă însăși. În rest, Ion Barbu i se confesează unei fapturi de spița neariană, de care va fi fost îndrăgostit... După ce, în figurile-i verzi, îi denunțase pe evrei drept absolut incompatibili cu (supra)geniul matematic. Dan Barbilian avea să facă uz, prin ^45, ca penitenta, de literele alfabetului ebraic: alef, bet, ghimel
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
nebun să se strice cu cei pe care i-a cumpărat. Legea tăcerii de azi s-a așezat la noi pe ruinele voioase ale regimului comunist în care numai securiștii și inițiații de partid știau pe ce criterii se importau spițe de bicicletă de la o anumită firma străină, nu de la alta. Aceiași și numai ei știau cîte întreprinderi ale statului existau degeaba. Erau secrete de stat o sumedenie de eșecuri ale politicii "regretatului". Corupția de azi e atît de bine înfipta
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
Monica Lovinescu). Dacă n-au fost rezervați, criticii notorii de la marile reviste din țară au tăcut. Iar cei care neagă, și se arată jigniți de enormitatea insinuantă a spectacolului grotesc, nu e de presupus că se recunosc a descinde din spița lui Caftangiu? Ei percep instinctual că în subiacent Sîrbu li se adresează: de te fabula narratur. în felul lui, fiecare dintre cele două jurnale e un document. Unul numește evenimente, celălalt le stoarce sensul. Cei plecați în afară fac ce
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
doar ieri / suntem holtei pe-acea undă neluminată / că țărm de insulă pustie / sau țară de oameni /nici în vis măcar nu se-arată / că suntem cu optimismul distrus / și halit de melancolie / că vom pieri-n acel leat / căci spița nenorocului ne mînă / pe a fortunei roată" (Naufragiu). E limpede că "țara" absconsă a lui Ioan Radu Văcărescu e una reală,pe care o transpune într-o ficțiune menită a se alătura, complementar, altor imagini de patrie, corective.
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
oare, ce exprimă, ce vrea să exprime pasărea prin cântecul ei? Doar primitivii și sfinții pot înțelege limbajul dobitoacelor... Dar, în cazul cel mai simplu, pasărea cântând pe o creangă, comunicândune în același timp încântarea ei, ne dezvăluie neamul și spița sa. E deja un exemplu, iar imaginea falsă de la început se reabiliterază, devenind lecție. Există cuvintele care-mi plac și cele de care am nevoie. - Între plăcerea intensă și necesitate, ce veșnică sfâșiere! Artă Poetică. Să transform ceea ce îmi este
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
despre distrugere." Ruxandra Cesereanu îi face hatârul unui scriitor-coleg din Cluj, care, știind că se va vedea cu Esterhazy, o roagă să afle dacă e adevărat ce se zvonește în Transilvania, și anume, că familia scriitorului maghiar se trage din spița lui Nicolaus Olahus, celebrul umanist care a corespondat cu Erasmus din Rotterdam. "Nu aș vrea să-i produc o decepție acestui domn. Ieri, cînd am vorbit cu Erasmus, acesta a susținut că el nu a făcut nici un schimb de scrisori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
justificată). Îl mai întîlnim totuși, aproape sinonim cu securist, ca adjectiv: "raționamentul este de tip cadrist și (...) ține de o gîndire totalitară, în care de faptele strămoșilor trebuie să răspundă, în solidar, toți descendenții, pînă la a nu știu cîta spiță" (22, 41, 2002) și chiar ca substantiv: "am aflat că liderilor acestui partid le este dor de vechiul cadrist O. C." (Camera Deputaților, ședința din 20.06. 2006, cdep.ro).
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
a murit în ambulanță. Din pricina unei eșarfe de la gât a murit, în 1927, la Nișă, și marea balerina americană de origine irlandeză Isadora Duncan, soția poetului rus Serghei Esenin. Balerina conducea o mașină decapotabila, din aceea la care rotile aveau spițe. Flu-turînd în curentul de aer, salul lung s-a prins de spițele rotii și a su-grumat-o, omorând-o la volan pe balerina.
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
1927, la Nișă, și marea balerina americană de origine irlandeză Isadora Duncan, soția poetului rus Serghei Esenin. Balerina conducea o mașină decapotabila, din aceea la care rotile aveau spițe. Flu-turînd în curentul de aer, salul lung s-a prins de spițele rotii și a su-grumat-o, omorând-o la volan pe balerina.
