256,150 matches
-
ce va rata, mărturisește diarista fără ocol. Sînt leneșă, comodă, egoistă și fără prea mare energie. în Ťabsolutť nu cred în nimic și deci organic n-am entuziasm pentru nimic; n-am nici un fel de talent literar și deloc fertilitate". Starea de spirit a tinerei românce se află la antipodul celei a celebrei Marie Bashkirtseff, care se dorlota într-o grațioasă satisfacție de sine: "Quand je serais morte, on lira ma vie que je trouve moi trčs remarquable". De altminteri, Jeni
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
țară fără să-ți dai seama ce faci, și acolo, într-un tramvai, pe o stradă, pe lîngă Universitate de preferință, realizezi brusc că acum ești prizonierul Lor, te vor găsi, niciodată nu vei putea fugi". Cu timpul se conturează starea opusă nostalgiei, inhibiția proiectului de revedere a meleagului natal: "Cum să mă întorc într-o țară, pe drumurile sau pe cîmpiile căreia, la orice floare sau iarbă mai semeață, mi-aș putea spune că a crescut din groapa comună unde
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
albe. Cercul, niciodată închis cum se cade, al memoriei. Am auzit de multe ori, în amintirile oamenilor veniți într-un București unde se cunoștea cînd începeau și cînd se terminau cursurile la Universitate, că să fii student era ceva. Ei, starea asta, pîndită, în anii noștri, de o crîncenă banalitate (cine mai știe cînd a plecat ultima oară mai repede din amfiteatru ca să ajungă la muncă, sau așa ceva) se ține foarte țeapănă în însemnările lui Costache Olăreanu din '49 pînă-n '53
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
inopinată a domnului Președinte Traian Băsescu la Institutul "Martin Nasta". Cine l-o fi pus, încă nerefăcut complet după spitalizarea de la Viena? Putea face un șoc și să rămânem fără președinte, fiindcă iacă ce spune domnia sa despre spital: -E o stare de mizerie care, dacă ar fi într-o școală, aceasta n-ar fi autorizată... Și mie mi se pare că președintele a vorbit în hieroglife și metafore și de aceea, domnul ministru al sănătății ne lămurește ca pe niște telespectatori
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
încet, dar lunecos, pămîntul le-a fugit de sub picioare de-a lungul a trei cincinale de confruntare socială. Factorii principali ai acestei istovitoare partide, asemănătoare încleștării faimoșilor supercorpolenți niponi ce se împing cu kilogramele unei locomotive, și-au asigurat o stare materială bunișoară pentru sine și următoarele cinci-șase generații de urmași, în cazul în care aceștia se vor dovedi cât de cât capabili măcar miezul prăzii să-l păstreze, dacă nu să-l și fructifice. întru cinstirea unor merituoși bunici din
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
nemeritat beneficiu și scoțând asul din mânecă tocmai în clipa în care strângeam de pe masă potul. E inadmisibil! Sunt nevinovat, clamează din susul scării cel vătămat. Sau trântește portiera mașinii sale de lux. Dar să lăsăm de o parte problema stărilor sufletești ale celor hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului final - dar noi dosare apar la toată ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Margaretei lui Bulgakov, dramatizat și jucat de atîtea ori, am mers pe mîna regizorului Alexandru Tocilescu. Pînă la capăt. Și n-am greșit. Ba dimpotrivă. După spectacolul cu același titlu de la Sala Izvor a Teatrului Bulandra, am plecat cu o stare specială. Ca atunci cînd am ascultat, înainte de '89, la radio, dramatizarea lui după Divanul sau gîlceava înțelepților a lui Cantemir, care suna ca un manifest. Asumîndu-și codul lui Harms, însoțindu-se, pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
într-un produs finisat, ireproșabil. Multe dintre lucrările lui sunt de altfel pictate parcă cu o voită neglijență... Includerea pictorului norvegian în panteonul picturii moderne este strict legată de capacitatea sa de a pune în pagină, ca nimeni altul, emoții, stări afective. Munch a crezut că pictorul nu trebuie să "transcrie" realitatea înconjurătoare ci să redea impactul unei amintiri asupra propriei sensibilități. ŤNu trebuie să pictezi un scaun ci ceea ce a simțit o anume persoană văzându-l ť - scria artistul la
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
