5,544 matches
-
structură formală și stilistică foarte apropiată genului de investigație jurnalistică, mixează discursul istoric, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun istoricii, raportate la coabitarea dintre cercetare, investigație și istorie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “textului inedit”, locul unde are loc fuziunea între originalitate și veridicitate. El vorbește despre necesitatea dragostei pentru albastrul cerului al celor care au îmbrățișat calea aerului, de pasiunea piloților militari, dar și de jertfa
ZBORUL ÎNTRE PASIUNE, DRAGOSTE ŞI JERTFĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1412160648.html [Corola-blog/BlogPost/353071_a_354400]
-
așteptat să mă inviți undeva, să sărbătorim, iar tu ai venit acasă trist și necăjit, te-am lăsat în pace. Criști privi la Delia, încercând să priceapă ce spune, atât de preocupat era de alte gânduri, apoi când realiza cele spuse îl cuprinse rușinea: — Iartă-mă, Delia, iartă-mă! Sunt un nesimțit. Cum am putut să uit asta? Hai îmbracă-te, mergem acum la Cerbul Carpatin, sau in Poiana. Delia dădu din cap, încercând să-i oprească avântul. — Nu-i nimic
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449221946.html [Corola-blog/BlogPost/343139_a_344468]
-
este sortit creației, are un destin creator permanent, simbolic, care-l detașează de natură” (Lucian Blaga. Trilogia Culturii, București, Editura pentru Literatura Universală, (1969). Cultura și globalizare, Cultura unește oamenii. Disponibil: http://www.roportal.ro/articole/cultura-si-globalizare-4312.htm ). Conform celor spuse se poate confirma că „omul, cu adevărat, este esența și structura acțiunilor care dau conținut și valoare vieții. Omul, cu gândirea și inteligența sa, este capabil să creeze și să dezvolte cu propriul intelect acele procese și fenomene care completează
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492302399.html [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
îndrăznit. La 100 de kilometri pe oră, vezi șoseaua asemeni unei cărări. Asta e viteză, nu glumă. Un cor de exclamații sincere și admirative, venite din partea grupului de curioși, îi acoperiră ultimele cuvinte. - Da, da! Chiar așa este! - îi comfirmă spusele strungarul - Păi eu, cu motocicleta mea, am mers... - Cum ai mers mă’? Pe lângă ea? Ca de când ai luat-o o tot repari și nu mai isprăvești! - îl apostrofă vecinul și colegul său de muncă. - Păi da... da când am luat
RENAULT-UL, VEDETA COMUNITĂŢII de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438573666.html [Corola-blog/BlogPost/374044_a_375373]
-
același scriitor care declarase cu un an înainte ca o prefață la cartea „Delicatețuri contemporane”: „Am crezut în puterea de vindecare a necazurilor noastre prin zâmbet, de aceea l-am, cultivat în vorbire și mai ales în scrierile mele”. Din spusele scriitorului aflu că America se vede și de la Roșiorii de Vede! Mai mult Domnul Constantin T Ciubotaru face precizarea: „Subiectele” - “ conținutul poveștirilor care urmează mi-au fost relatate de doamna Simona Botezan. Eu, C.T.C. m-am străduit să le confecționez
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
decât bunătatea.” Ludwig van Beethoven Bunătatea este un sentiment existențial fundamental, este acea înclinare a omului de a face bine, este o limbă pe care o înțelege oricine, pe care „surdul o poate auzi și orbul o poate vedea”, după spusele scriitorului Mark Twain. Ne naștem buni, dar condițiile vieții ne fură bunătatea într-o mai mare sau mai mică măsură. Educația, orientarea însă, au o mare importanță. Viața ne pune în față anumite situații în care trebuie să decidem și
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1408658205.html [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
E vorba de anii lipsurilor și neajunsurilor. Notiță expresă de a-și face un card de acces la împrumut cărți, Biblioteca Municipală, pentru Dominic, nepotul... Zilele următoare am găsit cardul de acces în portcardurile lui. Ca un temei palpabil al spuselor sale. Ca o dovadă de onorare a promisiunii. Ca o declarație de dragoste fără cuvinte, prin fapte... În fine, alte însemnări legate de colecții. Numere de telefon, adrese. Dafinul este pe balcon, este înalt, puternic, are coroană frumoasă, frunze lucioase
DAFINUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488550292.html [Corola-blog/BlogPost/376792_a_378121]
-
am, ce m-aș fi făcut eu fără tine?!” zise gânditoare Diana cu Pufica în brațe, cea mai frumoasă cățelușă din lume. Acum dădea din coadă și o lingea când pe mână când pe obraz ca și cum ar fi aprobat cele spuse de mamă. Nu avea buletin și nu știa să vorbească, în rest știa și simțea tot ce se mișca în jurul ei. Așa câine ... mai rar! La scurt timp s-a dovedit că mama a avut dreptate. N-a trecut nici o
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_cruce_pe_drumul_golgotei.html [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
atunci când acestea se întorceau cu câteva palme în partea rușinoasă, sărea ca fript să-mi ia apărarea și “ pentru mine s-ar fi certat cu toată strada”. Numai că, din nefericire, consecințele ieșeau la iveală când nu era prezent, așa că spusele lui nu mai aveau nicio valoare pentru “fundul meu”, care se înroșea sub palmele lui mami. Când intra în curte și mă vedea prea cuminte, mă întreba din priviri “ce s-a întâmplat?” în absența lui. În cazul că eram
