1,189 matches
-
fără să-i pese dă prăpastia care ne despărțea. Nu știam ce să zic dă privirea aia insistentă, dă dansurile înfocate dă la horă, dă bucuria ei când să afla aproape dă mine (...) Când a apărut Floarea, proaspătă, firavă și stingheră, era cu doi ani mai tânără dăcât Filița, am fost sigur că bogătana o să să dea la o parte și o să ne lase în pace, vedea și ea că mă potriveam cu Floarea. Dă unde? Mai tare s-a aprins
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
Celebrând femeia ne dam seama că, deși este aceasta făptura numită așa că după un pachet de emoții, sentimente, afecțiuni, facilități verbale și sociale, nu putem trăi fără ea! Femeia este și va fi bucuria eternă a bărbatului ce a fost stingher pe pamant încă de la primul specimen, care nu stia decât să numească și să vorbească cu dobitoacele, în ciuda faptului că el avea darul de a vorbi și a se înțelege cu Dumnezeu. Prin bucuria și fericirea ce ne survine de la
FEMEIA -UN MIRACOL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347779_a_349108]
-
călătoare peste-o mare-albastră plină de cocori unghiuri în ocoale către lumea lor lumea muritoare la margini de soare... ne soarbe lumina sângele se zbate când ne vom vedea țipete lunare țipete în noapte când ne piedem singuri pe-o stingheră stea din pulpele tale marmoră-am să fac te-nfășor frumoaso în mătăsuri albe din trupu-ți frumos fac statui de vise din buzele tale apă de izvoare tu sfințești cu pasu-ți mozaicuri verzi de ierburi brumate mi-ai întins în
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
de ce nu, Venera coborâtă din pânzele lui Rafael pe care-o cântase în ultima lui poezie. Și Eminescu, confuz, s-a roșit, a rămas uluit câteva clipe, și-a șters ochii să n-aibă cumva halucinații și i-a răspuns stingher: -Sunt încântat, doamnă, uimit chiar, de prezența grațioasei dumneavoastre persoane! I-a luat mâna în mâna lui, o mână rece, de ceară, i-a ridicat-o și i-a sărutat vârful degetelor: -Veronica Micle! - s-a recomandat ea scurt și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
dat-o Dumnezeu stă o muncă sisifică; poezia e șlefuire până la lucirile celeste! -Știu că ai dreptate... Mi-am încercat și eu condeiul în ale poeziei , dar... Veronica nu mai continuă, își aduse aminte pentru ce venise și-i zise stingheră: -Ne-am luat cu vorba și nu ți-am spus scopul vizitei mele. De fapt Miron mi-a dat sugestia. Am venit la Viena să consult niște doctori și Miron mi-a zis: „Ia caută-l tu pe Eminescu, cu el
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
arat. A plecat, vorbea tăcând, Când stingheri priveam plângând Din priviri ne-a mângâiat, De păcate ne-a iertat. A plecat un om, senin, Părea preotul divin Predicând spre înserat, Dar zâmbea îndurerat. A plecat din efemer, În periplul lui stingher, Năzuind spre înălțimi S-a-nsoțit cu heruvimi. - A plecat un om la cer, Cei născuți în auster L-au condus spre Rubicon, El are loc lângă Tron. A plecat un prieten bun Să-l înfrunte pe Neptun, Cei care l-au
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țară pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher că un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie... Cutez a-mi părăsi țara și a incepe viață într-o țară perfectă? Este România o țară perfectă? Cum ar arăta o țară perfectă, cu oameni perfecți? România este locul unde
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
Autorului Raze de lumină Raze de lumină mătăsoase, Dar din soare sclipitor, Îmbracă poiana în broderii lucioase, Roua sclipește pe verdele covor. Brazi impunători veghează munții, Ce își trimit făcliile spre cer, Ici, colo se pitesc arbuștii, Mesteacănul se clatină stingher. Pe alte coame domnesc fagii Și paltini vașnici și aluni, Pe creștet măngăiați de vânturi Și munții parcă au cununi. Cu zgomot Râul Mare ne salută Și trece-n fugă-n treaba lui, El piatra nemișcată o sărută, Pleacă nestăpânit
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
