2,760 matches
-
editură românească, Cartea românească în exil ș.a.). Fiind și o revistă de propagandă culturală, R. are o cronică literară permanentă, susținută în primii ani de Vintilă Horia, apoi de Valentin Ocne. Vintilă Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan Ionescu (medalioane culturale), Ion Seceleanu, Ilie Georgescu. M.P.-C.
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
odată cu anii ’80 se revine, abil camuflat, la tonalități virulente. Lirica și publicistica îndeosebi vor sluji propaganda de partid și de stat. Rubricile sunt extrem de numeroase și de variate. Dintre cele consacrate fenomenului cultural-artistic face parte „Cronica literară”, cu apariții sporadice anterior. Semnează Eugen Luca, Georgeta Horodincă, Zaharia Stancu, Silvian Iosifescu, Ion Vitner, Boris Buzilă, Tia Șerbănescu, I.D. Bălan ș.a. „Vitrina cărții” cuprinde recenzii aparținând lui Alex. Ștefănescu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Dumitru Micu, Dana Dumitriu, Ion Brad ș.a. Tot recenziilor
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Mihail Sadoveanu e prezent cu fragmente din Nada Florilor și Nicoară Potcoavă, Petru Dumitriu cu secvențe din Drum fără pulbere, iar Tudor Arghezi cu pagini din Cu bastonul prin București. Li se alătură Zaharia Stancu, Radu Tudoran, Eugen Barbu ș.a. Sporadic sunt incluse și texte dramaturgice, sub semnătura lui Aurel Baranga. În publicistică subiectele, temele propuse și impuse oficial sunt acelea cu încărcătură ideologică, ele privesc și arta, literatura, reușind rareori să se desprindă din încorsetarea dogmei. Reportajul este reprezentat de
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
ș.a.). În „Suplimentul de duminică”, la pagina „Lumea creștină”, inclusă în structura ziarului în 1990, sunt găzduiți Andrei Pleșu, părintele Cleopa, Constantin Galeriu, Ștefan Aug. Doinaș, Sorin Dumitrescu, Ioan Alexandru, Adrian Popescu, ulterior acest supliment transformându-se într-o rubrică sporadică a paginii de cultură. Pe parcursul anilor 1998-2000, prima pagină a ziarului publică tablete de Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Gabriela Adameșteanu, Vitalie Ciobanu, Ana Blandiana și, la rubrica „Bloc-notes”, eseuri de Ștefan Aug. Doinaș. „Corespondența din Paris” e trimisă de Ion
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de la cuptorul de pâine, al celui de la târg și al clopotelor care Îi chemau la petrecere, foc sau Înmormântare”41. Chiar și În aceste cazuri timpul nu era determinat cu anticipație și delimitat de evenimentele externe. Timpul medieval era Încă sporadic, greu de prezis, fiind În special era legat de evenimente și nu de numere abstracte. „Prin Însăși natura lui”, a observat Lewis Mumford, orologiul a „separat timpul de evenimentele umane”42. Este de asemenea adevărat, așa cum sugerează istoricul David Landess
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Revistă culturală, literară și artistică”. Începând din 1938 e condusă de un comitet de redacție alcătuit din Traian Topliceanu, Ioachim Miloia, Vichentie Ardeleanu și Aurel Cosma jr. Această serie își schimbă subtitlul în „Revista Regionalei bănățene a Astrei”. L. apare sporadic în 1941 și 1942, iar în 1943 și 1944 are titlul „Revista Banatului” și același comitet de redacție. Programul, mai ales la început, este unul de promovare a literaturii, culturii și artei dincolo de perimetrul provincial bănățean, selecția materialelor făcându-se
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
precum și versurile unui consecvent colaborator, Constantin Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu. Atractivitatea gazetei sporește prin inserarea sporadică a unor epigrame, proverbe sau anecdote. A.Gț.
