730 matches
-
un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai bune și drepte tocmeli și alcătuiri în forma de organizare statală și socială, în loc de o societate mai bine armonizată în domeniul raporturilor dintre stăpân și stăpâniți, ele se deteriorează continuu, dând naștere la tot felul de contradicții greu de soluționat echitabil. De unde, în satul devălmaș, antagonismele lipsesc, în orice caz până destul de târziu, documentele nu le evidențiază, deoarece într-o stăpânire devălmașă „obștea satului își îmbină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul cu Umbrăreștii, din care ia acum părți „nealese” vornicul Gavriliță. Să se observe și faptul, nu lipsit de semnificație, că în timp ce fiica ia în stăpânire, de predilecție, părțile de avere ce aparținuseră anterior mamei, fiul le ia pe cele stăpânite sau moștenite de tatăl său și doar câteva după mamă, în compensație, deoarece tatăl, fiul preotului Ion, avusese mai puțină avere, comparativ cu soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu bune rezultate. Foarte multă vreme, în cadrul fiecărei așezări se practicau îndeletniciri complementare, cum erau cele ale prisăcarilor, olarilor, morarilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare familie și în funcție de întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate părțile cantitativ în socoteala (cisla) satului. Se ținea seama și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele stăpânite individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă de egalitate sau egalitarism. Deoarece „știe în idee” reprezintă înțelesul aritmetic al numărului de părți cuvenite prin dreptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]