și întâmplă între ale noastre mici activități cotidiene, care din fericire se mai spulberă în momentele în care ne mai întâlnim cu o carte asemenea. Rușinați, poate, că uneori până la această întâlnire ea a stat și tot stat singurica și stinghera într-o vitrină, așteptând momentul în care să ne înfățișeze o lume exact de la deschiderea primei pagini, să ne înfățișeze de fapt un om cu lumea să, o inimă ce va continua să bată acolo aevea în plenititudinile necuprinsurilor! O
ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP , DE MIRCEA ELIADE, O MICA PREZENTARE. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347384_a_348713]
-
bârfitoare V-am dat cu seu, vă dau cu Gladys De parcă mi-ar veni să mustru Meteahna unui om ilustru Ce se credea un rara avis Frumoase ghete bej spre braun Căzute ca un dar din cer În universul meu stingher Cu care s-ar mândri un claun! Referință Bibliografică: Frumoase ghete de bovine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III, 01 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FRUMOASE GHETE DE BOVINE de ION UNTARU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348781_a_350110]
-
pe ecranul mental, mărindu-se până când îi devenea imposibil să-și mai dea seama de unde începea și unde sfârșea ea... Și-n fața ochilor vedea un câmp întreg cu iarbă deasă, dansând cu fiecare fir pe vânt și un copăcel stingher cu trunchiul negru încă ne-nfrunzit, dar sprijinind pe ramurile-i subțiri, ca un Atlas, tot cerul. Lumina aceea... lumina și nesfârșita poveste din foșnetul ierbii. Nimic altceva. Era ceea ce-și imaginase când bunica îi spusese așa, ca-ntr
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SFÂRȘIT DE IARNĂ... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 422 din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sfârșit de iarnă... Agățate de gânduri stinghere ramuri de vis stau rezemate, vântul adie și ușor împrăștie miros de flori scuturate . Printre crengi de ger răvășite șoaptele s-ascund zgribulite, frigul a pus stăpânire pe zare și parcă-s adormite toate. Din înalt în valuri de mătase
SFÂRŞIT DE IARNĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346843_a_348172]
-
ca un tot de oameni de fiare de fiicele grâului în pâini auster te arunci în prăpăstii de gânduri și oaste de magi ai inimii te umplu de ger și gerul frământă în tine și carnea arsă a sufletului copilul stingher glasul și-l lasă s-alerge prin cetate sau castelul de jocuri desprins din ieri fir de aur de argint de gând urzit în tăceri proscrise devine cerc apoi sferă în cub prelungit de uitare se rotește transformă în conul
URZIT ÎN TĂCERI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346877_a_348206]
-
tăcerile-albastre și mai adă-mi cântec de seară, tangou să-l dansăm pe-un petec de cer, prinde-mi-l de inimă, sau... lasă! nimic nu mai am ca să-ți cer. fiindcă am devenit pasare fără glas, într-un codru stingher Leonid IACOB Referință Bibliografică: dorințe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DORINŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346329_a_347658]
-
doamnă și noi în timp alegem amintiri rămase culese din tristețe dar cine ne condamnă că-n vise moi și dulci, natura înghețase? O prea frumoasă doamnă, acum este târziu și este început de iarnă, iar frunzele îngălbenite au plâns stingher de dorul ploii. Eu aș dori să-ți scriu poeme, nimicitoare, cu povești să te-ncălzească în simțire iar tulburarea dacă-ți vine cu prețul miraculoaselor enzime ce sapă-n minți să te ferești de-acest pericol aiurit căzut din
STUDIU PSIHOSOMATIC. SINESTEZIE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346392_a_347721]
-
Atmosfera tulbure, apăsătoare din casa Danei, faptul că a avut o mamă mai rigidă, predispusă bârfei cu vecinele de bloc și un tată căruia îi plăcea mult păhărelul și scandalurile se țineau lanț, au făcut-o să se simtă oarecum stingheră în propria familie. Curând a venit timpul despărțirii de familie și traiului pe cont propriu. Conflictul între generații nu a întârziaat să apară și să-i îndepărteze și mai mult pe copii de părinți. Desprinderea de familie nu a fost
