786 matches
-
Directiva 2009/72/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice", anulând practic mecanismul concurențial. Prin urmare, textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care este înțeles în sensul statuării unui monopol pe piața energiei electrice în favoarea unui singur agent economic, indiferent care ar fi acesta, în detrimentul tuturor agenților economici prevăzuți de Legea nr. 357/2005 care asigură în condiții determinate concurența în activitatea de administrare a piețelor de interes
DECIZIE nr. 53 din 5 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) lit. f) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261509_a_262838]
-
soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; 5. chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; 6. chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Cluj
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Prin prezenta sesizare se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 650 și art.
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
prin Legea nr. 134/2010 nu poate fi uzitat atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condiția restrictivă de admisibilitate analizată, rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privința raportului juridic dedus judecății. Față de argumentele evocate mai sus, ce fundamentează inadmisibilitatea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, care prevalează, nu se mai impune analizarea celorlalte elemente de admisibilitate. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la
DECIZIE nr. 1 din 18 noiembrie 2013 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 650 şi art. 665 raportat la art. 818 şi art. 819 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258103_a_259432]
-
asumat de România încă din anul 1990". Domeniul reglementat de această lege este "de importanță națională, întrucât va produce efecte pe tot teritoriul țării și va îmbunătăți modul de furnizare a serviciilor publice pentru toți locuitorii din România". De asemenea, "statuarea principiului descentralizării la nivel constituțional reflectă în mod direct importanța pe care i-a acordat-o acestui domeniu chiar legiuitorul constituant". 39. Referitor la aplicarea imediată a legii în cauză, se invocă rațiuni ce țin de aprobarea bugetului pe anul
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și Justiție cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, însă această dezlegare poate privi numai interpretarea și aplicarea unitară a conținutului dispozițiilor legale. Astfel, în opinia reprezentantei autoarei excepției de neconstituționalitate, singura concluzie care se impune, pornind de la aceste statuări ale Curții Constituționale, este aceea că o excepție de neconstituționalitate care privește "dezlegarea dată unor probleme de drept" de către Curtea Constituțională este admisibilă, Curtea având competența să se pronunțe asupra acesteia, aspect statuat explicit prin Decizia nr. 206 din 29
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
convențional, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor art. 20 din Legea fundamentală. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 27 din 14 noiembrie 2011 validează mecanismul reglementat de titlul VII din Legea nr. 247/2005 , stabilind prioritatea aplicării acestuia prin statuarea inadmisibilității acțiunilor îndreptate direct împotriva statului român, întemeiate pe dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În concluzie, autoarea excepției apreciază că titlul VII din Legea nr. 247/2005 , așa cum
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
autoritate de stat, prin care se asigură controlul aplicării unitare și respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate, precum și funcționarea direcțiilor de muncă și securitate socială. 15. În ceea ce privește interdicțiile și limitele de reglementare pe calea ordonanțelor de urgență se invocă statuările din jurisprudența Curții Constituționale în materie, arătându-se că măsurile adoptate prin actul normativ atacat nu afectează nici capacitatea administrativă și nici funcționarea ministerului în subordinea căruia se înființează Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială. Mai mult, prin
DECIZIE nr. 498 din 24 iunie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin lege, cu modificări şi completări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263703_a_265032]
-
soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 37. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
instituirea dreptului de preemțiune pentru coproprietari sau, în cazul devălmășiei, posibilitatea stabilirii unor cote-părți ideale, care să poată fi înstrăinate, respectând dreptul de preemțiune). 5. Se constată că dispoziția legală care face obiectul excepției de neconstituționalitate contravine normelor constituționale. Astfel, statuarea prin lege a imposibilității ieșirii din indiviziune reprezintă, în realitate, o lipsire de conținut a dreptului de proprietate pe care îl au coproprietarii - membri ai obștei de moșneni. Ca urmare, sunt încălcate textele art. 44 alin. (1) și alin. (2
DECIZIE nr. 390 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263633_a_264962]
-
soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 33. Luând în considerare obiectul cauzei și faptul că dreptul ce se contestă a fost recunoscut magistraților pârâți în mod irevocabil prin
DECIZIE nr. 23 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.340/97/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru cre��terea copilului în vârstă de până la 2 ani, în sensul de a stabili dacă drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 se încadrează în sintagma de "indemnizaţie avută" şi trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
și numire. În concluzie, se solicită admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și puterea executivă, precum și a existenței blocajului instituțional ce poate fi înlăturat numai prin statuarea unei modalități concrete de soluționare a conflictului juridic care produce în continuare efecte, respectiv prin recunoașterea competenței Consiliului Superior al Magistraturii de a propune numirea în funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. III. În conformitate cu dispozițiile art. 35
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
