8,775 matches
-
presupune o înrudire mentală cu făcătorul ei. Constați că un gînditor îți seamănă și simți imboldul de a-i adînci cărțile. Mai mult, singurii filozofi pe care îi putem aprofunda sunt cei de care ne-am simțit legați printr-o spontană empatie omenească. În schimb, cînd afinitatea inițială lipsește, împreunarea minții cercetătorului cu carnea operei autorului va fi precară. Vom asista la un efort exegetic care, desfășurat sub silnicia oarbă a unei ambiții auctoriale, va fi atins de sterilitate. Căci un
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
succesul acestei nuvele atît de puțin hasdeiene ca spirit (nuvelă lipsită de patetism, de parcă ar fi fost scrisă de un romantic polonez, german sau rus încă neidentificat și doar adaptată de tenebrosul Hasdeu), autorul va exploata încă o dată arta dialogului spontan, în comedia Trei crai de la Răsărit din 1871. Ca și în Micuța, subiectul e banal și reia o schemă mult folosită în comedia românească de pînă la el, dar vioiciunea replicilor salvează ansamblul. Transformarea limbii române în jargon prin utilizarea
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
cealaltă bucată de tinerețe, Tapetul) în volumul colectiv Desant 83. Pe atunci, între colegii de la Cenaclul Junimea, cei mai mulți dintre ei textualiști doctrinari, Teodorescu făcea notă discordantă. Era un realist nu doar prin formulă, dar și, iată dovada, prin metodă. Pariurile spontane îl lăsau rece. Prefera, în schimb, investiția existențială cu bătaie lungă. Deloc străină, aceasta, de anume ramificații afective. Pentru el, bunicul a fost de la început ceea ce au devenit mătușile pentru Radu Cosașu. Nu un depozitar de povești, ci o poveste
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
clară din punct de vedere intelectual și moral, deși rămâne implicită. Ceea ce îl contrariază pe Fondane este confuzia valorilor și "dublul limbaj" la care practica comunistă invită, în varianta sa sovietică; el nu acceptă nici tendința de a transforma antifascismul spontan al intelectualilor din Vest în prosovietism. Pentru Fondane, nicio revoluție autentică nu poate avea loc în afara culturii. Iar cultura e definită ca "o ordine spirituală", nu ca una "socială". "Precedența spiritualului" se află la originea opoziției între conceptul său de
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
nicio urmă de vanitate și spectaculozitate. Nu o dată, actele pe care obișnuim să le considerăm eroice au un caracter de bravură sau chiar de bravadă; în cazul lui Fondane e vorba de o asumare simplă, firească, neezitantă, de o decizie spontană, menținută apoi și la lumina reflecției analitice. De câte ori s-ar fi putut răzgândi în acest interval, câte alibiuri n-ar fi putut inventa mintea lui atât de scornitoare pentru o soluție care l-ar fi salvat! Ar fi putut, printre
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
el mai întâi din lagăr spre a încerca mai apoi să o scoată și pe sora sa, Lina. Fermitatea deciziei sale se verifică și prin faptul că nu a amânat-o câtuși de puțin. El a optat pentru o morală spontană și umană, și nu pentru o dilematică intelectuală care s-ar fi rezolvat prin amânare și predare neputincioasă în fața evidenței și a forței. Ne putem întreba câți intelectuali de talia lui Fondane, cu o operă ca a lui în spate
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
de spus prin ce se dovedește mai consistentă cea de-a doua apariție, semnată la două mâini de Sebastian Reichmann și Dan Stanciu. Căci, la alt nivel, metehnele precedentei s-au perpetuat. Suprarealismul a devenit, dintr-un stil al frondei spontane, un simplu cod cultural. Ca atitudine de lectură, surpriza a fost înlocuită de toleranță. Iar ca detentă, intuiția a cedat în fața citatului. Însuși titlul e pe jumătate pus între ghilimele. Cum să nu fie? Cei doi poeți (pe care nu
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
poem în anii studenției, la București, iar prin 1980 îl citisem și într-un cenaclu despre care nimeni nu-și mai amintește astăzi mare lucru (se numea la ora aceea ŤCenaclul de Luniť). Îmi răsună în minte și acum râsetele spontane provocate atunci printre colegii mei de cenaclu în momentul citirii poemului. Imediat, unii și l-au copiat pe diverse foi, caiețele și carnete. Poemul a început să circule în București din mână în mână, iar multă lume l-a învățat
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
cumva să se înece" (p.93). Tonul ironic al narațiunii, detaliile grotești care pigmentează povestea de dragoste dintre profesorul de treizeci și opt de ani și eleva din ciclul gimnazial, panseurile destul de morbide ale naratorului, toate încheiate apoteotic cu avortul spontan al Virgini-căi transformă romanul într-o frescă sarcastică a societății românești din anii de început ai mileniului III. O lume dominată de promiscuitate și abjecție, în care totul se află sub semnul vulgarității celei mai apăsate, mitocăniei și prostului-gust generalizat
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
micul ecran oameni valoroși și să schimbe vieți în bine", a declarat Andreea Marin, potrivit RTV. Ea a adăugat: " Cred că ar avea succes, oamenilor le e dor de surprizele plăcute ale vieții, de povești adevărate, nu contrafăcute, de bucurii spontane, de programe în care se pune suflet. Dar conceptul gândit de mine acum este diferit, deși la fel de plin de viață".