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului O, Doamne! Darul tău pălește azi În lumea mea preafericită, Căci știu o altă lume în necaz Și-ofranda ce mi-o dai e ofilită. Din Țara Soarelui-Răsare Suspin de suflete stinghere Razbate surd, de-atâta depărtare, În casa fericirii mele. Li-i zguduit din hău pământul lor, Li-i țara înecată-n mare, Otravă cerne dintr-un nor Și steaua lor s-a stins în zare. Du-Ți, Doamne, mila la
RUGĂ PENTRU ŢARA SOARELUI-RĂSARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348359_a_349688]
-
fi ferice precum vina De-a nu te mai putea uita. Lumina-i sunet și-i lumină Tot sunetul nins cu mister, E-un Ierusalim în cer, Hai să-l vedem, cînd se închină Un crin în el - cel mai stingher! Nu este mare Dumnezeu, Ci infinit - întinde-i mîna - E pretutindeni și mereu - Vezi sunetul? Auzi lumina? Surpă-te-n rai. Nu e prea greu Cînd, pregătit, te știi ne-nfrînt Pentru vecia din Cuvînt. Sfatul cuvintelor Ochii tăi sunt izvoare
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
Tînăr mi-s. Da’nu mi-s foarte. Precuvîntare Doamne,-așa de răi suntem Că nici nu ne mai vedem, Nici la chip și nici la cer Nu ne mai vedem defel, N-avem rană de mister, - Numai boală de stingher, Doamne! Doamne, - așa de morți suntem Că nici nu ne căutăm, Cu flori nu ne sărutăm, Din Cuvînt, rîzînd, plecăm, Afară din noi te dăm Și avan Te lăudăm, Doamne! Blestem Pîn-la nemurire Face-te-ai psaltire! Crucificare modernă Se
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
Și ne iubim, firește, curtați de-un unic semn, Vin știrile, iubito, ni le aduce seara, Vagonul nostru iarăși a deraiat de tren. Aceeași depravare în arbori și în ziduri, În oameni și-n cuvinte, în râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FLUX ASTRAL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Flux astral Adrianei, Cuvintele-mi serbede și reci, Tăcere pe pustiile poteci, Doar pasul meu se deapănă stingher, Ecoul stins sub cenușiul cer. Prezentul incolor și inodor Precum înfățișarea tuturor, Iar ușile-nțelegerii se-nchid Cum sunetul nu se propagă-n vid. Privesc uimit, abisul îl măsor, În plin deșert mai caut un izvor, Dar zările întinse tot
FLUX ASTRAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348432_a_349761]
-
Pe zare în nadir și în zenit. La ceas de taină-al fluxului astral, Pe axul nevăzut, val după val Ca o visare adieri de vânt, La ceasul îniernării-cântec sfânt. Ecoul stins sub cenușiul cer, Doar pasul meu se deapănă stingher, Tăcere pe pustiile poteci, Cuvintele-mi sunt serbede și reci. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Flux astral / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
FLUX ASTRAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348432_a_349761]
-
psihologicului, a evoluției la dizolvare pot satisface, poate, doar o curiozitate științifică, nu și dorul și efortul moral. Spațiul și timpul sunt privite doar în perspectiva fizică, în baza interacțiunii lor, iar omul, într-un astfel de cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
Articolele Autorului Obosită cale Drumu-i încă lung Picură petale Crinii îndelung ------------- Jumătate patru Timpul trece greu Body guard mulatru, Lăzi cu minereu Mângâieri feline Liniște-n urechi Cu ispite fine Dinspre vinuri vechi Și cu astea totuși Nu mă simt stingher Fiecare potu-și Pierde-ntr-un mister Monoton tic-tac-ul Taie fără zor Secundelor tracul Fiecărui zbor Crapă-se de ziuă Ochii-mi se adumbră Pace și numai o Languros penumbră, Intră în odaie Luminând pereții Tot ce poți să dai, e
MEDITAŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/345537_a_346866]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > VISCOLIRI DE TOAMNĂ Autor: Elenă Glodean Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când pe umărul meu toamnă fruntea-și pleacă într-o doară sufletu-mi stingher vibrează- tristă struna de vioară. Plop privindu-și soarta-n față îi zâmbesc și-o rog să stea ea îmi scutură în suflet franțe tulburări de stea. Visele mustind iubire mi le-ascunde-n tainic gând rod fierbinte că o vină gură
VISCOLIRI DE TOAMNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376968_a_378297]