1,700 matches
-
după el stilistica s-a înfundat deseori în studiul fastidios al limbii unui autor, în ignorarea totală a valorilor estetice ale limbajului, dar de degradarea copiei nu poate fi răspunzător modelul. Modelul este și azi actual, pentru că Tudor Vianu menține stilistica în sfera criticii, urmând în acest sens pe Leo Spitzer, care în ultimele lui articole cerea insistent ca studiul limbajului să fuzioneze cu critica literară. [...] Critica stilistică este pentru el o însumare de metode: lansonism, critică simpatetică (Einfühlung), critică psihologică
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
estetică și morală, București, 1946; Anton Pann, București, 1955; Cervantes, București, 1955; Probleme de stil și artă literară, București, 1955; Voltaire, București, 1955; Literatură universală și literatură națională, București, 1956; F. M. Dostoievski, București, 1957; Problemele metaforei și alte studii de stilistică, București, 1957; Versuri, București, 1957; Ideile lui Stendhal, București, 1959; Alexandru Odobescu, București, 1960; Studii de literatură universală și comparată, București, 1960; ed. 2, București, 1963; Jurnal, București, 1961; Schiller, București, 1961; Goethe, București, 1962; Arghezi, poet al omului. „Cântare
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
de Al. A. Philippide, București, 1965; Studii de literatură română, București, 1965; Postume. Istoria ideii de geniu. Simbolul artistic. Tezele unei filosofii a operei, postfață Ion Ianoși, București, 1966; La Societé littéraire „Junimea”, pref. Pompiliu Marcea, București, 1968; Studii de stilistică, îngr. și introd. Sorin Alexandrescu, București, 1968; Corespondență, îngr. și introd. H. Zalis, București, 1970; Scriitori români, I-III, îngr. Cornelia Botez, pref. Pompiliu Marcea, București, 1970; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare cu G. Călinescu, Matei Călinescu și Adrian Marino
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
și postfață Constantin Ciopraga, București, 1974; Mihai Eminescu, îngr. Virgil Cuțitaru, pref. Al. Dima, Iași, 1974; Idealul clasic al omului, îngr. și introd. Mircea Martin, București, 1975; Trei primăveri bănățene ale lui Camil Petrescu (în colaborare), Timișoara, 1975; Studii de stilistică, îngr. Cornelia Botez, postfață Sorin Alexandrescu, București, 1975; Studii de metodologie literară, introd. Al. Dima, postfață Ion Hangiu, București, 1976; Scrieri despre teatru, îngr. și introd. Viola Vancea, București, 1977; Scrieri de călătorie, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1978
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
49-63; Ionescu, Romanul, 110-127; Mihăilescu, Conceptul, I, 433-440, passim, II, 17, passim; Papahagi, Exerciții, 98-102; Săndulescu, Continuități, 252-257; Simion, Scriitori, II, 369-390; Zaciu, Teritorii, 173-176; Martin, Identificări, 103-138, 158-188; Cioculescu, Itinerar, IV, 333-338; Petru Vaida, Interpretarea filosofică a timpului și stilistica lui Tudor Vianu, „Revistă de filozofie”, 1978, 2; Edgar Papu, Tudor Vianu, Protée ou Le Polymorphisme en critique, CREL, 1978, 4; Crăciun, Confesiuni, 284-288; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 176-188; Șerban, Ispita, 239-243; Martin, Dicțiunea, 82-108; Massoff, Teatr
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Scrieri inedite ale lui Vianu, RL, 1997, 39; Tudor Vianu, CC, 1997, 11-12 (semnează Eugen Simion, Klaus Heitmann, Dumitru Micu, Dan Grigorescu, Mihai Cimpoi, Mircea Zaciu, Alexandru Surdu, Valentin Lipatti, Valeriu Cristea, Ion Ianoși, Livius Ciocârlie); Florin Mihăilescu, Stil și stilistică în concepția lui Tudor Vianu, VR, 1997, 11-12; Gheorghe Bulgăr, Tudor Vianu și Dicționarul Eminescu, VR, 1997, 11-12; Mircea Anghelescu, Portretul criticului tânăr, RL, 1997, 51-52; Barbu Cioculescu, Tudor Vianu. Fotografii într-un album imaginar, RL, 1997, 51-52; Gheorghe Grigurcu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
statuetei apare unicul tatuaj paleolitic. Ca și figurinele menționate anterior, aceasta poartă o centură vizibilă pe spate, constând într un sul relativ gros, incizat cu câteva linii transversale (N. Praslov, 1995). Grupa siberiană. Este caracterizată de marea unitate, tehnică și stilistică, a seriilor de statuete, de la Malta și Buret. Liniile esențiale ale acestei unități sunt: dispariția volumului exagerat al bazinului, membre relativ normale, figurarea detaliată a capului, uneori cu trăsăturile feței, părului și coafurii, reprezentarea veșmântului (fig. 10). În ceea ce privește încadrarea cronologică