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
de entuziasta prezentare a lui Al. Macedonski, la „Liga conservatoare” din 1905. În 1906 începe o colaborare de două decenii la „Vieața nouă” a lui Ovid Densusianu, în paralel cu alte apariții consistente - în „Revista idealistă”, „Revista celorlalți”, „Îndreptar” - sau sporadice, în multe alte periodice. Între 1906 și 1910 va urma cursurile Facultății de Litere și Filosofie, concomitent cu cele ale Facultății de Drept, iar doctoratul și-l va da cu o teză de filosofie, Apriorismul pragmatic, cu care și debutează
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Daciei literare”, se proclamă necesitatea criticii, exercitată în numele publicului, al schimbului de opinii, se optează pentru aprecierea exigentă a oricărei scrieri, indiferent de poziția socială a autorului ei. Cele mai multe versuri incluse în cuprinsul jurnalului (pagini de proză apar cu totul sporadic) sunt ocazionale, mai cu seamă satire politice, fabule, cuplete comice, ode festive, prin care autorii răspund prompt la evenimentele legate de înfăptuirea Unirii și de lupta pentru realizarea unor reforme sociale. Dintre poeții de seamă ai epocii publică, destul de rar
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
literatură română de V. A. Urechia. De la 6 mai până la 24 octombrie 1882, din inițiativa lui Kogălniceanu, Gr. H. Grandea a scos o nouă serie a jurnalului, care, de la numărul 46, continuă însă și „Resboiul”. În partea literară se află, sporadic și cu producții nesemnificative, V. Alecsandri, Al. Macedonski, B. P. Hasdeu. Dintre traduceri pot fi menționate Mantaua de Gogol și Ocolul pământului în 80 de zile de Jules Verne. Cu același titlu, „Steaua Dunării”, Vasile M. Kogălniceanu, fiul lui Mihail
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
activitatea de inspector silvic în zona Horezu. A debutat în 1916, cu o recenzie, la „Revista critică”, continuând cu articole social-politice și cronici teatrale la „Cartea vremii”, al cărei director era (1918), semnând și cu pseudonimele Ioachim Movilă, Ion Stânjenaru. Sporadic, îi mai apar proză sau articole și în alte periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, dar după 1936 devine un gazetar cunoscut, prin colaborările de la „Viitorul” (unde iscălea Stephan C. Paul) și, îndeosebi, ca redactor la ziarul „Semnalul” (1945
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, de unde se pensionează în 2001. A debutat, cu versuri, la „Luceafărul”, în 1964, iar în volum cu Ploaia de sâmburi, apărut în 1975. Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, cu versuri și, sporadic, cu eseuri, iar la publicațiile de învățământ cu articole, interviuri etc. S. se află printre acei poeți care își doresc o puternică legătură cu pământul, ca loc privilegiat al vieții emergente și al promisiunii spirituale. Ca atare, în volumul Ploaia
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
în conjunctura conflagrației, iar în 1917 se publică Lista scrisorilor din patria veche. Spațiul rezervat literaturii este acoperit cel mai adesea cu versuri și proză populară. În primul număr sunt reproduse poezii de Octavian Goga, apoi se includ în sumar, sporadic, versuri de Elena din Ardeal, Emil A. Chiffa, Ioan Jivi, Justin P. Miga, Vasile Stoica și proză de Iulius E. V. Ioanovici. După război, în 1919, publicația are subtitlul „Cea mai răspândită foaie săptămânală” și se îmbogățește cu editoriale și
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
adevăratul său debut apariția poeziei Crengi în „Revista Fundațiilor Regale” (1944). Debutul editorial se produce în plină maturitate, cu volumul de scurte povestiri Roata cu șapte spițe (1957), care evocă, din perspectiva unor personaje secundare, răscoala lui Horea. A colaborat sporadic cu versuri și povestiri în presa literară, precum și la radio și televiziune cu monoloage și piese de teatru (Meci la Chițăoani, Aurică 2, Cenușăreasa și Anul Nou ș.a.), unele jucate și la teatre de profesioniști sau amatori. Răpus înainte de vreme
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
religie, precum și numeroase articole economice. De asemenea, semna un manifest avangardist în revista „unu”, un „pretext teatral”, Hérode, în limba franceză, în „Contimporanul”, o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în „Floarea de foc”. Mai colaborează sporadic la „Vremea”, „Vitrina literară”, „Calendarul”, „Credința” și „Azi”, în ultima dând la iveală ciclul liric Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița și poeta Margareta Sterian, S. participă la
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
, revistă apărută la Câmpina, lunar, de la 1 iunie 1932 până la 4 mai 1936, sub conducerea unui comitet. Director: Al. Tudor-Miu. Publicația, subintitulată „Ziar liber, literar, social”, are, după un an de funcționare regulată, apariții sporadice. Primul număr enunță programul minimal al libertății de „a publica politică fără a face politică și de a scrie literatură fără a face literatură”. Semnează articole pe teme sociale H. Hircan, Sandu Alexandru, Zaharia Ilarion, Gh. Mihăilescu, Lucian M. Pandrea
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
