1,379,654 matches
-
regretatul G. Țeposu și mai apoi de dl Tudor Urian. Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca susține despre cultură că "este o afacere de stat, totuși". Și comentează în același stil golănesc de pe stadioanele patriei: "Muie Statul Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca susține despre cultură că "este o afacere de stat, totuși". Și comentează în același stil golănesc de pe stadioanele patriei: "Muie Statul Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Și comentează în același stil golănesc de pe stadioanele patriei: "Muie Statul Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei reviste care reușise să-și facă un nume, patronii au dat de cuvîntul (citește Cuvîntul!) care compromite. l În același număr din Ziua literară, un protest mai puțin obișnuit. Ca să nu zic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
erau ruși. Asta nu mai e o derivă. Invadarea unei țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat, exercitat de o armată. Occidentul nu distinge însă între cele două definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o populatie dezarmata" și cea de-a
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
țări și masacrarea sistematică a locuitorilor acesteia nu se mai numesc "derivă". E vorba de o activitate principala. D.A.: Putem spune deci că e vorba aici de un terorism de stat, deliberat? A.G.: Este un terorism deliberat. Un terorism de stat, exercitat de o armată. Occidentul nu distinge însă între cele două definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o populatie dezarmata" și cea de-a doua definiție, pe care o propun rușii și chinezii, definiția
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o populatie dezarmata" și cea de-a doua definiție, pe care o propun rușii și chinezii, definiția autocratica a terorismului, si anume: e terorist cel care se opune statului sau puterii stabilite. Este definiția pe care o dădea Tarul Nicolae Întîiul, sau Stalin, si e definiția pe care o continuă Puțin: Este terorist cel care contestă puterea stabilită. D.A.: Totuși, într-un caz cum era Kosovo s-a vorbit
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
care o dădea Tarul Nicolae Întîiul, sau Stalin, si e definiția pe care o continuă Puțin: Este terorist cel care contestă puterea stabilită. D.A.: Totuși, într-un caz cum era Kosovo s-a vorbit în Occident de un terorism de stat, și acolo Occidentul a intervenit. A.G.: Dacă mă întrebați de ce, am să vă amintesc că eu am cerut vreme de aproape 7 ani o intervenție în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
s-a vorbit în Occident de un terorism de stat, și acolo Occidentul a intervenit. A.G.: Dacă mă întrebați de ce, am să vă amintesc că eu am cerut vreme de aproape 7 ani o intervenție în Kosovo împotriva terorismului de stat al lui Milosevici, înainte de a obține asta. Apoi, europenii se tem mult mai mult de Puțin decît de Milosevici. D.A.: Vorbiți de o spaimă concretă? A. G.: O spaimă, sau chiar o panică. E complicată spaimă asta! Pe de o parte
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
și morale ale populației, făcînd un milion de morți. În ruinele rămase s-au instalat gangsterii și fanaticii de talibani, care l-au invitat pe Ben Laden, iar rezultatul au fost atentatele din 11 sept. Iată însă că armata rusă, statul major rus, n-au învățat nimic din asta și ne prezintă în Cecenia un remake al Afganistanului. Armata rusă distruge totul în Cecenia, iar în dărîmături se vor instala gangasterii și fanaticii. D.A.: În mare, lucrul e deja pe cale de
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
cîțiva zeci de refugiați ceceni de pe teritoriul său. D.A.: Putem spune că Suedia se teme de Puțin? A.G.: Nu știu de ce se teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în acest caz... imorală. Pentru că, încurajînd furia războinica a statului major rus și a lui Puțin, se pune în pericol nu numai morală, dar chiar securitatea Europei. Puțin e în acest moment un pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce rușii au făcut în Afganistan. D.A.: Pentru că am vorbit de morală
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