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
traduceri (multe rămase în presă) din literatura latină (Vergiliu), italiană (Leopardi, Silvio Pellico), franceză (Victor Hugo) și germană (Goethe, Schiller, Ferdinand Freiligrath) nu au alte calități în afara exactității. SCRIERI: Etica sau filosofia practică a lui Aristotel, București, 1868; Manual de stilistică, București, 1880; Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
unor scriitori importanți din America Latină, din spațiul cultural al limbii spaniole, printre care Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Mario Vargas Llosa. Limbajul simbolic și aluziv, cu expresii sofisticate, caracterul uneori complicat al narațiunii constituie reale dificultăți de transpunere, echivalare lingvistică și stilistica, pe care traducătoarea le-a depășit cu succes. Au interesat-o și unele scrieri autobiografice, cărora le dezvăluie complexitatea în echivalări nuanțate, ca, de pildă, Între scris și sânge. Conversații cu Carlos Cătănia de Ernesto Sábato, mediind cititorului român înțelegerea
VOINA-RAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290625_a_291954]
-
datorită construcției de tip puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
colaborare, numeroase manuale școlare și editează texte clasice pentru uz școlar (excerpte din scrieri ale lui Cezar, Cicero, Tit Liviu, Ovidiu, Vergiliu, Esop, Xenofon, Lucian). Dacă numele lui ca autor al lucrărilor Gramatica limbii latine. Morfologia, sintaxa și noțiuni de stilistică (1909) și Noțiuni elementare de versificațiune latină. Prosodia și metrica (1916) sau al antologiei Istoria literaturii latine pe bază de texte (1928) este cunoscut mai cu seamă elevilor și studenților clasiciști, P.-L. capătă o notorietate mai largă datorită unei
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
la „România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca efect retoric și cauză producătoare; dar în ambele cazuri ea este o semiprezență, în sensul în care este integrată mai curând ca sugestie decât ca
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
piese originale - unele pentru teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais ș.a. sunt rodnice
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul face să răbufnească suferințele și privațiunile trăite în închisorile comuniste. În studiile și eseurile reunite în Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru (1985), R. încearcă să fundamenteze „stilistica antropologică” sau „antropologia stilistică” pornind de la sugestiile lui Buffon sau de la ideile lui Gilbert Durand. Considerațiile sale pe marginea unor piese de teatru de Ibsen, Strindberg, Gorki, Beaumarchais ș.a. sunt rodnice pentru regizor, actor și spectator atâta timp cât rămân la nivelul
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
titlu (1990), se schițează o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru, Iași, 1985; Mozart. Șapte zile pentru nemurire, București, 1987; Pe bulevard în jos..., București, 1990; O vizită la regele Mihai I, București, 1990; Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste, București,1992; Sânge pe
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru, Iași, 1985; Mozart. Șapte zile pentru nemurire, București, 1987; Pe bulevard în jos..., București, 1990; O vizită la regele Mihai I, București, 1990; Caidul. Nuvelele adolescenței în temnițele comuniste, București,1992; Sânge pe râul Doamnei, București, 1992
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
combătut prin directivă oficială și în România, într-o „campanie de luptă” în stilul obișnuit al activismului de partid. Proletarskaia Kultura fusese, în primul deceniu și jumătate al Rusiei Sovietice (1917-1932), o organizație de descendență avangardistă (cu tangențe programatice și stilistice futuriste), care își propunea demolarea ideologiei burgheze, printr-o propagandă radicală de stânga, însă refractară disciplinei de partid, ceea ce aduce reprobarea drastică, de către V.I. Lenin însuși, la Congresul Proletkultului din ianuarie 1920, urmată de ieșirea treptată a mișcării din prim-
