1,910 matches
-
un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În realitate - spune autorul -, sistemul atitudinilor elementare cuprinde cel puțin patru termeni: o atitudine de afecțiune, de tandrețe și de spontaneitate; o atitudine care rezultă din schimbul reciproc de prestații și contraprestații; iar pe deasupra acestor relații bilaterale mai cuprinde două relații unilaterale, una corespunzând atitudinii creditorului, cealaltă, aceleia a debitorului. Altfel spus: mutualitatea (=); reciprocitatea (!); dreptul (+) și obligația (-)” (Lévi-Strauss, 1978, p.65
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să cooperăm pentru a rezolva problema; 3) sistemul strategie-spontaneitate: - utilizarea strategiei (în sensul activității persuasive și manipulative) poate compromite eficiența unei interrelaționări atunci când este descoperit adevăratul motiv; nimănui nu-i place să fie victima vreunui „plan ascuns” al altei persoane; - spontaneitatea poate oferi celeilalte părți aparența naturaleții și deschiderii spre un răspuns pozitiv; răspunsul spontan, nemanipulativ oferă încredere că această manifestare este adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel de cuvinte îi face să arate mai deștepți în ochii altor persoane -, alegerea judicioasă a exemplelor - ele trebuie să sprijine înțelegerea și nu să aducă noi informații în context); - elasticitatea (mesajul - în cazul exprimării orale - trebuie să lase loc spontaneității, să se poată adapta publicului și diferitelor elemente de diversitate a situațiilor în care se face respectiva expunere). Pe lângă aceste elemente, alte aspecte care trebuie urmărite sunt descrise în capitolul privind prezentarea eficientă. Comunicarea și limbajul toxic Comunicarea orală poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesteia determinând o latură agresiv-ofensivă, competitivitate și operativitate. Asociată cu presiunea sângelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinței, excitabilitate, dominație și sexualitate; - dacă roșul stimulează, galbenul este văzut mai degrabă ca un simbol al inspirației, concretizat prin spontaneitatea/originalitatea persoanei. El definește, în același timp, un sentiment al fericirii persoanei guvernate și de o lipsă a inhibiției, evidențiind dorința de schimbare, centrarea pe investigație și productivitate; - cafeniu/maro - văzut ca un amestec între roșu și galben are ceva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stăpâni propriul timp; (6) abordarea de tip 101 presupune însușirea unor deprinderi de a comunica temporal (utilizarea planificărilor, priorităților a listelor de obiective, resurse etc.); (7) abordarea „lasă-te purtat de val!” presupune cunoașterea și asumarea ritmului natural al vieții, spontaneitatea ritmurilor proprii fiind cea care conduce timpul de care dispunem și (8) abordarea de tip recuperare urmărește să identifice și să elimine elementele care nu ne îngăduie să avem un management eficient al timpului. Trecând prin aceste abordări, o întrebare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activă de informații la ceilalți și sprijinirea încercării celorlalți de a căuta informații la dumneavoastră; (2) recunoașterea caracteristicilor prieteniei (bucuria de a fi împreună, acceptarea celorlalți așa cum sunt aceștia, încredere și respect, asistență reciprocă, împărtășirea experiențelor și sentimentelor, înțelegere și spontaneitate); (3) recunoașterea creșterii și dezvoltării relației; (4) recunoașterea momentului în care relația s-a încheiat (nu toate contactele umane pe care le facem sau toate relațiile sunt sortite să continue în direcția dorită de noi); și (5) recunoașterea rolului central
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă cât mai multe idei. Putem întâlni variante multiple de brainstorming (unii autori introduc, spre exemplu, și reuniunea Phillips 66 printre metodele de tip brainstorming). În practică, în cadrul criteriului modului de realizare (văzut în termeni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care un mic grup de persoane prezintă diverse perspective discutate în mod informal și dezvoltă teme relevante în fața unei audiențe. În general, participanții la discuția-panel au câteva linii de forță pe care le urmăresc, dar contribuția lor este guvernată de spontaneitate; astfel, tehnica-panel este utilă în direcția prezentării către public a unor puncte de vedere diferite aflate în interacțiune. Pentru aceasta este necesară o aranjare a spațiului: pentru început, participanții trebuie să se poată vedea (și auzi totodată) unii pe ceilalți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mult redusă până la dezvoltarea unei atmosfere saturate de atributele superficialității și inconsistenței didactice. Această latură a fenomenului ne concretizează încă o dată necesitatea unei viziuni sistemice, integrate, chiar și în cazul unor metode care cultivă într-o asemenea măsură creativitatea și spontaneitatea tuturor celor implicați în actul complex de instruire și educare. 13.3.3.2. Cercul „complimentelor”tc "13.3.3.2. Cercul „complimentelor”" Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine (iată de ce o putem încadra în sfera învățării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