însă, spațiul virtual, electronic, la noi, încă nu are, de pildă, impactul fantasmelor naționaliste cu care suntem burdușiți din naștere. Motivația anchetei Contrafortului este evidentă în aceste condiții: după aproximativ un deceniu de "trafic" cu bunuri simbolice între cele două state și comunități scriitoricești, a întocmi un bilanț, oricât de sumar, al eficienței acestui "comerț" cultural are valoarea developării unei stări de fapt, obligând realitatea să iasă din vagul comod, din amânările și eschivele în care se complac mulți intelectuali și
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
asta ar fi însemnat, nu-i așa?, "restabilirea firului întrerupt al istoriei"), care fără să înregistreze fapte notabile, pe plan politic și economic, a plasat apropierea dintre cele două maluri ale Prutului într-o perspectivă echivocă și ineficientă. Cele două state (folosesc deliberat termenul "state", căci țara e una: România) formează două realități paralele, distincte, care interferează doar la nivel de persoane, nu și al modelelor generale sau al proiectelor îmbrățișate mutual. Azi, la Chișinău, avem un regim comunist, obedient sută
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
nu-i așa?, "restabilirea firului întrerupt al istoriei"), care fără să înregistreze fapte notabile, pe plan politic și economic, a plasat apropierea dintre cele două maluri ale Prutului într-o perspectivă echivocă și ineficientă. Cele două state (folosesc deliberat termenul "state", căci țara e una: România) formează două realități paralele, distincte, care interferează doar la nivel de persoane, nu și al modelelor generale sau al proiectelor îmbrățișate mutual. Azi, la Chișinău, avem un regim comunist, obedient sută la sută Moscovei, care
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
până la atingerea acelui visat nivel de prosperitate, mă întreb, cine va salva Basarabia? Cum și în cât timp își va depăși ea handicapul istoric, retardarea economică și instituțională? Va fi "suturată" vreodată falia ce se adâncește continuu între cele două state?... Mărturisesc că nu am un răspuns la această întrebare. În lipsa unor strategii politice, măcar, noi, intelectualii, să ne integrăm, cât mai "avem voie", și faptul că ceilalți repondenți ai Contrafortului au interpretat sintagma în sensul sugerat de inițiatorii anchetei - recuperarea
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
că dl Iliescu - bugetar ca salarizare - a luat grija salariaților firmelor private mixte sau străine care cîștigă peste zece mii de dolari în România, vrînd să-i impoziteze progresiv. Ce să-i mai impoziteze, fiindcă oricum firmele care îi plătesc dau statului român o groază de bani impozit pentru aceste salarii. A pune două impozite pe același salariu, doar ca să moară și capra vecinului - sau mai degrabă să-și ia tălpășița din România - nu ni se pare cea mai bună metodă de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
delfin devenit cvasi-uzurpator. I se pot reproșa multe lui A. Năstase, dar nu că n-a învățat bine lecția înaintașului. Neavând, între 1996 și 2000 (iar mai înainte nici atât) șansa unei mediatizări ";naturale" (adică decurgând dintr-o funcție importantă în stat), el a apelat la nenumărate subterfugii pentru a-și asigura vizibilitatea. Mania replicilor pe orice temă și în orice împrejurare, tehnica scrisorilor adresate cui vrei și cui nu vrei — care-l făcuseră, într-o vreme, de râsul curcilor — au dat
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
mobile, mașină și cine știe ce alte accesorii menite să le ușureze viața. Dacă suntem serioși, observăm că de astfel de avantaje beneficiază mai ales categorii, alese pe sprânceană, de bugetari. Lăsând de-o parte cohorta de parlamentari, miniștri, consilieri, secretari de stat, directori generali, șefi și sub-șefi de regii, există ramuri întregi de români care trăiesc pe seama restului populației. Cu ce-or fi mai "cetățeni" polițiștii și militarii, să zicem, ca să se bucure de rețele paralele de spitale, case de odihnă, terenuri
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
