2,413 matches
-
oferă doar un răspuns parțial este: de ce reformele din Cehoslovacia, unde partidul comunist pierdea controlul puterii, nu a fost un fapt Îngrijorător și pentru Ceaușescu? Mai ales că, În plan intern, liderul de la București a dus o politică de tip stalinist. Autorul s-a rezumat să sugereze răspunsul: Ceaușescu a fost un lider foarte abil și pragmatic, care a văzut evenimentele interne din Cehoslovacia ca o distanțare față de Moscova. „Partidul și poporul nostru - spunea Ceaușescu - urmăresc cu cea mai caldă simpatie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plecat în Rusia, unde a participat la războiul civil. A lucrat ca redactor la gazete raionale din Slobozia și Râbnița, apoi că redactor literar la gazeta „Plugarul roșu” și la Editură de Stat din Tiraspol. M. a căzut jertfă represaliilor staliniste. Două culegeri - Oțelul viu (1929) și Versuri alese (1936) - conțin versificări ocazionale, cu caracter agitatoric bolșevic. Un anume interes prezintă doar amplul poem Stejar Valută (1931), în care M., valorificând modalități folclorice, evocă lupta haiducilor pentru dobândirea dreptății și libertății
MALAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287966_a_289295]
-
au desfășurat forțe considerabile pentru a-l finaliza, consecințele sale nu au fost chiar atât de brutale și iremediabile precum cele ale colectivizării sovietice. Relativa slăbiciune a statului tanzanian și faptul că el nu a vrut să recurgă la metodele staliniste, precum și avantajele tactice ale țărănimii de aici (printre care fuga, producția și comerțul neoficiale, contrabanda și eschivarea) s-au combinat, făcând ca practica creării de sate planificate să fie mult mai puțin distructivă decât teoria. Satul de stat „ideal”: o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privilegiile cu o Îndelungată tradiție, prețurile internaționale, războaiele, schimbările de mediu, ca să menționăm doar câțiva dintre factori, fac ca planificarea extrem-modernistă să dea rezultate substanțial diferite de viziunea inițială. Acest lucru se Întâmplă chiar și atunci când, ca În cazul colectivizării staliniste, statul recurge la resurse importante pentru a asigura un grad ridicat de respectare a directivelor sale. Cei care Își propun să ducă la Îndeplinire asemenea planuri nu suportă să fie dezamăgiți din cauza Încăpățânării unor realități sociale și fapte materiale. O
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
costurile de operare reduse sunt mai importante decât, de pildă, În marea industrie, gospodăria agricolă familială are avantaje extraordinare. Diversitatea conferă stabilitate și rezistență inclusiv organizațiilor foarte mari. Un oraș conceput pentru producerea unui singur bun - cum ar fi bijuteria stalinistă a industriei oțelului, Magnitogorsk - devine vulnerabil odată ce tehnologia este depășită și apare nevoia de mai multe produse specializate, În vreme ce un oraș nespecializat, care găzduiește mai multe domenii și o forță de muncă diversificată, poate face față unor șocuri mai puternice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
teamă, așa cum acceptăm creșterea arborilor sau extinderea rețelei de căi ferate” (citat În ibid,. p. 88). Cea mai mare parte a institutelor de ergonomie au fost Închise, iar specialiștii care lucraseră În cadrul lor au fost deportați sau executați În timpul epurărilor staliniste din anii '30. Lenin, „The Immediate Tasks of the Soviet Government”, Izvestia, 28 aprilie 1918, citat În Maier, „Between Taylorism and Technocracy”, p. 51 n. 58. (Pentru traducerea În limba română: Lenin, „Sarcinile imediate ale guvernului sovietic”, În Opere complete
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o foarte mare influență. Marele economist rus care a mers pe această linie a fost A.V. Ceayanov. Savant minuțios, susținător al micii proprietăți (a scris propriul său roman utopic) și Înalt funcționar sovietic, el a fost arestat de poliția stalinistă În 1932 și se crede că ar fi fost executat În 1936. Piotr Maslov a fost un alt rus contemporan cu Lenin care susținea că micile exploatări și intensificarea sunt eficiente și se opunea poziției acestuia. Lenin, The Agrarian Question
