KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

dépendent en tout des ordres que leur dicte la Porte“45. Dar aceasta nu înseamnă că rolul fanarioților era unul pasiv. Politica externă otomană a câștigat mult din colaborarea lor. Într-o măsură, aceasta a fost posibil prin serviciul de spionaj a cărui întreținere îi costa pe domnii Țării Românești, anual, suma de două milioane. „Bucharest (sous Mourousi du moins) était un centre où les nouvelles les plus intéressantes de l’Europe venaient aboutir périodiquement, quelquefois même par des courriers extraordinaires, et

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
era de ce, dacă autoritățile române de ocupație îi susțineau pe social-democrați, aceștia nu au izbutit să se impună la conducerea Ungariei. Motivul principal era destul de simplu și poate fi ilustrat printr-o frază dintr-o caracterizare pe care serviciile de spionaj românești i-au făcut-o liderului socialist Ernö Garami câțiva ani mai târziu: „Sub ocupația română, [Garami] se înapoiază la Budapesta, colindă în dreapta [și] în stânga pentru a deveni șef de guvern, cum însă - ca oricare maghiar imperialist - nu voia să

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
i-a asigurat lui Ceaușescu posibilitatea de a oferi Occidentului aparența unei breșe în blocul sovietic. Apropierea față de țările puternic industrializate din Occident, adoptarea unei poziții de echilibru între Israel și lumea arabă, a însemnat o regândire a acțiunilor de spionaj românesc atât din punctul de vedere al extinderii structurale, a sferelor de competență, cât și a modului de recrutare a cadrelor. Invazia trupelor Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia a pus noi probleme atât Direcției de Informații Externe, cât și structurilor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
instituții similare coordonată de C.I.A. ce își avea sediul la New York. Institutul l-a avut director pe Costin Murgescu, iar ca adjunct pe generalul Gheorghe Marcu, personalul fiind format din absolvenți ai universităților ce primiseră grade militare și instrucția necesară spionajului, figurând ca ofițeri D.I.E. detașați 1. În străinătate, aceștia erau, după vechiul model sovietic, deplin conspirați, identitatea lor fiind cunoscută doar de ofițerul ce îi avea în legătură și de șefii direcți ai acestuia, neexistând întâlniri cu rezidenții din țările

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
doar de ofițerul ce îi avea în legătură și de șefii direcți ai acestuia, neexistând întâlniri cu rezidenții din țările respective, contactul menținându-se cu centrala prin sisteme individuale de comunicare secretă. În practica serviciilor de securitate ale blocului estic, spionajul tehnicoștiințific a reprezentat o direcție de bază, România nefăcând excepție de la această regulă. În acest sens, a fost înființată Brigada „SD“ specializată în activitatea de informații externe cu caracter științific, ce avea ca rol aducerea în țară a documentelor și

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
în Serviciul „SD“ din cadrul Întreprinderii de Comerț Exterior „Dunărea“, rămânând până în decembrie 1989 un compartiment operativ al acestei întreprinderi. Generalul Mihai Caraman, celebru prin rețeaua care a reușit să o dezvolte în cadrul NATO și care a fost primul șef al spionajului românesc de după evenimentele din decembrie 1989, declara sub jurământ în fața unei instanțe judecătorești că: „Firma I.C.E. «Dunărea» a fost o unitate militară din cadrul Direcției de Informații Externe și avea o structură militară. În cadrul acestei firme se combinau relațiile comerciale cu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Exterior pe seama Departamentului Securității Statului. Acest comision oferit ofițerilor de Securitate, ce aveau în derulare contracte, a fost fixat inițial la un procent de până la 1,5 din valoarea acestora. • Neagu Cosma, Ion Stănescu, De la iscoadă la agentul modern în spionajul și contraspionajul românesc, București, 2000, p. 210. • „Evenimentul Zilei“, nr. 2739, din 22 iunie 2001, p. 2. Anii 1980-1981 au decurs fără probleme pentru operațiunea „Dunărea“, dar începând cu 1982, din ce în ce mai mulți directori de întreprinderi, ce făceau comerț exterior, au

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
admonestează Securitatea, dar ca urmare a propunerii generalului Aristotel Stamatoiu, locțiitorul șefului D.I.E., ce coordona operațiunea „Dunărea“, se aprobă înființarea unei întreprinderi de comerț exterior, la vedere, ce urma să folosească atât mijloacele clasice de comerț cât și cele caracteristice spionajului. Pentru a intra în legalitate se dă ordin să se elaboreze decretul de organizare și funcționare a unei noi unități de Securitate, codificată ca U.M. 0107 în cadrul Ministerului de Interne. Având drept model de organizare, întreprinderile de comerț exterior „Romtehnica

