1,035 matches
-
secol sau mileniu, alteori anii se Întind pe parcursul unor zile. Dar nu vreau să insist asupra acestor chestiuni. În fine, s-a Întâmplat ca la debarcader să sosească din Olanda un transport de alcool Royal. La noi, marca aceasta de spirt are mare căutare. Toți Îl beau, de la mic la mare, cum se spune, de la opincă la vlădică. Spirtul e ieftin și bun. Din antrepozite, alcoolul se „evaporă“ pe sub mână. Așa că pe unde mergi, la orice colț de stradă, vezi vânzători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În fine, s-a Întâmplat ca la debarcader să sosească din Olanda un transport de alcool Royal. La noi, marca aceasta de spirt are mare căutare. Toți Îl beau, de la mic la mare, cum se spune, de la opincă la vlădică. Spirtul e ieftin și bun. Din antrepozite, alcoolul se „evaporă“ pe sub mână. Așa că pe unde mergi, la orice colț de stradă, vezi vânzători ambulanți distribuind clandestin Royal Îmbuteliat În sticle obișnuite sau de plastic. Unii Îl beau așa, alții Îndoit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cât e de rezistent, Subotin Își cresta pielea cu briceagul sau Își făcea arsuri pe mâni cu mucul de țigară. În zilele Însorite, Își arde degetele de la mâini, expunându-le sub o lupă. Își ținea palma nemișcată deasupra paharului cu spirt până pielea Îi lua foc. Hamalii Îl aplaudau. Marinarii de pe vase le țineau și ei isonul. Mirosul de carne arsă se amesteca Învălmășindu-se cu alte mirosuri iuți, specifice unui oraș portuar. Ippolit nu schița nici un gest, lăsând ca fascicolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
carne arsă se amesteca Învălmășindu-se cu alte mirosuri iuți, specifice unui oraș portuar. Ippolit nu schița nici un gest, lăsând ca fascicolul de lumină să-i perforeze carnea până la os. După care, tușind scurt, dădea pe gât un pahar de spirt Royal. Nici unul dintre hamali, ca să zic așa, nu se Încumeta să facă o astfel de figură. Cât despre forța sa, aceasta era de-a dreptul colosală. Hippolit Îndoia, așezându-le Între degetul mare și cel arătător, capacele de la sticlele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și menținându-l Într-un singur loc. Royal-ul este totuși o băutură grea. Dacă ai Întrecut măsura, te năucește de cap. Într-o seară, În timp ce petrecea cu cei doisprezece ortaci ai săi, Ippolit a Întrecut orice măsură. A băut și spirt cu bere, și lichior, și vin. Bea și nu se mai putea opri. Dădea pe gât pahar după pahar și râdea ca un apucat. Glumele pe care el spunea la masă semănau cu peștele desărat de propriul stomac: unele dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îi pofti să-și așeze lădițele În dreapta și În stânga sa. Când tovarășii săi se așezară, șase de o parte, ceilalți șase de cealaltă parte a lui Ippolit, acesta rupse un peștișor sărat În douăsprezece bucăți, apoi le umplu borcanele cu spirt Royal. „Aceasta este carnea mea și acesta este sângele meu, mâncați, beți și vă veseliți...“ Și după ce ortacii Închinară pe rând În cinstea sa, Subotin, rotindu-și ochii peste capetele lor, rosti cu solemnitate: „Unul dintre voi mă va vinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
iad. „Vorbești cu păcat“, Îi aruncă o vorbă unul din ceată... „Poate, replică Subotin...“ Brusc, o tristețe inexplicabilă puse stăpânire pe sufletul lui. Subotin nu se lăsă Însă bătut cu una, cu două, ci, turnându-și un borcan Întreg de spirt Royal, Îl Înălță deasupra cetei, zicând: „Cine se teme de propria sa soartă e un laș...“. Cuprins de beție, un salahor Îl Întrebă, ridicând și el borcanul: „De soartă am Înțeles că nu te temi, dar ce zici de consoartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la ce fel de esențe apelați. - Ce vrei să spui? - Ce vreau să spun, dădu din mâini Mașa. Beți de vă ies mințile din cap. - La cine te referi? - Păi, la cine altul decât la Ippolit. Mă și mir cât spirt Royal băga În el! - Spirtul Royal e fabricat din adevăruri grele, spuse oaspetele. Și aceste adevăruri nu sunt ușor de suportat. Apoi mai există și impurități, și acestea ne dau gata... - Ce fel de impurități? - Îndoiala, lipsa de credință... - Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