spune că n-a existat: se știe, din unele mărturii, că unii creștini, luați ca sclavi de barbari, i-au convertit pe stăpînii lor; sau, invers, creștinii din imperiu îi convertesc la adevărata religie pe barbarii care sînt sclavii lor. Sporadic, răspîndirea creștinismului se realizează prin trimiterea în țările barbare a unor „misionari” care îi însoțesc pe cei ce fac comerț în țările din Nord. Paulinus din Milano, biograful lui Ambrozie, povestește (Vita Ambrosii, 36) cum, cu puțină vreme înainte de moartea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
afaceri, de felicitare; sîntem deci departe de marile epistolare creștine datorate lui Ciprian, Ambrozie sau Ieronim. Ultimele par mai animate de un suflu creștin: cele douăsprezece scrisori din cartea a șasea sînt adresate unor episcopi și în ele sînt dezbătute sporadic chestiuni cu caracter spiritual; în schimb, lipsesc cu desăvîrșire temele de ordin teologic. în ultima sa epistolă, Sidonius ne prezintă un fel de autobiografie și ne dă informații despre activitatea sa literară: ne spune că ar dori să compună imnuri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fetelor; colaborează cu membrii subgrupului În cadrul jocurilor sau activităților recreative, dar manifestă ostilitate față de sarcinile de Învățare În grup. Date pedagogice: parcurs școlar descendent (de la rezultate relativ bune În clasa I, acum atinge cu greu standardele minimale de performanță); Învață sporadic și nu are un stil propriu de Învățare; -disciplinele școlare preferate: educație fizică, educație plastică, educație tehnologică, științe și matematică; participă la activitățile extrașcolare, răspunde la cerințele formulate, În măsura În care le Înțelege. PROIECT DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONALĂ Nevoi specifice ale copilului În cadrul
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
1895). O importantă cale de răspândire a ideologiei junimiste și de înnoire a culturii și a literaturii române a fost revista „Convorbiri literare” (1867-1944), cel mai de seamă periodic literar românesc din secolul al XIX-lea. Membrii J. au colaborat, sporadic, la reviste și ziare ce aparțineau altor grupări politice, cu care, temporar, erau aliați: „Gazeta de Iași”, „Curierul de Iași”, „Timpul”, „România liberă”, „Voința națională” ș.a. Încă de la început, Societatea și-a propus să contribuie la modernizarea învățământului românesc prin
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
și 1955, va fi cercetător la Institutul de Lingvistică și bibliotecară la Institutul de Arte Plastice, iar cu începere din 1957, cadru didactic la Conservatorul „Gh. Dima”. În aprilie 1963, publică în „Tribuna” primele versuri originale. Va mai fi prezentă, sporadic, în „Steaua”, „Viața românească”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Familia”, „Orizont”, cu traduceri în versuri și proză și cu studii despre operele lui Dante Alighieri. Debutează în volum cu traducerea Decameronului lui Boccaccio (1957), urmată de o serie întreagă de
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
literar”, „Zodiac” ș.a. După război, tot la Brașov, face parte din inițiatorii grupării Scriitorii din Țara Bârsei. În 1946 se mută la București, dar activitatea sa literară intră într-un con de umbră până în anii ’60, când reîncepe să scrie, sporadic, la „Astra”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna” și i se editează volumul de proză Idoli cu mască (1982). Versurile lui S., incluse în Oglinzi de vis și în Mări de fum (1938), trec de la note suprarealiste spre clasicism
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
o carte care încearcă să „facă ordine” în „cearta”, încă fierbinte, a „metodologiilor” noi de lectură. Criticul își fixează, prin urmare, de-a lungul unei activități foarte laborioase, prin aceste trei proiecte, ambiții majore. Monografismului îi va acorda o atenție sporadică: de la Lovinescu se va întoarce către micromonografiile unor „figurine” din veacul al XIX-lea, ca în Dimineața poeților (1980), și abia mai târziu la altă reconstituire critică de anvergură, Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii (1995; tradusă în 1998 în
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
scrieri. Anonimul - falsul (1926; Premiul Academiei Române), volumul Schițe parlamentare (1932), un Manual de paleografie slavo-română (1936, în colaborare cu Damian P. Bogdan) și Roma văzută - fără Baedeker - de un bucureștean în 1938 (1939). În ultimele două decenii de viață colaborează sporadic și la periodice precum „Bucovina”, „Gazeta de Transilvania”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta municipală”, „Cuget clar”, „Evenimentul zilei” ș.a. Prima carte a lui S., Bucureștii ce se duc, năzuiește să perpetueze în memoria colectivă monumente dărâmate sau pe cale de a
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
după 1939 (atacase frecvent și dur dreapta politică, în special pe A. C. Cuza și pe Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de direcție al „Universului”, metamorfozat din 1946, sau ca sporadic colaborator la unele ziare și reviste, între care și „noua” „Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui S. este evidențiată și de elaborarea unor lucrări oarecum surprinzătoare. Astfel semnează Monografia orașului Ploiești (1938), de peste nouă sute de pagini format mare, structurată
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]