Andreea Marin va prezenta o emisiune. "Oamenilor le e dor de suprize" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75176_a_76501]
-
maramureșene, nu a compus Sonata lunii și nu a scris Georgicele. Trebuie așadar să iubești nespus oamenii ca să le dăruiești privilegiul unei metaphysica naturalis. Dacă o astfel de predispoziție ar exista, imaginea unei omeniri alcătuite din 6 miliarde de metafizicieni spontani, filosofînd ad hoc, chiar dacă precar, rudimentar și grobian, (dar filosofînd!) asupra rosturilor vieții ar echivala cu paradisul culturii planetare. Rămîne o enigmă de ce, dată fiind această universală predispoziție genetică, omenirea și-a luat gîndul de la metafizică. Ștefan Afloroaiei intuiește foarte
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
anonimatului a urcat pe treptele gloriei etc. N-a fost prin urmare nihilismul său exclusiv o afectare? Sub înfățișarea unor asemenea balansări nu tocmai comune, pare totuși a se găsi un scepticism ce s-a pus în scenă în chip spontan: Măcinat de contradicții, scrie Mircea A.Diaconu, Cioran însuși trăiește cu obsesia și spaima ipocriziei lumii și deopotrivă a propriei ipocrizii, despre care scrie cu o furie rebelă, cu neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum, semnul unei crize
Fețele autenticității (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7543_a_8868]
-
suprarealitate și stabilește parametrii unei civilizații proprii. Așa cum în arta tradițională accesul este posibil doar prin stăpînirea unor anumite coduri, și în suprarealitatea imaginii cotidiene orientarea depinde strict de însușirea convențiilor. Pentru că întreaga ofertă de imagini este, de fapt, cuantificarea spontană a utopiilor și a eșecurilor noastre din fiecare zi. Promisiunile sînt doar aspirații, chemările sînt simple invitații la complicitate, iar lansarea mesajelor nu depășește nivelul unei elementare provocări la dialog. Natura și dinamica acestor fenomene nu sînt, în ultimă instanță
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
cele mai multe ori expresia propriului său corp, plastica mișcării și narațiunea gesturilor. Evoluînd într-un spațiu comun, cu predilecție într-unul public, artistul se integrează în ritmurile vieții obișnuite, în cel mai rău caz doar ca o apariție ciudată. Publicul este spontan, neselectat, amestecat ca interese, ca nivel de înțelegere și ca sistem de reacție. Și el sfîrșește prin a nu mai fi un public propriu-zis, ci un participant activ, un element în acțiunea care tocmai se desfășoară. Această formă de manifestare
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
sau uști ("cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva"; "strigăt cu care se alungă păsările de curte", DEX). Prea adesea, interjecțiile sunt explicate în dicționarele noastre ca formații spontane. Or, în acest caz, e destul de evidentă legătura de formă și de sens cu imperativul țigănesc u�ti ("ridică-te!"), din care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
acestor culturi, amplitudinea respirației lor și chiar șansa expresiei desăvîrșite se leagă strîns de acest pămînt ferm al profesioniștilor, al meseriașilor înstruiți cu soliditate și plini de sfială în fața tentației demiurgice. Spre deosebire de culturile mici, care se manifestă sincopat, prin erupții spontane de genialitate, prin exemplare malformate în ultimă instanță, culturile viguroase evoluează firesc și se dezvoltă organic tocmai datorită stratului fertil pe care îl oferă munca ordonată și etica profesională ale celor care nu s-au născut Poeți, dar au știut
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7303_a_8628]
-
și preocuparea exclusivă a artistului pentru momentul creației, al elaborării, și într-o măsură extrem de mică pentru spectacolul expunerii și pentru ieșirea în public. Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă, de la accentul de culoare întîmplător la forma spontană, de la construcțiile simbolice de o mare complexitate și pînă la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