negru, ea este întruparea dezamăgirii. Alături de selecții din Friza vieții, a doua sală a expoziției include alte picturi și litografii din deceniul '90. Efectul cumulativ al acestor lucrări vizionare este remarcabil. Natura, fluidă, pictată în culori intense, pare să exprime stări sufletești. Imobilitatea ascunde izbucniri gata să erupă. Contururile personajelor, cu o individualitate de abia ghicită, sunt ca o membrană care cu greu menține integritatea corpurilor. Umbrele sunt în schimb clare și amenințătoare. Nu este de mirare că pictori precum Kirchner
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
și-au păstrat capul pe umeri, e zguduitoarea poveste a călăului chinez care visa să vadă un cap rămas la locul lui după ce l-a retezat. Implica povestea călăului artist într-o scrisoare prin care și-o făcea complice la starea lui pe Mariana Șora. Iar eu v-o povestesc - scria el cu umor negru, autopersiflant și autoflatant totodată - ca să știți pentru ce salut pe stradă cu mâna (niciodată aplecându-mă) și de ce închei această scrisoare veselă, stând drept, fiindcă...". Subînțelesul
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
ținea proaspete privirile și discursurile. Întotdeauna ne-am respectat, reciproc, și ceea ce ne apropie, și ceea ce ne desparte. Nu e puțin lucru. Poate și de asta, felul în care am citit prima lui carte a venit cumva în prelungirea acestor stări. O biografie, apărută la Polirom - din volum, cititorii noștri au putut să citească cîteva fragmente ceva mai iute decît data publicării - este de fapt un roman al unui tip de confesiune. Un roman al privirii către sine, un roman al
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
atât cele scrise, cât și cele primite de oameni aflați pe trei continente: Europa, Australia și America de Nord), nu se poate să nu remarcăm perfecta credibilitate a fiecărei scrisori și felul în care întregul epistolar devoalează, mai bine decât orice analiză, stările de suflet ale personajelor. Citite în succesiunea lor, scrisorile sunt revelatoare ale ființei umane care înregistrează cu maximă precizie stările de surescitare amoroasă, dar și îndoielile, temerile, obsesiile, frământările protagoniștilor. Tonul unei scrisori, aproape insesizabilele nuanțe stilistice, timpul scurs între
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
să nu remarcăm perfecta credibilitate a fiecărei scrisori și felul în care întregul epistolar devoalează, mai bine decât orice analiză, stările de suflet ale personajelor. Citite în succesiunea lor, scrisorile sunt revelatoare ale ființei umane care înregistrează cu maximă precizie stările de surescitare amoroasă, dar și îndoielile, temerile, obsesiile, frământările protagoniștilor. Tonul unei scrisori, aproape insesizabilele nuanțe stilistice, timpul scurs între primirea unei scrisori și redactarea răspunsului sunt primele care înregistrează eventuale modificări de nivel într-o relație amoroasă, ele pot
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
asta adunată de secole și pe care nimeni n-o mai citește..." (p. 247). Fiecare dintre cei patru semnatari de scrisori ai romanului lui Mihai Zamfir are propria sa marcă stilistică, la conturarea căreia au contribuit cultura, experiența de viață, stările de spirit date de întâmplările din jur. Petru este intelectualul puțin bizar, rupt de viața socială, care trăiește mai mult în amintire. Poartă în suflet Portugalia tinereții sale, pentru el timpul a înghețat în Lisabona de la mijlocul deceniului opt, este
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
dezordinilor și îmblîzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule argumente, că în această definiție intră orice artist, că ordonarea haosului este locul comun al tuturor intențiilor creatoare și că nimeni nu-și poate însuși
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
prin care să putem corecta sau anula urmările unei infracțiuni, nu ne rămîne la dispoziție decît pedeapsa. Pedeapsa este reacția pe care o avem în fața unui rău ale cărui consecințe nu le mai putem desființa. Pedeapsa nu poate să refacă starea inițială de dinainte săvîrșirii fărădelegii, ci poate doar să împiedice repetarea ei. Dacă pedeapsa ar putea repara complet răul făcut, anihilîndu-l pînă la stadiul în care lucrurile ar sta ca și cum răul nu ar fi fost săvîrșit, atunci dreptatea ar fi
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