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Într-un articol publicat în Washington Post, la 6 mai 1990, se afirmă că Marin și Ilie Ceaușescu, prim adjunct al ministrului apărării, au furnizat Statelor Unite tehnologie militară avansată, de proveniență sovietică. Aceasta făcea parte dintr-o amplă acțiune de spionaj condusă de C.I.A. în eșaloanele superioare ale ministerelor apărării din țările est-europene. În perioada 1979-1989, C.I.A.-ul a plătit 40 de milioane de dolari României, prin diverși intermediari străini, 20% din acești bani fiind depuși în conturi bancare elvețiene controlate

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
fi ocupat și pozițiile-cheie din Ministerul Comerțului Exterior, precum și posturi de diplomați. Pe această listă au fost enumerați colonelul Constantin Pârvutoiu, trecut ca ambasador la Comunitatea Europeană, și adjunctul său, maiorul Cristeia, ce fusese înainte șef D.I.E. în misiunea de spionaj la Paris, colonelul Iancu, fost director al companiei „Prodexport“, iar apoi înalt funcționar de cancelarie la ambasada română din Viena, în timp ce generalul Baclița lucra la ambasada din Teheran, locotenent-colonelul Mateescu, la ambasada din Varșovia, și colonelul Negrițoiu la New York. În cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

vedere și sarcina avansată... Privirea Îi coboară sugestiv asupra pîntecului meu. Ei bine, În locul dumneavoastră eu i-aș da drumul chiar acum. — A, mă strecor Încet Înapoi În scaun. La asta nu m-am gîndit. — Și noi nu folosim cuvîntul „spionaj“, adaugă, Încrețindu-și nasul stacojiu. Nimănui nu-i place să spună că-și spionează iubitul. Noi preferăm termenul de „observare de la distanță“. „Observare de la distanță.“ Într-adevăr, sună mai bine. Mă joc cu piatra de naștere, Încercînd să iau o

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

și pe rolul acestui domeniu extrem de sensibil în planul mai larg al securității și cooperării internaționale. Din această perspectivă, consider că publicarea volumului Războiul tăcut (Silent Warfare) acoperă un deficit real de informație asupra a ceea ce înseamnă munca de intelligence, spionajul și contraspionajul, analiza de informații, acțiunile și operațiunile concrete din acest domeniu. Autorii, Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt, își propun în a treia ediție a cărții să dezvolte un adevărat manual al muncii de informații, prin care, în

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pe câmpul de luptă clasic și tot mai mult, în domeniul meta-politic al cunoașterii și înțelegerii unor fenomene. Din această perspectivă, un serviciu de informații deține o forță deosebită în planul protejării și promovării intereselor de securitate ale unui stat. Spionajul și contraspionajul, arta migăloasă și periculoasă a culegerii informațiilor pentru stat, munca intelectuală în vederea analizării acestora, a interpretării lor sau cea de a-i transmite aceste informații decidentului politic, dincolo de constrângerile ideologice sau prejudecățile birocratice, constituie și astăzi diferite fațete

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice vizavi de acțiunile spionajului sau misterului care învăluie modul aparte de operare în această activitate sensibilă. Însă tocmai „demitizarea” operată de o lucrare științifică de un asemenea calibru are o semnificație deosebită pentru societatea civilă și mediul academic din România: oferă o perspectivă științifică

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
cu ultima încercare majoră a Congresului american de a „reforma” serviciile de informații (la începutul anilor ’90), abordarea publică a aspectelor legate de culegerea de informații, atunci când nu au avut nici o încărcătură istorică, a fost similară abordării specifice cazurilor de spionaj. Aceasta contrastează cu valul de lucrări privind domeniul culegerii de informații din anii ’70 și începutul anilor ’80. În acea perioadă, mare parte a dezbaterilor publice privind serviciile - mai ales în Statele Unite, dar cu ecouri și în alte țări democratice

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ei inițiale. În ultima perioadă, majoritatea studiilor și cercetărilor în domeniu s-au axat pe relatări istorice privind activitățile specifice de culegere a informațiilor 4. Dezbaterile pe marginea mai multor aspecte curente au fost dominate de relatarea unor cazuri de spionaj, accentul punându-se mai degrabă pe acuzațiile de incompetență decât pe abuzurile de natură etică sau politică 5. Aceste lucrări nu aveau tendința de a susține anumite idei politice sau ideologice (în afară de faptul evident, se pare, că este mai bine