critice, la tabuurile artistice sau la criza umorului, cât portretele concise, realizate cu veritabilă artă de prozator, de pildă al lui Emil Botta, considerat un Ariel al poeziei. Trăsăturile distinctive ale abordărilor din primele volume se regăsesc și mai târziu: spontaneitatea reacției, în același timp fugară și incisivă, cu unele intuiții de profunzime în Între da și nu (1982), desacralizarea actului critic prin înlocuirea sentinței solemne cu discuția familiară în Dialog în bibliotecă (1984). Textele din Prim-plan (1987) îi îngăduie
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Lepelley, G. Madec și alții); NBA 21-23, 1969-1971-1974 (intr. M. Pellegrino, trad. T. Alimonti, L. Carrozzi). Predicile au fost rostite în fața credincioșilor din Hippona, iar unele și la Cartagina. După cum observă Pincherle, „există în acele discursuri o ușurință și o spontaneitate a expresiei, o vioiciune a coloritului, o fervoare și, în același timp, multă căldură umană, la care nu ne-am aștepta în argumentarea adesea întortocheată și pedantă a anumitor pagini din marile tratate... E uimitor cum el știe să expună
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care le-a provocat credulitatea lui Grigorie, așa cum transpare din aceste Dialoguri, sînt cel puțin nejustificate în raport cu aprobarea generală de care se bucură, în schimb, Dialogurile lui Sulpicius Severus, cu mult inferioare celor ale lui Grigorie în ce privește finețea, grația și spontaneitatea. Trebuie să admirăm însă capacitatea de adaptare a lui Grigorie la acest gen popular și întocmai în această capacitate de adaptare constă una dintre caracteristicile marii sale personalități. în Dialoguri, Grigorie a renunțat intenționat la acuratețea lingvistică și la căutarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ele au fost notate de ascultători și apoi redactate, deși nici cei care le-au transcris nu au fost mînați de intenții literare, ca în cazul Convorbirile lui Ioan Cassian (cf. pp. 000-000), analoage ca gen. Textele lui Dorotei păstrează spontaneitatea exprimării orale. Temele sînt dezvoltate cu ajutorul unui aparat format din citate biblice, din maxime ale Părinților din pustie și, mai ales, din multe anecdote și episoade preluate din tradiția monastică și din experiența personală a lui Dorotei, completate cu foarte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dezvoltate cu ajutorul unui aparat format din citate biblice, din maxime ale Părinților din pustie și, mai ales, din multe anecdote și episoade preluate din tradiția monastică și din experiența personală a lui Dorotei, completate cu foarte multe imagini și comparații. Spontaneitatea și prospețimea nu pun în umbră predilecția pentru enumerarea și clasificarea entităților despre care se discută, indiferent dacă e vorba despre diferitele tipuri de păcate, de minciuni, de smerenie și orgoliu, de rațiuni pentru părăsirea chiliei și așa mai departe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dezvoltării psihice a copilului determinate prin joc sunt: Diferite situații de joc cu efecte diverse de socializare prezintă un mare interes pedagogic deoarece: dezvoltă motricitatea copilului și desfășurarea acțiunilor ce pot fi coordonate prin voință; frânează sau dezvoltă fantezia și spontaneitatea; pregătesc premisele gândirii divergente; În gândirea divergentă sunt incluse și condițiile creativității: exersarea funcțiilor perceptive, a memoriei vizuale și auditive; exersarea abilităților de rezolvare a problemelor, antrenarea fluidității (capacitatea de a face asociații și bogăția lor) și a originalității. Pentru
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
pe cea mai puțin riscantă și cu șansele cele mai mari de a fi acceptată. Rezultatul este o permanentă aspirație spre clasiciasm, spre forma viguroasă și așezată ferm, în pofida faptului că acest vis cere mari sacrificii, de imaginație și de spontaneitate în primul rînd. Vasile Rizeanu, între clasicism și modernitate Dintr-un anumit punct de vedere, sculptura lui Vasile Rizeanu trebuie privită în perspectiva relației sale cu Ion Lucian Murnu, remarcabil profesor și artist, dar, din păcate, astăzi aproape uitat. Este
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
