1,465 matches
-
Culan http://www.berry-passion.com/zoom sur le chateau de culan.htm este o fortăreață medievală, mândrie a acestui sat din sudul zonei Berry, la limita departamentului Allier. Castelul, clasat parțial de către Monumentele Istorice în 1956, a cunoscut o istorie zbuciumată. Construit pe un pinten stâncos dominând râul Arnon, o primă construcție de lemn, - din care nu a rămas nimic - ar fi fost dărâmat în sec. X. O a doua construcție s-a ridicat în sec. XII. Ea a fost asediată și distrusă de Philippe Auguste
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
stareț, Nicodim"". Abia după aceea a început construcția Vodiței din zid, iar sub Radu I Vodă, cea a bisericii din zid a Tismanei. Mănăstirea Tismana este așezată pe un vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite și stâncoase, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim și de sub ale cărei ziduri izvorăște apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana. Celebrul călător - diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei, au vizitat mănăstirea
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
altitudinea medie de aprox. 110 m și două culmi ce trec de 300 m (Mount Pitt 318 m, Mount Bates 319 m). Cu excepția cîtorva areale, între care Kingston (în sud) și Cascade (în nord), țărmul insulei este dominat de abrubturi stîncoase. Climă subtropicală-oceanică, cu temperatura medie anuală de 15 grade și precipitații ce depășesc 1300mm/an. Frecvente taifunuri, îndeosebi în perioada mai-ului. Din vegetația variată se evidențiază pinul de Norfolk (o variantă de "Araucaria"), ce poate atinge înălțimi de 60
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]
-
Itasca" în partea de nord a statului Minnesota. Se unește cu afluenții săi principali Missouri și Meramac lângă orașul St. Louis, Missouri, iar cu Ohio în statul Illinois. În afară de regiunea Marilor Lacuri fluviul asigură cu apă întregul ținut dintre Munții Stâncoși în vest și Munții Apalași în est. curge prin zece state nord americane Minnesota, Wisconsin, Iowa, Illinois, Missouri, Kentucky, Arkansas, Tennessee, Mississippi și Louisiana, înainte de vărsarea sa printr-o deltă largă, la circa 160 km în sudul orașului New Orleans
Fluviul Mississippi () [Corola-website/Science/304053_a_305382]
-
geografic“ că “"Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena"“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “"și insula lui Achile sau Leuce" ("albă")“. Stâncoasă, insula Șerpilor este formată din gresii dure silicoase, din conglomerate și cuarțite. Pe insulă solul este sărac, crescând o vegetație de stepă și o floră xerofilă (suportând seceta) și halofilă (suportând sarea). Nu există izvoare de apă dulce, ceea ce face
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
lupte către sud de-a lungul dealurilor înlănțuite către intersecția lor cu creasta de la capătul de sud al așa-numitului Deal al Mănăstirii. Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
al așa-numitului Deal al Mănăstirii. Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de a oferi camuflaj, fuseseră împânzite cu mine, capcane și sârme ghimpate. Germanii avuseseră trei
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aceasta include rezervatia naturală omonima (2 ha). Situl reprezintă o arie naturală (abrupturi stâncoase, păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, râuri) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
insulă unde s-a înălțat o biserică cu hramul Sfintei Maria. Așezat în rezervația naturală Triglav, în mijlocul Alpilor Iulieni, Lacul Bohinj ocupă o suprafață de 6 km. Este cel mai mare lac permanent din Slovenia. Valea Lacurilor Triglav are aspect stâncos și este situat în Alpii Iulieni. Valea cuprinde 7 lacuri formate pe suprafețe carstice. Ideea înfințării parcului datează din 1908, dar a fost realizată în 1924. Atunci Slovenia a devenit a cincea țară din Europa care avea parc național. Scopul
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
epocă din istoria Egiptului, cu cei mai faimoși conducători. Arta și spiritualitatea atinge apogeul, iar țara dobândește cea mai mare întindere, prin cuceriri. Locul complexelor funerare regale este mutat în sud, pe partea opusă Thebei, într-o zonă de dealuri stâncoase, pe malul vestic al Nilului, în Valea Regilor. Regatul Nou a stabilit o perioadă de prosperitate fără precedent de securizarea a frontierelor și consolidarea legăturilor diplomatice cu vecinii lor, inclusiv Imperiul Mitanni, Asiria, și Canaan. Campanii militare purtate sub Tuthmosis
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
mai intense decât cea frontală. O altă sursă posibilă ar fi emanația de CO primordial de sub gheață. Ieșirea de CO din interior ar putea fi legată de activitatea geologică din trecutul acestui satelit. Titania poate fi împărțită într-un miez stâncos înconjurat de un înveliș de gheață. Dacă este așa, atunci raza miezului (520 km) este aproximativ 66% din raza satelitului, iar masa sa este de 58% din masa satelitului—acești parametri sunt dictați de compoziția sa. Presiunea din centrul Titaniei
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
puternice încât să topească gheața în prezența unei substanțe acceleratoare pentru acest proces, cum ar fi amoniacul (sub formă de hidrat de amoniu) sau sare. Topirea ar fi putut duce chiar și la separarea gheții de stâncă și formarea miezului stâncos înconjurat de un înveliș de gheață. La limita miez-înveliș s-ar fi putut forma un strat de apă lichidă bogată în amoniac dizolvat. Temperatura eutectică a acestui amestec este de 176 K. Dacă temperatura ar fi sub această valoare, atunci