apelați. - Ce vrei să spui? - Ce vreau să spun, dădu din mâini Mașa. Beți de vă ies mințile din cap. - La cine te referi? - Păi, la cine altul decât la Ippolit. Mă și mir cât spirt Royal băga În el! - Spirtul Royal e fabricat din adevăruri grele, spuse oaspetele. Și aceste adevăruri nu sunt ușor de suportat. Apoi mai există și impurități, și acestea ne dau gata... - Ce fel de impurități? - Îndoiala, lipsa de credință... - Așa, făcu Mașa. - Orgoliul... Minciuna... Sperjurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un cal zvârlind tot conținutul afară. Cu ochii bulbucați În cap, Subotin vomită toți peștișorii pe care-i Îngurgitase la petrecerea de-aseară, din care rămăseseră acum doar capul și scheletele. Iar la sfârșit vomă și fierea. Se vede că spirtul Royal pe care-l băuse era de contrabandă, având multe impurități În el. Altfel, Ippolit nu-și explica de ce-i era așa de rău. Subotin Își scutură capul cu semeție. „Cui pe cui se scoate“, Își spuse el și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
multe impurități În el. Altfel, Ippolit nu-și explica de ce-i era așa de rău. Subotin Își scutură capul cu semeție. „Cui pe cui se scoate“, Își spuse el și Începu să caute prin Încăpere sticla de Royal. Dar În loc de spirt dădu peste o sticlă de bere Începută. „Ia te uită, gândi el, se vede că astăzi, În ciuda halucinației, am noroc.“ Și, spunând aceasta, duse sticla mai Întâi la nas și o mirosi cu luare-aminte, ca să se convingă că Înăuntru nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
s-a dus. Berea au băut-o salahorii, iar ce n-au băut au dosit În buzunare și au plecat acasă. Ippolit trase câteva Înjurături, apoi se potoli. În cele din urmă, Își potoli setea trăgând o dușcă zdravănă de spirt Royal. Altă transpirație, alt chin. Stomacul dădea și el semne de revoltă, iar gâtlejul Îi era parcă dat cu glaspapir. Ippolit avea Însă experiență. Știa că zvâcnetul stomacului e furtună Într-un pahar de nisip și că greața, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fapt, acuma aș vrea să vă supun la un test... Știți care?“ „Gheișa“ tăcea, privindu-l cu aceiași ochi nedumeriți. „Sigur că nu știți, Își continuă perorația Ippolit... Nu trebuie să vă speriați... Pentru că Încă simțurile-mi sunt sub influența spirtului Royal, aș vrea să vă pun la Încercare, să văd dacă rezistați sau nu...“ Trăgând o dușcă din sticla de pe masă, Subotin se Încumetă să spună ce-l rodea pe suflet: „Am impresia că sunteți o halucinație de-a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mutații. Acum nimic nu mai e ca altădată... Unora le-au crescut roșiile În grădină mari cât niște pepeni, altora vacile le-au fătat viței cu două și trei capete... Sfârșitul lumii e aproape“, medită el, umplându-și borcanul cu spirt Royal și Îndoindu-l cu zeama de la murături rămasă Într-o farfurie. „Mai doriți o felioară?“, se adresă el vedeniei din Încăpere. Cu borcanul În mână, Subotin nu se putu abține să facă o nouă reverență, trimițând de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
răgușit. „Cum, nu aveți nevoie de murături?“, făcu el, mimând nedumerirea. Iar după o pauză, adăugă: „Păi, dacă n-ați băut Royal... Noi ne-am cinstit și iată că acum ne este iarăși sete...“. Brigadierul dădu pe gât borcanul de spirt Îndoit cu moare și cu o voce răgușită conchise: „Doamnele, desigur, nu beau spirt. Poate că la următorul transport vom avea parte de șampanie... Dar serviți-vă“, adăugă el, luând bucata de salam legată la capăt cu o sfoară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pauză, adăugă: „Păi, dacă n-ați băut Royal... Noi ne-am cinstit și iată că acum ne este iarăși sete...“. Brigadierul dădu pe gât borcanul de spirt Îndoit cu moare și cu o voce răgușită conchise: „Doamnele, desigur, nu beau spirt. Poate că la următorul transport vom avea parte de șampanie... Dar serviți-vă“, adăugă el, luând bucata de salam legată la capăt cu o sfoară și rotind-o În aerul jilav. „Va trebui totuși să faceți un pic de efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Iar în seara asta trebuie să mergem la o petrecere. Mda. Petrecere, petrecere, dar de botez. Și de botez a fost. M-au trimis alături la prăvălia lui Remizov de-am cumpărat câteva sticle de rachiu tare, pentru dezinfecție, fiindcă spirt nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un băiat. În fine, fără să mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ceea ce știai. De aceea se ajunge la situația, des întâlnită, că o creație este de fapt numai o reluare. Partea bună e că această reluare dă seama de gradul de necesitate al acelei creații, ea derivând din ceea ce se numește spirtul unei epoci; în plus, ea arată și intensitatea comunicării dintre oameni. Tinerețea este în goană după experiențe, în timp ce bătrânețea este obosită de ele; doar maturitatea ar putea avea o bună relație cu astfel de trăiri. O parte din libertatea noastră