specific persoanei umane. În sensul acesta, R. Le Senne o raportează la organizarea aparatului psihic. Autorul menționat distinge trei „etaje” sau instanțe de organizare ale aparatului psihic al persoanei umane În raport cu conștiința, și anume: - Etajul inferior, care este reprezentat prin spontaneitatea originară, naivitatea, expresia reflexelor, a instinctului și sentimentului primar ireflexiv. În acest sector, morala nu intervine. El ar corespunde, din punctul de vedere al concepției psihanalitice privind organizarea aparatului psihic, cu Inconștientul pulsional. - Etajul mediu, care corespunde experiențelor mintale, În raport cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Inconștientul pulsional. - Etajul mediu, care corespunde experiențelor mintale, În raport cu realitatea directă cu care este confruntată imediat persoana umană. Din acest motiv, nivelul mediu de organizare corespunde, din punctul de vedere al psihanalizei, cu Eul conștient. - Etajul superior, care este depozitarul spontaneității dobândite, superioare, al valorilor și virtuților morale. Din punctul de vedere al psihanalizei, acest nivel corespunde Supra-Eului moral sau, În spiritul Psihologiei Morale, cu Inconștientul spiritual, care are rolul de a coordona și cenzura actele Eului conștient, conform cu normele morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fazei instinctuale a individului; - nivelul mediu, corespunzător fazei conștiinței morale propriu-zise, cea care corepunde cunoașterii regulilor sau a normelor morale de către persoană; - nivelul superior, corespunzător voinței pure sau idealului moral al persoanei. Structura aparatului psihic Psihanaliză Psihologia Morală Supra-Eul Rațiunea, spontaneitatea superioară Inconștientul pulsional Experiențele mintale conștiente Instinctele, spontaneitatea originală Spre deosebire de modelul lui R. Le Senne, care are un pronunțat caracter structural, modelul lui E. Dupréel are, În primul rând, un caracter evolutiv-genetic, urmărind „formarea” conștiinței morale, de jos În sus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței morale propriu-zise, cea care corepunde cunoașterii regulilor sau a normelor morale de către persoană; - nivelul superior, corespunzător voinței pure sau idealului moral al persoanei. Structura aparatului psihic Psihanaliză Psihologia Morală Supra-Eul Rațiunea, spontaneitatea superioară Inconștientul pulsional Experiențele mintale conștiente Instinctele, spontaneitatea originală Spre deosebire de modelul lui R. Le Senne, care are un pronunțat caracter structural, modelul lui E. Dupréel are, În primul rând, un caracter evolutiv-genetic, urmărind „formarea” conștiinței morale, de jos În sus, În cadrul unui proces dinamic formativ-evolutiv, așa cum se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Comunist), S. propune formula poemului în proză, o specie ieșită din modă în anii ‘80, dar de care autorul nu se va dezice nici mai târziu. O particularitate o constituie lipsa semnelor de punctuație, ceea ce conferă fluență discursului poetic, sugerând spontaneitatea limbajului. Deși, la prima vedere, sintaxa pare de descendență suprarealistă, nu sunt practicate ruptura, insolitul, paradoxul. Textul împrumută din optzecism limbajul colocvial, ludic, ironic și autoironic, cultivă umorul neostentativ și livrescul, are ceva din farmecul unei discuții casnice sau între
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
chiar în timpul nostru”(Dumitru Micu). Micromonografia consacrată lui Miron Costin este o interpretare a operei cronicarului văzut mai mult ca scriitor decât ca istoric. La apariția eseului despre Ion Barbu - în care își exersează o ipoteză de lucru structurantă: „Câtă spontaneitate și cât convenționalism există în poezia barbiană?” - criticul elabora Istoria poeziei românești, cea mai importantă, prin amploarea construcției, prin concepția care o ordonează, dintre lucrările sale. S. investighează trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
V. Voiculescu, revine în Scrisori din Isihia (1987), unde reperele rămân natura, erosul, satul copilăriei, eroii martiri ai Transilvaniei. În ipostaza de prozator, S. confirmă înclinația fantezistă, ca și umorul. Povestirile din Drumul Gomorei (1967), unde se regăsește ceva din spontaneitatea și verva demistificatoare a lui Marin Sorescu, pornesc de la simbol pentru a dezvolta o concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus (1971), Crâncena luptă dintre „Ate”și „Abile” (1976), Trofeul (1980) se păstrează, cu intenții
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
a depăși romantismul artificios, eticist, înveșmântat frecvent într-o greoaie haină latinizantă. Povestitor talentat, cu toate că e mai puțin cunoscut decât alți confrați de la „Tribuna” și „Luceafărul”, S. dovedește în instantaneele lui epice sau lirice un spirit de observație fin, vervă, spontaneitate, alteori sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de tramvai, Romeo și Julieta, Sonata Kreutzer sunt narațiuni inteligente, echilibrate, ca și amintirile nostalgice din Primăvara (subtitlul
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]