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de Științe a URSS, pe directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Manifestul și programul KONR „recunoșteau în mod curios necesitatea și legitimarea Revoluției din 1917 și condamnau trădarea idealurilor revoluționare de către bolșevici. Un asemenea punct de vedere era seducător pentru mulți intelectuali ruși (și sovietici) adepți ai doctrinei socialiste, fără excesele staliniste“. Mai târziu, în 1967, un simpozion organizat la Cambridge Massachusetts reunea învățați între care Adam B. Ulam16. Ulam insista atunci asupra problemei controversate: ce a fost marxist în Revoluția bolșevică?17. Acest tip de controverse ne-a focalizat atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în secolul XX, București, Humanitas, 1996, 542 p., passim; cea mai temeinică lucrare pe care o cunoaștem asupra Revoluției din octombrie în ipostaza de termen de comparație cu Revoluția franceză) și Stephen Koch (Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30 de ani de război secret, București, Editura Albatros, 1997, 558 p., passim). Dăm un eșantion din analiza făcută de François Furet (p. 84) mitologiei „sovietice“: „Să proclami vechea Rusie, abia ieșită din autocrație, patria clasei muncitoare internaționale, însemnă să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Havel, nu poate fi • Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, București, Ed. Anima, 1990. • Etienne de la Boétie, Discours de la servitude volontaire, Paris, 1983; apud Claude Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, Ed. Humanitas, 1994, p. 143. explicată doar prin duritatea regimului stalinist din România. Va trebui să invocăm în cauză și fatalismul paralizant al elitelor, nutrit, e drept, de la cel al mulțimilor, dar nu mai puțin vinovat, prin aceasta, pentru refugiul în infinite prudențe ori în interstițiu. Acest fapt contrastează cu abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
figurile satului de odinioară (strămoși ai eroului) și personajele feminine. Speciale au fost și unele circumstanțe legate de receptarea cărții, nu doar aspru primită de critica de întâmpinare din cauza neajunsurilor ei evidente, dar atrăgându-și și adversitatea unor medii foste staliniste, care se simțeau vizate în roman. Însă L. nu numai că nu va renunța la ideologia afișată, ci o va afirma și mai răspicat în scrierile ulterioare. În opinia sa, colectivizarea a fost un fenomen condus din umbră de inși
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
valorile occidentale și principiile legalității nu vor deveni un bun comun, „restituirea” României românilor nu va fi decât o iluzie. Un concept de eprubetă Ovidiu Pecican: Contra-reeducarea este un termen nefericit nu numai prin conotațiile lui ideologice - trimiterea la reeducarea stalinistă de tipul Încercat la Pitești -, ci, În primul rând, pentru că substantivizează, ca atâtea alte vocabule de aceeași sorginte (postmodernism, postistorie, trans-, meta-, para-, cvasi-cutare fenomen), o relație cu un obiect anume, desemnând dependența conceptuală de acel obiect și incapacitatea de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nouă privind limbajul. Mi se pare că obsedantul deceniu și Întregul său zgomot de fond au ocolit de fapt problema Înnoirii limbajului. Pentru că, dacă Într-adevăr se dorea o ieșire, atunci se schimba limbajul - dar limbajul a rămas același. Trecutul stalinist trebuia demascat cu mijloace standardizate, controlabile. Cu alte cuvinte, demascarea demascării. Aș vrea să mă refer la ideea de normalitate, care mi se pare extrem de interesantă: cum s-a pretins că s-a realizat normalitatea În comunism, doar prin decrete
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În termenii reactivatelor clișee jdanoviste, omul politic combate traducerile, cărțile „care fac apologia modului de viață burghez, chiar apologia crimei”, literatura decadentă „care otrăvește sufletul tineretului nostru”. Socotită vătămătoare, libertatea de creație este Înfierată, actul artistic redevenind, ca În vremea stalinistă, o afacere a activului de partid: De dragul libertății de creație noi nu putem Închide ochii, nu vom admite să se scrie orice fel de literatură. Nu vom admite nici un fel de literatură care ar putea dăuna educației socialiste a poporului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care erau puși În postura de scriitori-șefi. Această masă eterogenă a creat o presiune enormă asupra unui model de reprezentativitate de tip romantic. Noi suntem toți scriitori români, scriitori ai limbii române. Mă Întreb pe cine au reprezentat scriitorii epocii staliniste? Au reprezentat ei oare societatea civilă, dacă aceasta a existat? S-au reprezentat pe ei Înșiși? Au reprezentat dorința de a ocupa mai mult spațiu simbolic, ca să mă refer la Bourdieu? A reprezentat pactizarea cu puterea a lui Sadoveanu, Călinescu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
transmită, dacă vreți, păstrând sintagma pe care am folosit-o Înainte, alte valori comunitare decât cele ale ideologiei oficiale. Literatura aceea cu colectivizări, cu proletari buni și sabotori răi, acea literatură era covârșitoare. În anii ’50, ideologia feroce, de tip stalinist, obliga literatura să promoveze valorile susținute de documentele oficiale, adică ura de clasă, denunțul, antioccidentalismul, atașamentul față de partid și toate celelalte. Nu știu dacă ați cercetat vreodată un roman din anii ’50. Astăzi ni se pare caraghios, dar mă Întreb
