1,236 matches
-
și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la apartament larg deschisă. Atunci ființele cleioase se scurgeau pe holul blocului, atrase de goliciunea alb-murdară a pereților. Se destrămau Însă instantaneu, la prima deschidere a ușii de la intrarea În bloc, pentru că stafiile nu pot suferi spațiile deschise, curentul și zgomotul. Dimpotrivă, ceea ce le place lor sunt spațiile insterstițiale, stătute, dintre bulele existențelor individuale. Fac tumbe lente prin aer, lovindu-se de pereții sidefii ai bulelor, umplând interstițiile vulnerabile prin propriile lor limite
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
conțin și perpetuează existențele lor promiscue. Însă de fiecare dată când oamenii ies din bulele lor, râzând sau vorbind unii cu ceilalți, umplându-și unii altora inimile, ființele păstoase se scurg Înapoi În lumea lor. Când venea ora de culcare, stafiile se cuibăreau În umbrele celor șase brațe ale cuierului-pom din fața camerei mele, iar eu Îmi petreceam o bună parte din noapte cu ochii larg deschiși, privind cutremurătoarea, ireala nemișcare a cuierului. Ai mei Își făcuseră obiceiul să-l mute seară
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
instantaneu În combustibil pentru nava lor spațială rămasă În pană chiar În fața blocului nostru. Și tot el mi l-a dăruit pe Domojo, un băț sculptat de mână, cu față de drac, cu care bunicul lui, paznic de cimitir, speria noaptea stafiile. (Aleluia, acesta avea să fie un moment istoric, care avea să marcheze declinul ființelor păstoase În viața mea.) — De fapt, nu e negru deloc. Arată ca un fel de gaură În spațiu, a spus Adi Îngustându-și ochii, convingător. Pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
viață, avea totuși să-mi răspundă, oftând, cu amărĂciunea omului care știe : „Pentru că lumea În care suntem nu e o lume perfectă“. Într-o zi, pe neașteptate, după ce m-am Întors de la școală, i-am vorbit pentru prima oară unei stafii : — DĂ-mi, te rog, imediat Înapoi stiloul ! Am nevoie de el În clipa asta ! Curajul meu provenea din furia pe care mi-o provocase stafia care, În obrăznicia sa nemăsurată, Îmi șterpelise stiloul pe care Îl avusesem cu câteva clipe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe neașteptate, după ce m-am Întors de la școală, i-am vorbit pentru prima oară unei stafii : — DĂ-mi, te rog, imediat Înapoi stiloul ! Am nevoie de el În clipa asta ! Curajul meu provenea din furia pe care mi-o provocase stafia care, În obrăznicia sa nemăsurată, Îmi șterpelise stiloul pe care Îl avusesem cu câteva clipe mai devreme În mână. Acum se amuza pe seama mea, văzând cum mă dădeam de ceasul morții să-l găsesc. Am simțit cum, surprinsă de noua
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
obrăznicia sa nemăsurată, Îmi șterpelise stiloul pe care Îl avusesem cu câteva clipe mai devreme În mână. Acum se amuza pe seama mea, văzând cum mă dădeam de ceasul morții să-l găsesc. Am simțit cum, surprinsă de noua mea atitudine, stafia stătea În cumpănĂ. Dacă nu-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ În masă și apu- cându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălĂgia și violența. FĂră
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ În masă și apu- cându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălĂgia și violența. FĂră să mai stea pe gânduri, stafia și-a luat tălpășița. la câteva minute după aceea mi-am regăsit stiloul pe marginea chiuvetei din baie. mi- am amintit că-l pusesem acolo când Îmi dădusem chiloții jos să fac pipi, Îl aveam În mână. După acest episod
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
medalionul În cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile În cimitir. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care Îl ai dimineața, când găsești pe masă o foaie de poezie proaspătĂ, dăruită de Sfântul Duh cu o seară Înainte. În buimăceala dimineții, cu ochii mijiți de somn, o vezi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