Titania (satelit) () [Corola-website/Science/304018_a_305347]
-
bombardamentelor la care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul cerului
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
O creastă de piatră izolată, ce se ridică din apele Pacificului de sud, este cea mai înaltă formațiune stâncoasă din lume. Pe hartă, punctișorul ce reprezintă se pierde aproape în nemărginirea oceanului. Cei care vin însă pentru a o vedea la fața locului își cred cu greu ochilor. Deși la bază măsoară doar 400 m, piramida atinge 550 m
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
fața locului își cred cu greu ochilor. Deși la bază măsoară doar 400 m, piramida atinge 550 m înălțime - aproape de două ori mai mult decât Turnul Eiffel din Paris. Cartea Recordurilor Guinness o menționează ca fiind cea mai înaltă formațiune stâncoasă din lume. Ridicându-se în largul coastei estice a Australiei, se află la aproximativ 700 km nord-est de Sydney. Privind-o în timpul zborului său solitar peste Marea Tasman în 1931, pilotul Francis Chichester o descria ca "un mare pumnal de
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
-se asupra scopului parcurgerii celor mai dificele pasaje de stâncă, situate în intervalul unei singure lungimi de coardă. Această schismă a eliberat escalada de necesitatea proximității zonelor montane înalte, ascensiunile de acest tip putându-se practica și la nivelul falezelor stâncoase de numai câțiva metri înălțime. Într-o astfel de zonă, în Jura Franconă (Germania), la mijlocul anilor '70 ai secolului XX, s-au pus bazele escaladei sportive. Cățărătorul german Kurt Albert a fost exponentul unui nou val în ceea ce privește stilul ascensiunilor pe
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră specifică extremității estice a Carpaților Meridionali și faună fosilă (cochilii de melci și moluște) depozitată în stratele de calcare (din versanții abrupți
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
intră în contact cu aerul sau când este lovită și un gust acru, piperat. "Boletus edulis" pot fi găsite în Europa continentală din nordul Scandinaviei până în Grecia și Italia, în Asia, Mexic, Maroc și în vestul Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificația cunoscută în izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă și numele de astăzi, slavizat, al localității. Punctul de vedere potrivit căruia numele actual se trage de la cuvintele "hîrsîz-ova" ceea ce înseamna "vadul hoților" este cu totul eronat și nerealist din punct de vedere topografic. În
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
este o adâncitură costieră de 30 de kilometri, extindere a satului Abukir, la vestul orașului Rosetta și la est de gura de vărsare în Marea Mediterană, a unuia din brațele Nilului. În 1798, golful era protejat la proximitatea vestică de bancuri stâncoase de 4,8 kilometri, formând un promontoriu protejat de castelul Abukir. Bancul era protejat și de un mic fort pe insula Abukir Fortul era ocupat de francezi, care dispuneau de patru tunuri și două mortiere. Brueys întărește apărarea portului cu
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
apoi auzul, văzul este cel mai puțin dezvoltat. Urșii sunt animale nocturne sau crepusculare, iar ziua stau ascunși în scorburi de copaci sau bârloguri. Cele mai multe specii sunt terestre sau arboricole și locuiesc în păduri mari și dese sau în ținuturi stâncoase, hoinărind pe suprafețe întinse. Unele specii trăiesc pe lângă ape curgătoare sau stătătoare, bogate în hrană, și numai ursul polar este o specie marină. Urșii trăiesc, de regulă, singuratici (sunt solitari) și numai în perioadele de reproducere pot fi văzute perechi
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului meridional al
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
țării este mărginit de Tell-Munții Atlas. Paralel cu țărmul mării până la golful Bizerte se află lanțul munților Kroumirie cu 700-800 m înălțime, continuat cu dealurile Mogod cu o înălțime de 300-400 m care se termină cu Cap Blanc, un țărm stâncos la mare. Valea fluviului Medjerda este o regiune agrară roditoare. Munții mai înalți din țară sunt aliniați pe direcția nord-est -Cap Bon, spre sud-vest unde se află muntele cel mai înalt (Djebel Chambi, 1.544 m) cu o lungime de
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
de 10-20 km, mărginită la vest și la est de pustiuri („pământ roșu”). Suprafața pământului cultivabil în valea Nilului varia între 25-50 km lățime, în regiunea dinspre Marea Mediterană, iar spre sud-est era mult mai îngustă. La est și vest munți stâncoși și deșerturi imense mărginesc Egiptul și, de fapt, îl și izolează de restul lumii antice. Spre deosebire de aceste deșerturi, pământul din valea Nilului este extrem de bogat, datorită aluviunilor aduse în timpul revărsărilor periodice ale marelui râu. Începând din luna iunie, fluviul Nil
Geografia Egiptului () [Corola-website/Science/324854_a_326183]
-
Denumirea localității, toponimie românească cu rezonanță particulară, a dat naștere la multe interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alții au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alții au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoteanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]