cărui diagramă o constituie o alternanță de secvențe ale elanului și decepției, un balans între cei doi factori ai vieții umorale, înfățișat ca atare, fără a se alcătui un rechizitoriu împotriva realului resimțit ca advers, ci cu mijloacele unor notații spontane. Transcrierea stărilor afective dobîndește condiția unei identificări, meditația, de-o convingătoare simplitate, își vădește mai totdeauna prospețimea. Avîntul meditabund e coroborat de dezamăgirea la rîndu-i analitică și invers: "Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
determinat să ia această măsură radicală, a declarat solistul într-un interviu pentru Rock FM. Minculescu a ținut să precizeze că nu se va retrage din muzică, dar despărțirea de Iris este definitivă. "Decizia a fost luată nu în mod spontan. M-am mirat și eu că am ajuns în poziția aceasta de a decide să părăsesc trupa. Este o decizie care nu are sub nicio formă nicio legătură cu băieții din trupă, ci pur și simplu cu vremurile pe care
De ce Cristi Minculescu părăsește IRIS () [Corola-journal/Journalistic/73309_a_74634]
-
este o fană a cumpărturilor, însă atunci când decide că trebuie să-și achiziționeze ținute vestimentare alege întotdeauna hainele după personalitatea ei. Deși apare mereu la rubrica ”bine îmbrăcate”, Andreea Esca nu merge foarte des la shopping, ci își alege vestimentația spontan, fără să piardă mult timp. Criticii de modă au afirmat că vedeta Pro TV este foarte stilată, purtând mereu ținute rafinate, care o pun în valoare.
Ce ar mânca Esca înainte să moară () [Corola-journal/Journalistic/73359_a_74684]
-
este o fană a cumpărturilor, însă atunci când decide că trebuie să-și achiziționeze ținute vestimentare alege întotdeauna hainele după personalitatea ei. Deși apare mereu la rubrica ”bine îmbrăcate”, Andreea Esca nu merge foarte des la shopping, ci își alege vestimentația spontan, fără să piardă mult timp. Criticii de modă au afirmat că vedeta Pro TV este foarte stilată, purtând mereu ținute rafinate, care o pun în valoare. În sezonul reducerilor, Andreea Esca le sfătuiește pe doamne și domnișoare să nu ”ia
Andreea Esca: Îmi aleg hainele după impuls by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/73377_a_74702]
-
de nimeni, noaptea, un puț în curtea casei din Suceava, un puț adânc, foarte adânc, prin care să străbat planeta și să ajung de partea cealaltă a ei, pe pământ american. Pe aproape toate clădirile sunt arborate, dintr-un elan spontan al locatarilor, steaguri americane. Mă uit melancolic la cele cincizeci de stele (ce n-aș da ca și în România oamenii să aibă motive să fie mândri de țara lor!) și le dau altă semnificație decât aceea reală. Este vorba
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
a învârtit și el Roată. A fost cam timid, spre surprinderea mea!”, a declarat Liviu Vârciu. Caravană Roată Norocului se îndreaptă spre Iași, astfel că marți, 24 aprilie, Liviu Vârciu ajunge în mijlocul ieșenilor pentru a-i alege pe cei mai spontani și haioși dintre ei. “Roată Norocului”, un format internațional de succes, este un concurs pentru toată lumea, indiferent de educație, vârsta, categorie socială. Oricine a a împlinit 18 ani și dorește să iși încerce norocul învârtind celebra Roată este invitat să
Vezi pe cine a întâlnit Liviu Vârciu la Roata Norocului () [Corola-journal/Journalistic/73678_a_75003]
-
alt imperativ, vizînd construcția carierei literare. A-și ține publicul cu răsuflarea tăiată, a-l duce din emoție în emoție ne apare la Caragiale drept o "lege internă" a scrisului, în funcționarea căreia deliberarea lucidă își dă mîna cu impulsul spontan. Fiecare punct de inflexiune își are, desigur, determinările proprii. în 1889, de pildă, Caragiale schimbă "cîntecul și perdeaua" dintr-o firească dorință de revanșă. Acuzațiile de imoralitate și lipsă a sentimentului civic, lansate împotriva lui încă de la premiera Nopții furtunoase
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
odată antologic. "Portretele lui Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu și Nicolae Filimon au devenit "repere fundamentale în biografiile ce se vor alcătui în posteritate." După Jurnalul lui C. A. Rosetti, care folosește "expresia nudă, cu o deplină sinceritate și sub impulsul spontan al momentului", al doilea jurnal important în literatura română este considerat cel al lui B. P. Hasdeu, care se distinge prin "admirabile pagini de literatură", descriind aventurile sale sentimentale și tribulațiile militare, cu o reală capacitate de a crea o
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]