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
timp de joc prin apă, stropinduse, scufundându-se, s-au întors la soare, ca după aceea iar să intre în apă, primii fiind logodnicii care nu mai aveau stare. Cecilia cu Matei au mai rămas pe cearșaf, ungându-se cu spirt mentolat și cu alifie ca să nu facă arsuri. În timp ce Matei o ungea pe spate, cu sau fără voia lui, mâinile i-au alunecat spre sânii fetei. —Ce faci Matei? Ai greșit direcția? l-a întrebat Cecilia. El nu și-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oricât de larg și generos ar fi, nu le poate conferi decât un anumit mod de a percepe realitatea? Cum ar putea Înțelege bărbatul femeia și femeia bărbatul odată ce-și Închipuie că simțirea unuia e identică cu a celuilalt? Spirtul lui Noimann orbecăia acum În trupul Mathildei și ar fi vrut ca și spiritul ei să-i bântuie trupul. El era bărbatul și femeia, dar femeia care-l obseda rămânea totuși departe de el, undeva la capătul labirintului, unde era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
agață într o sârmă pe care n-o văzuse. Sârmă îi zgârie adânc pulpa. − Au, mă doare! Uite ce mult sânge curge! − Hai repede să te speli, spuse Lucy. Dar Bărbie nu se mulțumi cu spălatul, ci o dezinfecta cu spirt din belșug, în timp ce Shelley țipă. Când află cauza accidentului, mama spuse: − Repede la spital! Trebuie neapărat să-ți facă antitetanos. − Dar ai pus spirt, e destul! − Vin s eu cu voi! Zise Lucy. Si asa plecară toate trei. În cabinetul
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
să te speli, spuse Lucy. Dar Bărbie nu se mulțumi cu spălatul, ci o dezinfecta cu spirt din belșug, în timp ce Shelley țipă. Când află cauza accidentului, mama spuse: − Repede la spital! Trebuie neapărat să-ți facă antitetanos. − Dar ai pus spirt, e destul! − Vin s eu cu voi! Zise Lucy. Si asa plecară toate trei. În cabinetul doctorului, în timp ce Shelley aștepta că doctorul să și pregătească seringă, Lucy se plimbă încoace și încolo, curioasă să vadă tot. Ba chiar să și
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3081]
-
se distrau grozav și terminau seara la vreun cinema sau cine mai știe unde, pe când eu vizitam o prietenă, o avocată mult mai în vârstă decât mine (împlinise douăzeci și patru de ani), o frumoasă cu părul complet alb, îmi ștergea cu spirt arcadele sparte sau omoplații jupuiți, făceam dragoste. O dată, într-o duminică de toamnă, la dușuri, după meci, a venit Constantin îmbrăcat cu o superbă flanelă albă, îl mai văzusem și în alte dăți dând târcoale pe acolo; Gică Wirth, care
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
afișe și flori, E mai trist departe-n prăpăstii - Să faceți foc pe zi de mai multe ori; O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii... Fulgi de zăpadă rătăcitori... Dimineață O cafea neagră... și-o ploaie de gheață, Când spirtul mai arde culori în odaie - O privire pe-o carte, pe straie, Și pasul mă-ndrumă în dimineață. Cum frigul, tremurând ca o veste, Tot plânge de-al meu și de-al tău... Tot mai mult am rămas cu ce
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
vechea stabulație colhoznică, și a minerilor care, după stagiul în subteran, reveneau cu sângele în două de silicoza tradițională. Înainte de a da ortul popii, ea îi înzdrăvenea miraculos, atât pe unii, cât și pe ceilalți, ținându-i în frecții cu spirt medicinal, în clisme cu terebentină și obligându-i să doarmă, pe frigul iernii, în balii cu zeamă de fân uscat în amestec cu Iarba lui Tatin și cu Barba-caprei și între funii de usturoi, atârnate pe pereți. Avea faimă negativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]