770 matches
-
va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la Pădurea Bărcii și până la sud de satul Tămășeni. Se înțelege că acest loc era stăpânit de Corpăcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor, de la răzeșii din Sinești. Alte cumpărături înscrise în „sămi” sunt situate în diferite ținuturi din țară, inclusiv în Bucovina aflată atunci în granițele statului austriac. Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu s-a păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele vechi. Numărul mic de bătrâni, cuprinzând o sumă mare de stânjeni, ne indică faptul că disoluția obștii, a devălmășiei absolute prin împărțirea moșiei pe capi de familie, s-a produs cu mult mai de timpuriu decât la Umbrărești și cu mult timp înainte de data din actul în care o aflăm menționată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
create stăpânirile boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost în a noastră stăpânire, a lăcuitorilor din Torcești, răzășască”. Iar noi considerăm că este vorba de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est de Bârlad, pe întreaga ei lungime din Bârlad și până în valea Călmățuiului Mic, Herătău, și pe o lățime de 200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevăr, zapisul de vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac această precizare. Documentul din 1777, în afara celor trei dimensiuni ale curmezișului moșiei, dă și dimensiunea lungimii în suma de 5600 stânjeni, începând din „matca Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul este boieresc sau mănăstiresc, iar cele neaservite sunt arătate ca fiind răzășești, după cum urmează: Umbrăreștii - „răzășască”; Slobozia-Umbrărești - „a dumisali aga Grigore Suțu” (al treilea soț al Elencăi Manu); Condrea - „răzășască și a dumisali clucer Costache Oardă” cumpărător al unor stânjeni de pe la răzeșii condreni și sălcieni. Torceștii - „a dumisali postelnicului Panaite Balș; și Slobozia-Torcești - „răzășască”. Repetăm, este pentru prima dată când această așezare cu vatră distinctă se recenzează separat de Torceștii de la est de Bârlad și insistăm asupra faptului că cei mai mulți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsurătorile au fost făcute cu deosebită grijă, cu atât mai mult cu cât noul stăpân nu avea nici un interes să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est de Bârlad ar rezulta o suprafață de peste 1.330 fălci. Adăugând și suprafața Țigăneilor, stabilită pe aceleași criterii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp, loc inclus în grădini ori în îngrăditura unor ogrăzi și gospodării vecine ulițelor. Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se prevedeau despăgubiri substanțiale din partea statului „potrivit legii de expropriere”. Sumele erau destul de importante chiar și în situația că terenurile expropriate erau slab productive sau nefolosibile. Este cazul și cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și fixarea pe teren. Astfel, lor li s-a atribuit un teritoriu ce pleca tot din malul de est al apei Bârladului, incluzând și vatra satului, dar mergea în lungime pe întreaga moșie până în Herătău, pe o lățime de 200 stânjeni. Cum întinderea cuprindea soluri diferite ca fertilitate, s-a convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri bune, cât și mai puțin bune. Și Torceștii aveau o condică cu evidența acestor trunchiuri, distribuite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
confirmă aserțiunea noastră. Până s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]