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
care ateptau să fie spălate a doua oară. Pe pirostrii, în curte, fierbea un cazan cu cearșafuri și fețe de pernă, albe. Era cald, cu un soare vesel pe un cer senin, care mă îndemna la o joacă nebună. După spusele lui mami trebuia să profite de căldură, să-și aranjeze casa pentru toamnă. Nimic nu avea aerul să-mi strice programul, așa că am mâncat repede la masa din curte, cu fața spre stradă. Printre crăpăturile gardului de zid urmăream agitația
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
nu avea să știe nimic. A doua zi, ne întorceam de la școală: eu, cu un “foarte bine” la aritmetică; Nuta cu câteva linii la palmă; Nini avea urechile înroșite și de frig, dar mai ales de câtă “urechială” luase, după spusele lui. Toți sportivii erau acum cu capul plin de griji de ce aveau să spună acasă și numai când m-am despărțit de ei în fața porții noastre, le-am amintit, mai mult să mă mulțumească pe mine că, ”bătaia este ruptă
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_x_mihaela_arbid_stoica_1335191006.html [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
le fuseseră inoculate în spiritul subjugării conștiinței, a preamăririi partidului care le crease o lume minunată într-o țară cu un trecut glorios. Nu mai era însă copil, acum avea nevoie de convingeri întemeiate pe adevăr. Reunind întâmplări, fapte și spuse , dintre acestea din urmă unele făcute în șoaptă și surprinse doar, întrevedea noi înțelesuri față de ceea ce li se făcuse cunoscut, începea să capete senzația că trăia într-o lume în care oamenii au o existență duplicitară, că între generații există
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474116361.html [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
se face și el căpșunar ... poate organizează și un praznic la recoltă. Doamne dăruiește-i sănătate și spor! Discuția de baza a fost despre misiunea fratelui Iosif Țon la noi, care era în toi. Nu fac decât să reiau firul spuselor fratelui Vlad D: „Noi am avut și avem mereu oaspeți de seamă, cei mai buni pastori și predicatori și cântăreți ne vizitează cu sutele ... Iosif Țon este cu totul special, nu îl pot încadra în nici o grupă, nu este un
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Zaharia_bonte_iosif_ton_la_zaharia_bonte_1368689255.html [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
reușesc pe deplin. Mereu apar ca niște umbre numerotate! Mereu se interpun între mine și fericire între mine și cei dragi mie, mereu sapă șanțuri să mă îndepărteze de cuvânt, de tine diverse semne secrete, furt de identitate, virtualul lucrurilor spuse, coduri mistificate, Akiva Akiva! Asediindu-mă că pe o cetate, renasc și dincolo de ziduri, zidurile mele de sprijin. calm instalat, semne bifurcate mă alungă-n sărut. rămas bun orizont de ape. SEPTEMBRIE totul se va repeta la o altă scară
BIANCA MARCOVICI by http://confluente.ro/articole/bianca_marcovici/canal [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
oamenii răi,Dar nu reușesc pe deplin.Mereu apar ca niște umbre numerotate! Mereu se interpun întremine și fericireîntre mine și cei dragi mie,mereu sapă șanțurisă mă îndepărteze de cuvânt, de tinediverse semne secrete, furt de identitate,virtualul lucrurilor spuse,coduri mistificate,Akiva Akiva!Asediindu-mă că pe o cetate,renasc și dincolo de ziduri,zidurile mele de sprijin.calm instalat, semne bifurcatemă alungă-n sărut.rămas bun orizont de ape.SEPTEMBRIEtotul se va repetala o altă scară... X. BIANCA MARCOVICI
BIANCA MARCOVICI by http://confluente.ro/articole/bianca_marcovici/canal [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
care ard acum în iad? Cine știe, poate și eu, care m-am obișnuit să nu mă mai tem de Dumnezeu, mă voi deda treptat unei vieți nerușinate și voi cădea în deznădejdea cea mai mare”? „Inima înțeleptului cugetă la spusa înțeleaptă” (înțelepciunea lui Iisus Sirah 3,29). Tu, dacă ești cugetat și înțelept în inima ta, nu-ți mai primejdui mântuirea nădăjduind la o mărturisire ce nu va avea roade și la o falsă pocăință și, deși poți să-ți
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_iubire_si_iertare_.html [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Ioan: „La început a fost Biserica și Biserica a fost Școala și Școala a fost Biserica.” Nici că se poate spune mai fain! Eu, ca om care m-am născut și am crescut o perioadă la sat, pot confirma cele spuse de către învățătorul Aurel Drăguș, care spune în prefața la cea de-a doua ediție a cărții, apărută la Ed. „Axis Libri”, editură de care sunt atât de mândru: „Nimeni din cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
că urma să luăm metroul, am baleiat orizontul și am zărit un M mare. Am coborât în subsol - grupul nicăieri. Ulterior am aflat că erau două intrări în subteran iar eu, evident, o alesesem pe cea greșită. Mi-am amintit spusele ghidei - că începem turul orașului cu Piazza del Popolo. M-am uitat pe traseele de metrou. Pe una din linii, o stație se numea chiar așa. Am luat metroul, am coborât unde trebuia, am ieșit și am întrebat o doamnă
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402383087.html [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]