fel de pietre sunt ? — Diamante. reprezintă indestructibilitatea, pentru că dia- mantele sunt mai tari ca orice alte pietre prețioase. Dorje-ul este simbolul fermității spiritului celui care obține iluminarea. În copilărie, Adi mi-l dăduse pe Domojo ca să nu mă tem de stafii. Acum, Père Joseph Îmi dădea un dorje tibetan, făcând punte peste timp spre adolescența mea, În vremea În care Întrevăzusem pentru prima oară, dincolo de voalul subțire al realității, regatul maiestuos al Shambhalei. Ce Înseamnă de fapt Shambhala ? spuse părintele. Faptul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Am făcut un pas Înapoi, cu un strigăt de uimire. ovalul bonom și miste- rios al privirii sale, singurul care rămânea eliberat de blănuri În fotografie, era inconfundabil. Am tresărit de parcă aș fi văzut deodată În carne și oase o stafie. Fusesem convinsă că angalok‑ul nu era altul decât propriul meu subconștient, dar iată că el exista cu adevărat, În mod independent. Probabil În graba Împachetării lucrurilor pentru plecarea Înapoi În românia foto- grafia alunecase din ungherul unde stătuse dosită
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
toate secretele pe care mi le-ar fi putut dezvălui. Poate că nu fusesem suficient de puternică pentru a-l conduce. Sau poate că pe măsură ce crești devii din ce în ce mai surd, mai orb și mai prost. La fel se întâmplase și cu stafiile. În apartamentul nostru de bloc aerul era tulburat de ființe gri, păstoase, a căror prelingere răutăcioasă putea fi simțită mai ales când în jur era liniște. Odată, când aveam cinci ani și trebuia să stau acasă pentru că luasem pojar de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
plin de cocoloașe, așa cum îmi plăcea mie. Al mamei era întotdeauna prea gros și fără nici un cocoloș și mirosea puțin a ars, pentru că îl fierbea bine - ca să nu mă doară burta. În prezența marcelei nu îndrăznea să se arate nici o stafie, pentru că era o fetișcană zdravănă, cu coșuri, pasionată de modă și croitorie, care ți-ar fi râs în nas dacă i-ai fi vorbit de stafii și poate ți-ar fi dat și una după ceafă, ca să te trezești la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ca să nu mă doară burta. În prezența marcelei nu îndrăznea să se arate nici o stafie, pentru că era o fetișcană zdravănă, cu coșuri, pasionată de modă și croitorie, care ți-ar fi râs în nas dacă i-ai fi vorbit de stafii și poate ți-ar fi dat și una după ceafă, ca să te trezești la realitate. Mai târziu, când am început școala, îmi petreceam cele trei ore dintre venirea mea de la școală și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și sosirea alor mei de la serviciu cu ușa de la apartament larg deschisă. Atunci ființele cleioase se scurgeau pe holul blocului, atrase de goliciunea alb-murdară a pereților. Se destrămau însă instantaneu, la prima deschidere a ușii de la intrarea în bloc, pentru că stafiile nu pot suferi spațiile deschise, curentul și zgomotul. Dimpotrivă, ceea ce le place lor sunt spațiile insterstițiale, stătute, dintre bulele existențelor individuale. Fac tumbe lente prin aer, lovindu-se de pereții sidefii ai bulelor, umplând interstițiile vulnerabile prin propriile lor limite
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
conțin și perpetuează existențele lor promiscue. Însă de fiecare dată când oamenii ies din bulele lor, râzând sau vorbind unii cu ceilalți, umplându-și unii altora inimile, ființele păstoase se scurg înapoi în lumea lor. Când venea ora de culcare, stafiile se cuibăreau în umbrele celor șase brațe ale cuierului-pom din fața camerei mele, iar eu îmi petreceam o bună parte din noapte cu ochii larg deschiși, privind cutremurătoarea, ireala nemișcare a cuierului. Ai mei își făcuseră obiceiul să-l mute seară
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
instantaneu în combustibil pentru nava lor spațială rămasă în pană chiar în fața blocului nostru. Și tot el mi l-a dăruit pe Domojo, un băț sculptat de mână, cu față de drac, cu care bunicul lui, paznic de cimitir, speria noaptea stafiile. (Aleluia, acesta avea să fie un moment istoric, care avea să marcheze declinul ființelor păstoase în viața mea.) — De fapt, nu e negru deloc. Arată ca un fel de gaură în spațiu, a spus Adi îngustându-și ochii, convingător. Pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