Cum a murit Stela Furcovici, eroina din Ecaterina Teodoroiu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77322_a_78647]
-
toate aceste detalii fac din volum un mausoleu de mlădițe boierești. Paradoxul cărții e că sensul ei te absoarbe în lipsa unui elementar fir de narațiune istorică. Volumul nu are epică, nu are o poveste coerentă în cadrul epocii date, ramurile și spițele boierești fiind descrise lapidar în numele unei rigori de exactitate a informației, dar evenimentele propriu-zise sînt rare și cel mai adesea anodine. Numai că ce atrage la volum e comentariul însoțitor al autorului, alături de grija de a reda pitoreștile tente ale
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
cere drept personal, predania cere destin colectiv. Prima tinde spre optica juridică, a doua culminează în viziunea teologică. Oricum, e un arcanum în ambele, la fel cum e în indiferența celui căruia i se pare retrograd să bată monedă pe spița antecesorilor. Spuneam la început că trecutul are ferment expiator, intri în el ca să te mîntui de scîrba zilei. E un fel de a spune că umoarea actualității e pendinte de memoria clipelor de ieri. Fără trecut, prezentul e eliptic de
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
în codul mandarinului, care nu exclude supunerea la prescripțiile existenței "simple", de tip rural: "Să-ți faci singur patul, să-ți cîștigi pîinea zilnică, să te speli, să nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este o canalie sau un neputincios". Sau: " Voi rămîne aici
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
sufletul lor mai negru și mai inflamabil decât petrolul. Eu nu iubesc petrolul când ajunge esența pură în eprubete, ci îl iubesc așa cum iese din pământ și prin procedee murdare, îl iubesc cu furie, cu pasiune și vreau să cânt spița mea blestemată de oameni ai petrolului[...] “ (Poem petrolifer - Geo Bogza). Scurt istoric În comparație cu minereul de fier, aur, argint sau sare, pentru care există referiri celebre cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
rulante sau de alte vehicule pentru invalizi - 30 �� - Altele: 8714.91 -- Cadre și furci și părțile lor: 8714.91.10 --- Cadre p/st 30 8714.91.30 --- Furci p/st 30 8714.91.90 --- Părți - 30 8714.92 -- Jenti și spițe: 8714.92.10 --- Jenti p/st 30 8714.92.90 --- Spițe - 30 8714.93 -- Butuci de roți (altele decât butucii de frane) și pinioane de roți libere: 8714.93.10 --- Butuci fără pinioane sau dispozitive de frânare p/st 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Cadre și furci și părțile lor: 8714.91.10 --- Cadre p/st 30 8714.91.30 --- Furci p/st 30 8714.91.90 --- Părți - 30 8714.92 -- Jenti și spițe: 8714.92.10 --- Jenti p/st 30 8714.92.90 --- Spițe - 30 8714.93 -- Butuci de roți (altele decât butucii de frane) și pinioane de roți libere: 8714.93.10 --- Butuci fără pinioane sau dispozitive de frânare p/st 30 8714.93.90 --- Pinioane de roți libere - 30 8714.94 -- Frane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
un nor". Oameni pe care nu-i mai știi, drumuri pe care nu le mai cauți, unde "cuvintele se risipesc păpădie stelară, ușoară, transparentă, fără conzistență și totuși prezentă în fiecare ungher al ființei tale acum mai palide." Emacierea de spiță rară: "acei care neagă existența minunilor să nu se apropie de aceste poeme. Vor suferi decepția convingerii sfărîmate. Pentrucă minuni sînt acele bijuterii însăilate pe slove de cari nu trebuie să apropii - ca și de încarnările spiritiste - chibritul rațiunii sau
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
privești înapoi cu dulceagă pietate. Îndată după, admirația va răscoli numai răni. Lumi-le uitate, deși consună cu tonul general, n-au a face cu figurile istoriei imediate sau ale literelor. Sînt plonjări în eroismele altor vîrste, cu întemeietori de spiță biblică, de la Noe la David. Din cînd în cînd, se rătăcește, în ele, rescrieri cu virtuți de scoarță țărănească, așezată, întru amintire, pe perete, cîte-un sonet care nu-și trădează cinul: "Mi-i dor de lumi trăite prin romane/ Cu
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
-mi că trăsura era gata. Îmi luai un sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru roți de lemn cu spițele stricate. Patru cai mici, numai oasele și pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici și un om sălbatic, bărbos, zdrențăros și înarmat cu un harapnic lung de un stânjen! Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la o așa
Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
ar părea, aflați că inginerul italian Gianluca Sada s-a gândit să revoluționeze acest mijloc de transport. Este vorba despre un concept inedit, o bicicletă care se poate împături până ajunge să semene cu o umbrelă. Roțile bicicletei nu au spițe, iar cadranul este astfel construit încât cu o singură mișcare se pliază în forma sa restrânsă. În viitorul apropiat, s-ar putea produce pe scară largă. Până atunci, vă invităm să priviți pozele! FOTO: Toxel.
Bicicleta care arată ca o umbrelă-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32000_a_33325]
-
dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea spițelor lor, și ajungînd la cercetătorii moderni, genealogia a inspirat mereu cele mai spectaculoase fantezii, fiind un veritabil corn al abundentei pentru imaginația scriitorilor. Spița literaților fascinați de genealogie începe cu Nicolae Milescu și se urmează (pe sărite) cu Gh. Asachi
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea spițelor lor, și ajungînd la cercetătorii moderni, genealogia a inspirat mereu cele mai spectaculoase fantezii, fiind un veritabil corn al abundentei pentru imaginația scriitorilor. Spița literaților fascinați de genealogie începe cu Nicolae Milescu și se urmează (pe sărite) cu Gh. Asachi, Gr. Lăcusteanu, Ion Ghica, C. Sion, B.P. Hașdeu, Mateiu Caragiale, G. Călinescu și alții. Un exemplu grăitor este chiar cartea dlui Rădulescu, pe care
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]