3,585 matches
-
sau calcifică este considerată cea mai frecventă leziune valvulară întâlnită la pacienții vârstnici (3 5). În Helsinki Aging Study, 501 pacienți rando- mizați, de ambele sexe, cu vârsta între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
între 75 și 86 de ani, au efectuat ecocardiografie (4,5). Prevalența stenozei aortice cel puțin moderate, definită ca o arie a valvei aortice ≤ 1,2 cm 2 și un raport de velocități ≤ 0,35, a fost de 5%. Prevalența stenozei aortice critice (aria valvei aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la indivizii cu vârsta între 75 și 76 de ani până la aproape 6% la cei cu vârsta peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortice ≤ 0,8 cm2 și un raport de velocități ≤ 0,25) a crescut cu vârsta de la 1 2% la indivizii cu vârsta între 75 și 76 de ani până la aproape 6% la cei cu vârsta peste 86 de ani (5). Stenoza aortică moderată sau severă a fost mai frecventă la femei (8,8% versus 3,6% la bărbați) (4). Prevalențe similare au fost raportate la populațiile de vârstnici din centrele de îngrijire, frecvența bolii fiind chiar mai mare la cei cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
8% versus 3,6% la bărbați) (4). Prevalențe similare au fost raportate la populațiile de vârstnici din centrele de îngrijire, frecvența bolii fiind chiar mai mare la cei cu vârsta peste 90 de ani (6,7). Cele două cauze ale stenozei aortice suficient de severe pentru a impune intervenția chirurgicală sunt calcificările valvelor bicuspide congenital și calcificările degenerative ale valvelor tricuspide (2,8). Distribuția relativă este influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
valvelor tricuspide (2,8). Distribuția relativă este influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală (4%). BPOC și disfuncția cognitivă apar în procente semnificative (17%, respectiv 9%) (3). Factorii de risc pentru apariția stenozei aortice degenerative sunt: vârsta - fiecare creștere a vârstei cu 10 ani se asociază cu dublarea riscului; sexul masculin - dublarea riscului; fumatul - crește riscul cu 35%; istoricul de hipertensiune arterială (HTA) - creșterea riscului cu 20%. Alți factori de risc semnificativi sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
riscului; sexul masculin - dublarea riscului; fumatul - crește riscul cu 35%; istoricul de hipertensiune arterială (HTA) - creșterea riscului cu 20%. Alți factori de risc semnificativi sunt concentrațiile serice crescute de lipoproteine cu densitate mică și LDL colesterol. Scleroza valvulară aortică fără stenoză este frecventă la adulții vârstnici, fiind întâlnită la 26 29% dintre indivizii cu vârsta de 65 de ani și peste (11,12). Prevalența este mai mare odată cu înaintarea în vârstă: 35% la cei între 75 și 84 de ani și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
și 48% la cei peste 85 de ani (11). Este detectată în mod obișnuit la ecocardiografia efectuată pentru alte indicații, deși unii pacienți pot prezenta un suflu mezosistolic de ejecție. Scleroza valvulară aortică este importantă clinic deoarece poate progresa spre stenoză aortică și este un marker de risc cardiovascular crescut. 22.1.2. Baze fiziopatologice Stenoza aortică degenerativă este caracterizată prin îngroșarea foițelor valvulare aortice și calcificări la pacienții cu valve aortice congenital bicuspide sau cu valve aortice anatomic normale, tricuspide
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
ecocardiografia efectuată pentru alte indicații, deși unii pacienți pot prezenta un suflu mezosistolic de ejecție. Scleroza valvulară aortică este importantă clinic deoarece poate progresa spre stenoză aortică și este un marker de risc cardiovascular crescut. 22.1.2. Baze fiziopatologice Stenoza aortică degenerativă este caracterizată prin îngroșarea foițelor valvulare aortice și calcificări la pacienții cu valve aortice congenital bicuspide sau cu valve aortice anatomic normale, tricuspide. Fiziopatologia bolii valvulare aortice calcificante se caracterizează prin trei procese principale: acumularea de lipide, inflamație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
histologic (20). Scleroza aortică poate progresa la valvulopatie aortică degenerativă, cu obstrucția fluxului sanguin, deoarece foițele valvulare îngroșate, rigide, nu se deschid suficient în timpul ejecției ventriculare. Spre deosebire de ateroscleroză, în care evenimentele clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus la sugestia că valvulopatia aortică degenerativă, calcificantă, este asemănătoare procesului aterosclerotic. Deși stenoza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus la sugestia că valvulopatia aortică degenerativă, calcificantă, este asemănătoare procesului aterosclerotic. Deși stenoza aortică degenerativă are multe similitudini cu ateroscleroza, între ele există și diferențe semnificative (13). În plus, nu există date suficient de convingătoare că tratamentul cu statine poate încetini progresia bolii dacă s-a instalat deja obstrucția valvulară, chiar ușoară. Factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
semnificative (13). În plus, nu există date suficient de convingătoare că tratamentul cu statine poate încetini progresia bolii dacă s-a instalat deja obstrucția valvulară, chiar ușoară. Factorii genetici joacă un rol la cel puțin o parte dintre pacienții cu stenoză aortică. De exemplu, mutațiile în reglatorul NOTCH 1 se asociază cu o varietate de anomalii valvulare aortice, ca bicuspidia cu sau fără anevrism de aortă toracică, și cu calcificări severe ale valvelor aortice transmise după un pattern autosomal dominant (21
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
mutațiile în reglatorul NOTCH 1 se asociază cu o varietate de anomalii valvulare aortice, ca bicuspidia cu sau fără anevrism de aortă toracică, și cu calcificări severe ale valvelor aortice transmise după un pattern autosomal dominant (21). Agregarea familială a stenozei aortice calcificante cu transmitere aparent autosomal dominantă a fost raportată într-un studiu din Franța (22). Această agregare nu a putut fi explicată de hipercolesterolemie sau boala cronică de rinichi, cu toate că nu a putut fi demonstrată o anomalie genetică specifică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
autosomal dominantă a fost raportată într-un studiu din Franța (22). Această agregare nu a putut fi explicată de hipercolesterolemie sau boala cronică de rinichi, cu toate că nu a putut fi demonstrată o anomalie genetică specifică. Alți factori de risc pentru stenoza aortică degenerativă sunt polimorfismele genelor pentru apolipoproteina E, interleukina-10, receptorul vitaminei D și enzima de conversie (23). 22.1.3. Progresia hemodinamică La indivizii cu valve aortice normale, aria efectivă de deschidere a valvei este egală cu aria de secțiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
al VS, care, la adult, este în jur de 3 -4 cm2. Pe măsură ce se dezvoltă stenoza aortică, velocitatea anterogradă rămâne normală și există doar un gradient minim transvalvular până când aria orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
minim transvalvular până când aria orificiului ajunge la mai puțin de jumătate din valoarea normală. Stenoza valvulară aortică degenerativă fără un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
un gradient semnificativ (definită ca o veloci- tate a jetului aortic ≤ 2,5 m/s) poartă numele de scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
scleroză valvulară aortică. Stenoza aortică apare când velocitatea anterogradă la nivelul valvei anormale este de cel puțin 2,6 m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui simptome non-cardiace leziunii valvulare: dispneea poate fi datorată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui simptome non-cardiace leziunii valvulare: dispneea poate fi datorată unei boli pulmonare sau decondiționării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]