viață, avea totuși să-mi răspundă, oftând, cu amărăciunea omului care știe : „Pentru că lumea în care suntem nu e o lume perfectă“. Într-o zi, pe neașteptate, după ce m-am întors de la școală, i-am vorbit pentru prima oară unei stafii : — Dă-mi, te rog, imediat înapoi stiloul ! Am nevoie de el în clipa asta ! Curajul meu provenea din furia pe care mi-o provocase stafia care, în obrăznicia sa nemăsurată, îmi șterpelise stiloul pe care îl avusesem cu câteva clipe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe neașteptate, după ce m-am întors de la școală, i-am vorbit pentru prima oară unei stafii : — Dă-mi, te rog, imediat înapoi stiloul ! Am nevoie de el în clipa asta ! Curajul meu provenea din furia pe care mi-o provocase stafia care, în obrăznicia sa nemăsurată, îmi șterpelise stiloul pe care îl avusesem cu câteva clipe mai devreme în mână. Acum se amuza pe seama mea, văzând cum mă dădeam de ceasul morții să-l găsesc. Am simțit cum, surprinsă de noua
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
obrăznicia sa nemăsurată, îmi șterpelise stiloul pe care îl avusesem cu câteva clipe mai devreme în mână. Acum se amuza pe seama mea, văzând cum mă dădeam de ceasul morții să-l găsesc. Am simțit cum, surprinsă de noua mea atitudine, stafia stătea în cumpănă. Dacă nu-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ în masă și apucându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălăgia și violența. Fără
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-mi dai imediat stiloul, te bat de-ți sar dinții, am amenințat-o eu, dând un pumn demonstrativ în masă și apucându-l pe Domojo. Știam că ființele cleioase nu suportă gălăgia și violența. Fără să mai stea pe gânduri, stafia și-a luat tălpășița. La câteva minute după aceea mi-am regăsit stiloul pe marginea chiuvetei din baie. Mi- am amintit că-l pusesem acolo când îmi dădusem chiloții jos să fac pipi, îl aveam în mână. După acest episod
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile în cimitir. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai dimineața, când găsești pe masă o foaie de poezie proaspătă, dăruită de Sfântul Duh cu o seară înainte. În buimăceala dimineții, cu ochii mijiți de somn, o vezi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Ce fel de pietre sunt ? — Diamante. reprezintă indestructibilitatea, pentru că diamantele sunt mai tari ca orice alte pietre prețioase. Dorje-ul este simbolul fermității spiritului celui care obține iluminarea. În copilărie, Adi mi-l dăduse pe Domojo ca să nu mă tem de stafii. Acum, Père Joseph îmi dădea un dorje tibetan, făcând punte peste timp spre adolescența mea, în vremea în care întrevăzusem pentru prima oară, dincolo de voalul subțire al realității, regatul maiestuos al Shambhalei. Ce înseamnă de fapt Shambhala ? spuse părintele. Faptul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
birou. Am făcut un pas înapoi, cu un strigăt de uimire. ovalul bonom și misterios al privirii sale, singurul care rămânea eliberat de blănuri în fotografie, era inconfundabil. Am tresărit de parcă aș fi văzut deodată în carne și oase o stafie. Fusesem convinsă că angalok-ul nu era altul decât propriul meu subconștient, dar iată că el exista cu adevărat, în mod independent. Probabil în graba împachetării lucrurilor pentru plecarea înapoi în românia fotografia alunecase din ungherul unde stătuse dosită în ultimele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pentru Thomas era destul. Nu Însemna că, pentru asta, renunța la mult dorita vizită la Praga; și În Rusia vroia, neapărat, să meargă, la Moscova, să vadă Kremlinul, racla din care Lenin ar fi putut să se ridice oricînd, o stafie bîntuie Europa, era scris, sibilinic, În Manifestul Partidului Comunist, poate acesta era sensul adevărat, profetic, al sintagmei, cine mai putea ști? Și așa comunismul, În Est, se vîrÎse Într-o piele capitalistă pe care putea oricînd să o lepede: vechii
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
una. mă lași ? Uite, pe asta... este pe adresa domnișoarei matilde Warnotte. Iar expeditorul este un anume Guy Courtois. Pot să citesc ce-i scrie Guy domnișoarei matilde ? 68. Casa monteoru părea abandonată, condamnată, un fel de loc bîntuit de stafii în plin centru al Bucureștiului. scriitorii care își avuseseră acolo un cuib cald și confortabil timp de peste 60 de ani fuseseră obligați să-și facă valizele (la figurat) și să plece. Presa bucureșteană încă mai scria, dar destul de anemic, despre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]