aparența de imparțialitate a magistraților Curții, aceștia neputând fi desemnați de aceeași autoritate care este chemată ulterior în judecată. Consideră că în cauză există un conflict juridic de natură constituțională și solicită Curții să constate existența blocajului instituțional care impune statuarea unei modalități concrete de rezolvare, respectiv recunoașterea competenței Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidații naționali la funcția de judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului. În continuare, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul prim-ministrului, domnul Victor-Viorel Ponta. Acesta
DECIZIE nr. 231 din 9 mai 2013 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre puterea judecătorească, reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, şi puterea executivă, reprezentată prin Guvernul României, formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252355_a_253684]
-
soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; 5. chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; 6. chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilității sesizării, se constată că primele 3 condiții sunt îndeplinite, întrucât tribunalul, legal învestit cu
DECIZIE nr. 4 din 14 aprilie 2014 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262447_a_263776]
-
soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Astfel, în ceea ce privește primele 3 condiții enumerate mai sus, se constată că acestea sunt îndeplinite, întrucât s-a făcut dovada existenței unui litigiu
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
soluționeze cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Prin prezenta sesizare, se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. (2
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
sau liber exprimat al votului. De asemenea, se susține că și criticile de neconstituționalitate raportate la art. 62 alin. (3) sunt neîntemeiate, exprimarea votului prin corespondență neafectând reprezentativitatea membrilor Parlamentului în funcție de numărul populației. 26. Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la statuările Curții Constituționale din Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 , se constată că, întrucât nu se cunoaște data la care vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare la termen și nici data intrării în vigoare a noii legi, nu se poate
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
de la sfera noțiunii de "chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei", astfel cum aceasta s-a conturat în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală, dar cu trimiteri și la statuările în materie civilă asupra aceleiași sintagme, judecătorul-raportor a apreciat, pe de o parte, că problema conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal (ridicată concret în încheierea de sesizare) se caracterizează printr-o doză mult
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
cauza; - soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; - chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; - chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 26. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, tribunalul
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
astfel de procedură în privința dreptului de acces la instanță și, respectiv, dacă instanța de drept comun poate substitui, prin actul propriu de judecată, acea procedură administrativă, statuând pe fondul dreptului, întrucât, în soluționarea unei întrebări prealabile, gradul de generalitate al statuării este redus, dezlegarea chestiunii de drept limitându-se, punctual, la spețe similare cu cea în care sa inițiat procedura de unificare a interpretării normei juridice. În consecință, se constată că problema dedusă interpretării în prezenta cauză se referă la consecințele
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar ( Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016). 22. Raportând aceste statuări la cauza de față, Curtea constată că, prin reglementările criticate, legiuitorul a procedat la stabilirea sursei, respectiv a modului de finanțare a cheltuielilor potențiale preconizate. 23. Astfel, în cazul stimulentelor financiare ce pot fi acordate de Ministerul Sănătății, ministerele și
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
cu Adresa nr. 5/7.442/2015, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 785 din 3 februarie 2016, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă în acest sens prevederile art. 126 și art. 129 din Constituție, precum și statuările Curții Constituționale, potrivit cărora este în competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, principiul liberului acces la justiție semnificând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza procedurile instituite în formele și
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
din studierea site-ului www.scj.ro. 23. Prioritar s-a arătat că aspectele ce fac obiectul prezentei sesizări sunt, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, chestiuni de drept, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție statuarea asupra modalității de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 77, dar și asupra dispozițiilor art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 și art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă. 24. Din studierea jurisprudenței rezultă că instanța
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; 5. chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; 6. chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 63. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Iași este legal
DECIZIE nr. 34 din 24 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 77 din Codul muncii cu referire la art. 278 alin. (1) din Codul muncii şi art. 1.326 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278906_a_280235]
-
ordin general, pe baza analizei "contextului istoric în care au operat înscrierile în cartea funciară în favoarea Fondului B.O.R. al Bucovinei" (Decizia civilă nr. 147/A 2013, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă, anterior menționată). Aceste statuări ale instanței de judecată contravin jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în privința înscrierilor în cartea funciară, a statuat cu valoare de principiu că autoritățile naționale competente nu pot opera înscrierea în cartea funciară pe baza unor "considerații istorice de
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]