ea răul în lume nu ar mai putea fi stăvilit. Și atunci, deși este rea, pedeapsa e bună pentru ordinea comunității în sînul căreia este aplicată. În lumea ireversibilă și univocă în care trăim, dreptatea, înțeleasă fie ca refacere a stării inițiale (cea premergătoare săvîrșirii răului), fie ca reciprocitate în virtutea căreia greșeala primește o reacție pe măsură, dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat. Este idealul pe care îl purtăm în fața ochilor din nevoia de a nu ne pierde iluziile despre viață
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
ca să ascund groaza mea de ridicol! Nu suportam să par caraghios. Nici o rușine nu mă inhiba mai mult. Teama că, într-o împrejurare sau alta, mă puteam face de râs, mă bloca, mă paraliza. Pur și simplu, nu eram în stare s-o controlez. Așa că "seriozitatea" lui Don Quijote m-a uimit și mi-a pus niște întrebări. Ce anume îl ajuta pe Don Quijote să nu se sinchisească de cei care râdeau de el? Scrânteala? Sau o credință? Și ce credință? Întemeiată
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în Vatra Fericirii că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
numărul unu, pe deasupra tuturor celorlalți, indiferent de națiune, este însă și rămâne pe veci unul, tot un român, Paul Celan. Cum face de adună sub un singur acoperiș sensibilitatea artistică și spiritul întreprinzător, două direcții aparent contrarii? Germain e-n stare să lipsească săptâmâni în șir, izolat de lume în câte o colibă de eremit din Himalaya, pentru a reveni apoi cu elan însutit, luând la rând festivalurile lirice de pe mai multe continente, consecutiv. Deschid volumele de poezie pe care mi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
a îngenunchiat și s-a rugat pentru sufletele celor pieriți în flăcări. Ar trebui să ne fie rușine, și Guvernului, și instituțiilor statului, și bisericilor, nouă tuturor, și trebuie să le cerem iertare celor morți că nu am fost în stare să facem ce trebuia (...) Cred că nu am lucrat indeajuns noi, bisericile, ca să schimbăm ceva în modul nostru de a gândi, de a raționa. Nu am făcut mare lucru să schimbăm ceva nu am protestat când am întâlnit și minciuna
Ce n-a făcut Patriarhul Daniel, a făcut Arhiepiscopul Romano-Catolic, Ioan Robu. El a mers și a îngenuncheat la Clubul Colectiv și s-a rugat pentru victime [Corola-blog/BlogPost/94297_a_95589]
-
în/față de conducători, în/față de sistemele societății (transporturi, învățământ, sănătate, biserică), precum și față de propriul patrimoniu cultural - toate acestea conducând într-un final la o dezordine atotcuprinzătoare și la o criză de identitate a unui întreg popor, adus deci într-o stare de vulnerabilitate profundă. În rest, despre Tolontan, numai de bine. C.F. Popescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
septembrie a fost de 108 (5,9 copii sub un an la 1000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna august, când a fost de 7,7 copii sub un an la 1000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna septembrie 13728 căsătorii, cu 8541 mai puține decât în luna august. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2034 divorțuri, cu 107 mai puține decât
Îngrijorător! Natalitatea în continuă scădere! [Corola-blog/BlogPost/94315_a_95607]
-
obiecte într-o clipă, numai bună de prăjit burgerii de trei ori mai repede, va intra curînd în dotarea armatei S.U.A.. Conform „Office of Naval Research” și companiei Boieng care lucrează la finalizarea ei, arma, dotată cu un laser în stare solidă ce dezvoltă o putere variind între 10 și 30 kw, și un sistem radar montat deasupra unui camion greu, este precisă și rapidă și poate doborî țintele în diferite medii. Un test recent arată că arma a reușit să
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
Johns, un tâmplar de 59 de ani din Newcastle silit să se retragă după o criză cardiacă și să ceară, pentru prima dată, ajutorul statului. Urmează un traseu kafkian, cu drumuri la agenția pentru locuri de muncă, chestionări nesfârșite despre starea de sănătate și stagii de calificare. „Cred că ciocnirea cu o birocrație nemiloasa e un subiect care trece dincolo de granițe, oricine înțelege frustrarea de a fi prins constant între call center-uri, de vorbă cu oameni care nu-ți dau ajutorul
ICR, partener al Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest [Corola-blog/BlogPost/94328_a_95620]