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
picanterii care, fără îndoială, vor continua să ajungă la urechile publicului. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Ce este activitatea de informații?tc "Ce este activitatea de informații?" În romane și în imaginația publicului, domeniul informațiilor a fost foarte des asociat cu spionajul și comportamentul fără scrupule, cu șantajul sexual al unei Mata Hari și acțiunile „de capă și spadă” ale lui James Bond. Deși activitățile de acest tip au o anumită pondere în domeniul informațiilor, conceptul este mult mai larg. Pentru a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
neapărat să aibă loc un proces prin care să fie puse în mod sistematic la dispoziția oficialilor guvernamentali într-o formă utilizabilă. Un serviciu de informații preia deseori această activitate. Informațiile nu includ numai „materialul brut” cules prin metode de spionaj sau în alt mod, ci și analize și evaluări care se bazează pe ele. Acest rezultat, denumit și „produs” informativ, are o importanță deosebită pentru strategi. Proporția în care acest produs informativ face posibilă prezentarea unei evaluări exhaustive a situației

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
contracara activitățile informative ale adversarilor, fie neacordându-le acces la informații, fie inducându-i în eroare cu privire la unele fapte și semnificația acestora. Domeniul informațiilor cuprinde o gamă largă de activități. De exemplu, există metode diverse de culegere a informațiilor, precum spionajul, fotografierea aeriană, interceptarea comunicațiilor și studierea documentelor publice disponibile, programe de radio și televiziune, precum și resursele disponibile pe Internet. Există, de asemenea, tehnici diferite pentru analizarea informațiilor care au fost culese: unele dintre acestea pot fi similare metodelor pe care

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Deoarece aceste elemente sunt analizate în detaliu în următoarele capitole, ne propunem în continuare doar să clarificăm natura celor patru tipuri de activități ale serviciilor de informații și schițarea relațiilor dintre acestea. Culegerea se referă la adunarea datelor brute, prin spionaj, metode tehnice (fotografiere, interceptarea comunicațiilor electronice și alte metode care implică tehnologia), exploatarea „surselor deschise” (de exemplu, publicațiile, emisiunile de radio și televiziune) sau prin orice alte metode. În timp ce culegerea este în mod clar esențială în activitatea serviciilor de informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
activitatea serviciilor de informații, există opinii diferite în ceea ce privește importanța relativă a diferitelor metode. De exemplu, unii cercetători ai domeniului au dezbătut importanța relativă a culegerii de informații din „surse deschise” comparativ cu metodele caracteristice serviciilor de informații, precum și cea a spionajului comparativ cu folosirea mijloacelor tehnice. Indiferent cât de valoroase sunt informațiile culese, aproape niciodată acestea nu sunt suficient de clare. Cu alte cuvinte, este necesară o analiză a informațiilor pentru a fi de folos factorilor de decizie și comandanților militari

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ca acțiunile secrete să nu fie derulate de aceeași agenție (adică CIA) care culege și analizează informațiile secrete. Totuși, atât în Statele Unite, cât și în Marea Britanie experiența anterioară a arătat că având două agenții care coordonează operațiuni clandestine (una pentru spionaj și cealaltă pentru acțiuni sub acoperire) se poate ajunge la o rivalitate epuizantă, dublarea efortului și imixtiuni 15. În sensul cel mai general, contrainformațiile caută să protejeze societatea (și în special capacitățile sale din domeniul informațiilor) împotriva oricăror amenințări din partea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
analizarea culegerii datelor brute, care, după ce au fost corelate și analizate, formează baza judecăților și evaluărilor din domeniu. Diversele metode de culegere („disciplinele” domeniului informațiilor) pot fi clasificate astfel: 1) culegerea din surse umane (la care se face referire ca spionaj, culegere de informații din surse umane sau, în jargonul american, humint); 2) culegerea prin metode tehnice (informații tehnice sau techint); 3) culegerea „pe față”, prin contacte diplomatice sau din surse accesibile oricui, precum ziarele, site-urile sau alte resurse disponibile

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
surse accesibile oricui, precum ziarele, site-urile sau alte resurse disponibile pe Internet și emisiuni de radio și televiziune (culegerea din surse deschise)1. Culegerea informațiilor din surse umanetc "Culegerea informațiilor din surse umane" Culegerea informațiilor din surse umane, sau spionajul, reprezintă primul lucru la care se gândește cineva când vine vorba de „serviciile de informații”. Aceasta implică de obicei identificarea și recrutarea unui oficial străin care, prin poziția de încredere pe care o ocupă în guvern, are acces la informații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
realitate 4. Dacă țara-gazdă este una care de obicei acceptă imigranți, ofițerul poate intra sub această acoperire. Folosirea unei acoperiri oficiale are mai multe avantaje. În mod clar, îi poate oferi ofițerului de informații imunitate diplomatică. Dacă activitățile sale de spionaj sunt detectate, legea internațională delimitează strict condițiile în care guvernul țării-gazdă poate să îl declare persona non grata și să îl expulzeze din țară. În plus, statutul de diplomat asigură accesul ofițerului de informații la anumite surse; în calitate de diplomat, acesta

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]