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Am lucrat pe discursurile lui din ’71 și vă asigur că dacă pui În pagină discursul lui Ceaușescu din ’71 și acele rapoarte cumplite ale lui Jdanov, ideile sunt asemănătoare, pe alocuri identice. Marius Jucan: E clar că Ceaușescu era stalinist, și a rămas unul feroce. Sanda Cordoș: Explicând simplu, Îi rămăseseră orele de educație politică din Învățământul ideologic făcut În anii ’40-’50. Și pe acestea le reactivează. Mircea Zaciu istorisește În Jurnal Întâlnirea pe care o au scriitorii În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tranziție Îl Învederează. Problema proprietății este probabil mai specială decât cea a constrângerii religioase În contextualitatea istorică și socială a României. Nu este greu de observat că pentru o perioadă Îndelungată proprietatea a fost una tribală 1, iar În timpul epocii staliniste a fost vorba de „un vacuum de proprietate”2. Între aceste două limite, proprietatea individuală la români nu a fost nicicând descrisă ca fiind tipică unei „clase de mijloc”, ceea ce comportă cel puțin două consecințe: prima asupra polarizării sociale, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În toată țara. Încrederea În tranziție a aparținut, cum voi Încerca să demonstrez succint doar, unor foarte puțini intelectuali, pe de o parte, și grupului restrâns de demnitari politici și militari care l-au părăsit În ultimul moment pe dictatorul stalinist, pe de altă parte. Trebuie să facem diferența Între starea de spirit incendiară care a pregătit tranziția și cea care ține incontestabil de utopia culturală care s-a dezvoltat În perioada comunismului stalinist. Nu această inadecvare Între un anume tip
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au părăsit În ultimul moment pe dictatorul stalinist, pe de altă parte. Trebuie să facem diferența Între starea de spirit incendiară care a pregătit tranziția și cea care ține incontestabil de utopia culturală care s-a dezvoltat În perioada comunismului stalinist. Nu această inadecvare Între un anume tip de discurs politic postcomunist și realitate este scopul acestor rânduri, ci Întrebarea dacă individul, adică „românul”, s-a schimbat, a suferit percepția respectivei tranziții, În afară de „zgomotul și furia” ei. Cu alte cuvinte, mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar necesară, un fel de wishful thinking despre sfârșitul brusc al comunismului. Dar cum să pui capăt realității comuniste dacă chestiunea proprietății private Întârzia să fie rezolvată? Cartea lui Pavel Câmpeanu, Societatea sincretică, analizează ce s-a petrecut În societatea stalinistă, care și-a propus și a reușit să anihileze proprietatea. Nu pot să nu mă Întreb care este costul cultural al acestei destructurări? E Încă greu să măsurăm exact efectul distructiv al practicii de egalitarism forțat asupra comportamentului cultural al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
referate alcătuite ad-hoc, iar către sfârșitul anului o serie de articole veștejesc deschis vechiul concept jdanovist. Autorii sunt Virgil Ardeleanu (Intenție și modalitate), Lucian Raicu (Romanul și viziunea epică), Al. Piru (Direcții în romanul românesc contemporan), în ciuda vigilenței unui vechi stalinist cum era Mihai Novicov (Din nou despre roman, Critica și romanul). În 1964 Ștefan Bănulescu e prezent cu două dintre capodoperele sale, Mistreții erau blânzi și Dropia, alt prozator descoperit de revistă este Ion Băieșu, cu nuvela Sufereau împreună, în vreme ce
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
cu cel puțin un deceniu mai devreme, când deschiderea țării către Occident, relaxarea în domeniul polarizării sociale, tolerarea pieței ca sistem de distribuire secundar și acordarea de privilegii intelectualității a făcut ca inclusiv mulți dintre foștii deținuți politici ai perioadei staliniste anterioare să devină susținători ai socialismului românesc în general, ai lui Nicolae Ceaușescu în particular și membri ai Partidului Comunist. După 1989, aceștia au îngroșat rândurile campionilor anticomunismului și au avut probleme „morale” serioase pentru a explica opiniei publice convertirile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
București, 1986; Existența poeziei, București, 1986; De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș, București, 1989; Oglinda și vidul, Pitești, 1993; Peisaj critic, I-III, București, 1993-1999; Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului, Oradea 1996; A doua viață, București, 1997; Cum am devenit stalinist, Iași, 1997; E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Nimic n-ar trebui să cadă, Iași, 1997; Amarul târg, București, 1998; Imposibila neutralitate, pref. Gabriel Dimisianu, Iași, 1998; Amurgul idolilor, București, 1999; Dealul purtat de scripeți
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]