blocajul cultural devine endemic, iar dialogul virtual se actualizează în soliloc. Soția unui bun amic, compozitor englez de notorietate, a îndeplinit la un moment dat funcția de director al muzicii în Arts Council din Marea Britanie (un fel de secretar de stat în Ministerul Culturii). Știind câte baricade sunt la noi între demnitari și artiști, am întrebat-o cum se înțelege ministrul cu muzicianul? Mi-a răspuns simplu, fără să se gândească: "eu sunt ministru doar câțiva ani; el este compozitor toată
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
și coerentă preocupare, își pot găsi concretețe pe scenă. Mai știu la fel de bine că mai întotdeauna valorile au avut parte de tratamente lezante, de perioade dificile. Vreți să faceți să se dezvolte teatrul și muzica în țara voastră, retrageți mîna statului de deasupra lor. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nici o putere de viață proprie, împiedicînd prin aceasta dezvoltarea adevărată a elementelor vitale de artă, multe-puține, de cari dispune în acest moment țara noastră." Un
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
și fără retușuri - de istoriografia comunistă. Și pentru unii, și pentru alții, Carol a fost un ușuratic, un vînător de fuste; a guvernat țara dictatorial; a comandat din umbră asasinarea Primului Ministru Gheorghe Duca; s-a îmbogățit furînd din bugetul statului; și, mai ales, a avut drept iubită o evreică ("Lupeasca"). Cine să stea să mai observe flagrantele contradicții ale acestui portret-robot? "Vînătorul de fuste" a fost, totuși, fidel unei singure femei, Elenei Lupescu; iar spoliatorul poporului român a dus în
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
buzunarele culturii române. E imposibil să găsim, în toată istoria noastră, o perioadă comparabilă cu acest deceniu în privința caratelor reale purtate de operele literare apărute atunci. Regele Carol a fost un soț infidel, într-adevăr: dar există mulți șefi de stat, din secolul al XVIII-lea și pînă astăzi, care să se fi sustras acestei reguli? În infidelitatea lui instituțională, a avut însă nenorocul să fie fidel unei singure femei, timp de treizeci de ani. S-a îmbogățit, ce-i drept
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
că-l citește pe autorul Comediei umane din pură plăcere, nu se poate abține - și bine face - să nu cerceteze, cu o pasiune de arhivar, biografia contradictorie a romancierului atras sau respins de universul celei de a patra puteri în stat, până să ajungă la "adevărul esențial" vizat în ultimă instanță. Tot așa, prefațând în 1969 ediția completă din Operele flaubertiene, criticul declară că nu "susține nici o teză", nefiind "nici filosof, nici estetician, nici psihanalist, nici lingvist". El nu e însă
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Mircea Mihăieș ESENȚĂ politienescmilitara a statului român, adusă la culmi incredibile pe vremea comunismului, s-a perpetuat cu brio până în ziua de azi. Nu chiar în formele agresive cunoscute pe când la comanda se aflau Postelnicu, Iulian Vlad și ceilalți corifei ai bulanului și cătușei, dar nici
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
am auzit că vreun general să fi fost implicat în traficul de floarea-soarelui, dar despre mulți s-a scris că fac parte din rețelele de distribuire a drogurilor? Popularitatea poliției e cu atât mai uimitoare cu cât, iată, însuși șeful statului, cel mai .tolerant. fiu al națiunii, tuna și fulgeră împotriva gradaților. S-a făcut mult caz că destituirea câtorva capete ale poliției s-a produs sub presiunea lui Ion Iliescu. Nu știm ce fel de pârghii a acționat prezidentul și
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
a putut rezolva cazul .Liceul Monet. pentru a pune în locul lui pe-un fost .rotit. despre care presa scrie că ar fi unul din vinovații căderii Bancorex-ului indică dimensiunea grotesca a farsei desfășurate sub ochii noștri. Esență polițienească a statului român actual nu are doar baze politice. Baza puterii polițienești este . în primul rând . o bază economică. Ea poate fi probata, la modul empiric, luând nume de nume generalii și coloneii din poliție și armată. Conform ultimului grafic, publicat la
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]