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
publice, la „Gazeta Transilvaniei”, „Candela”, „Provincia”, „Altarul Banatului”. A continuat și după 1947 să acorde timp și energie preocupărilor sale, lăsând mai multe lucrări definitivate, printre care se numără monografia Iraclie și Ciprian Porumbescu (parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri oltene. Un amplu memorial intitulat Viață, rămas neîncheiat, a fost tipărit în 2001 de Liviu Papuc, care a mai reeditat și alte scrieri ale cărturarului bucovinean, precum Hoinar (2001) și Eminescu. Note pentru o
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
A îngrijit, în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan, antologia M. Eminescu, I. Creangă. Studii (1965), distins cu Premiul Ministerului Învățământului. În lucrările Stil și expresivitate poetică (1972; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române), Limba română artistică (1981), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică și stilistică (1998), Cuvânt și cultură (2000), M. se remarcă - alături de Iorgu Iordan și Ion Coteanu - prin contribuțiile sale în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Ionel Stan, antologia M. Eminescu, I. Creangă. Studii (1965), distins cu Premiul Ministerului Învățământului. În lucrările Stil și expresivitate poetică (1972; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române), Limba română artistică (1981), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică și stilistică (1998), Cuvânt și cultură (2000), M. se remarcă - alături de Iorgu Iordan și Ion Coteanu - prin contribuțiile sale în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca atribut esențial al limbii artistice, autorul face importante
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Academiei Române), Limba română artistică (1981), Introducere în stilistica operei literare (1995), Studii de lingvistică și stilistică (1998), Cuvânt și cultură (2000), M. se remarcă - alături de Iorgu Iordan și Ion Coteanu - prin contribuțiile sale în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca atribut esențial al limbii artistice, autorul face importante precizări de natură teoretică și metodologică privitoare la cercetarea stilistică, tratează sistematic raporturile dintre stilistică și domeniile interferente, cum ar fi retorica, poetica, estetica, sociolingvistica
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
prin contribuțiile sale în domeniul teoriei stilului și al istoriei stilisticii. Interesat cu deosebire de problema expresivității ca atribut esențial al limbii artistice, autorul face importante precizări de natură teoretică și metodologică privitoare la cercetarea stilistică, tratează sistematic raporturile dintre stilistică și domeniile interferente, cum ar fi retorica, poetica, estetica, sociolingvistica sau critica literară, pentru a-și verifica ulterior ideile prin analiza textelor literare și a aplica metodele criticii stilistice în exegeza operei unor autori ca I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, M.
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
textelor literare și a aplica metodele criticii stilistice în exegeza operei unor autori ca I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Cercetătorul preocupat de stilistica literaturii își dovedește înclinațiile de scriitor în memorialistica din Scrisori vieneze (1992; volum reeditat în variantă revizuită și adăugită sub titlul Scrisori din Vindobona, în 2000). M. evocă melancolic perioada șederii sale la Viena și reconstituie nostalgic o imagine a
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Viena reprezintă un spațiu ideal. SCRIERI: Stil și expresivitate poetică, București, 1972; Istoria limbii române literare (în colaborare cu Vasile Țâra), București, 1978; Limba română artistică, București, 1981; Scrisori vieneze, Timișoara, 1992; ed. (Scrisori din Vindobona), Timișoara, 2000; Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, 1995; Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, 1998; Cuvânt și cultură, Timișoara, 2000. Antologii: M. Eminescu, I. Creangă. Studii, Timișoara, 1965 (în colaborare cu Eugen Todoran și Ionel Stan). Repere bibliografice: Dimitrie Macrea, Limbă și lingvistică română
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]