2,915 matches
-
și o întreb mirata ce-i cu grămezile de lâna pe care le ia vântul, aruncate pe margine de drum. Îmi spune că tund oile și aruncă lâna. Sunt uimită. - Cum, nu vă trebuie la nimic? Să faceți plăpumi, veste, stofe. - Nu, nu mai vrea nimeni lâna noastră. Nu-mi vine să cred, tocmai ce auzisem o prelegere în București despre superioritatea blanei de oaie, dintre toate materialele existente - naturale sau sintetice - lâna de oaie reprezintă cel mai bun izolant dacă
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
Există un ochi de gospodar în vârful țării: ca să gândești “ Am stuf în Delta Dunării și în Insula Mare a Brăilei, hai să produc hârtie și celofibra!”, “Am oi în Bărăgan, prin munți și dealuri, hai să avem fabrici de stofe și confecții!”, “Am minereuri și râuri și fluviu și mare, hai să dezvolt siderurgia, flotă maritimă, industria pescuitului!”, “ Am un popor inteligent, hai să-i cobor de la stana și să-i fac doctori în științe, constructori de combinate, inventatori, de la
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
maturiză din punct de vedere literar,atunci vei publică iar eu te voi citi cu plăcere! -Mă bucur că mă consideri un poet bun și acum e rândul meu să te creionez în urmă vorbelor tale și cred că ai stofă de pictorița,tu simți natură iar frumusețea curge prin ține asemeni unui fluid dătător de viață. Isa zâmbi și privindu-și ceasul realiza că timpul o șomează și chiar o forțează să întrerupă această frumoasă conversație. -Ai dreptate îmi place
TABLOU DE VARĂ de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352780_a_354109]
-
poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieșit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale își trag seva. (ELENA BUICĂ, Toronto, Canada); *** Frumoasă carte și amețitoare printre fumurile gândurilor și frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentația psalmică și se înalță pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul îndoielii, pe care orice om îl
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
sală. Pe pereți, la distanțe egale se aflau aplice cu becuri ce răspândeau lumină în diverse culori și care dădeau impresia unui curcubeu... Au ales locurile și s-au așezat în așteptarea programului. Ina era îmbrăcată într-o fustă din stofă de culoare neagră, scurtă, un minijup decent, o bluză din mohair de culoare roșie, cu cizme negre, până aproape de genunchi. Părul lung, castaniu, care îi curgea pe umeri îi înfrumuseța fața ovală, cu ochi caprui, cu un nas în vânt
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
orice fel de retorică. Poeta cultivă cel mai adesea versul liber, încheiat nu o dată pe rimă, ba chiar îmbogățit de rime interioare care potențează sensurile și rețin atenția cititorului. Întru totul, gândul poetic se desfășoară în doar două sau trei stofe o viziune sublimă, delicată. Poeziile din placheta ingenios intitulată „Daruri” sunt tot atâtea stări de conștiință, descărcări pline de amărăciune, scurte meditații înfiorate, fie a tensiunilor și exaltărilor interioare, fie a vieții de care se izbește la fiecare pas. Din
STELE, CU ORICE PREŢ de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354620_a_355949]
-
mari, sub care alergau câțiva copii, la ora de sport. Profesorul, cu un bronz proaspat deja în obraji, ne salută respectuos. Unii, au trening, dar pe dedesubt cămașa, și-n picioare bocanci. Alții au pantofi de sport și pantaloni de stofă ori tricotați. “Unele lucruri nu se schimbă!” îmi ziceam în gând. Mai deunăzi mi-am privit și eu niște poze din copilărie...cam tot așa anapoda erau îmbrăcați și unii dintre colegii mei de generală, în poze. Familii sărace ori
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
și să-mi continui cursurile la liceul Emanuil Gojdu. Dintre întâmplările mai deosebite din Oradea citez doar două. Ajungând obosit (călătorisem toată noaptea), i-am rugat pe noii mei colegi să mă lase să dorm în ultima bancă. Din altă stofă decât copii de moți de la Beiuș, aceștia mi-au promis ajutorul: ce fel de ajutor mi-au dat am constatat ceva mai tarziu, când m-am trezit cu multe capete aplecate peste mine. Printre acestea să află și cel al
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
de un al treilea. Era așa de furios Cartuș, că nici vocea lui tata-mare care îl striga cu disperare nu l-a adus înapoi la poartă, decât după ce a reușit să vină în gură cu o bucată destul de mare din stofă. Vecinii, atrași de lătratul furios al lui Cartuș și de țipetele victimelor, au ieșit în stradă. -De ce nu închideți poarta cu cheia, vecine? au început să strige cu toții supărați. -O să omoare pe cineva, într-o zi, fiara asta
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
mă voi duce. Dacă ar fi trăit Vasile... S-au cunoscut în parc. Era vară. Ieșise de la atelierul de croitorie unde lucra și, împreună cu prietena ei, au trecut să se mai aerisească un pic, să scape de izul acela de stofe si materiale textile care le intrase pană și în suflet. Stăteau pe o bancă. Florile multicolore își revarsau, generoase, parfumul îmbătător purtat de vântul blând al după-amiezei. Afară era soare și frumos. Hărmălaia copiilor care se zbenguiau în scrâncioburi și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
țară străină și de cum îi sporea averea, zi de zi, încet, dar sigur. El își permitea să stea liniștit într-un jilț acoperit cu mătase, din mijlocul tarabelor sale, cât timp servitorii săi se descurcau de minune desfășurând și vânzând stofe scumpe, șaluri de mătase, sau mirodenii rare, către rafinații locuitori ai cetății. Așa că, negustorul Noam, avea prea puține de făcut cât timp stătea în bazar, motiv pentru care gândurile sale călătoreau nestingherite înspre vremurile trecutului. Uneori, își reamintea cu înfrigurare
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
J&B, gheață, apă minerală și tot ce mai trebuia începerii unei mese de prânz într-adevăr de protocol. Cristina era o tânără până în treizeci de ani, frumoasă, slăbuță, blondă și cu părul lung, cu o fustă de serviciu din stofă verzuie, cam scurtuță și cu o privire șăgalnică. - Vă rog să vă serviți, și poftă bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a Floarei, soția sa, pe care o primise de la părinți ca dotă la măritiș și, își alese costumul negru din dimie[3]țesută de ea la război. Lâna pentru stofă, o luau de la oile proprii. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Moș Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
plăcere somnului dulce și odihnitor. Mangalia 14 oct. 2012 [1] Tulpină de porumb uscat fără de frunze. Reg. NA [2] Material combustibil obținut prin fermentarea gunoiului de grajd presat și uscat la soare, pentru evaporarea lichidelor din el. Reg. NA [3] stofă țesută în război de către femei folosind lână de oaie și urzeală din ață de bumbac. Aceasta se prelucreaza prin impregnarea intr-o solutie chimica si prin vopsire de către persoane specializate. Reg. NA [4] stog format din snopi din tulpini uscate
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
încheia straniu, într-un final însângerat. „Cu aerul ce se scurge prin găurile date de glonț în tavan, intră și mirosul de sânge. Sânge proaspăt de om.” Prizonieră alături de autoare, este printre alții, Laila, „cadâna ascunsă în higeab croit din stofă foarte fină și cu zeci de brățări clincânindu-i ca niște cătușe la mâini”, care își petrece timpul lucrând cu iglița, dantelă. „Cadâna a scos din bagaje un ghem, o igliță și dantela albă, fină și neterminată. O ține pe brațe
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
fraged al pădurii din zonele montane. Dezbrăca cu regret această ținută, gândindu-se că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe strada până la stația de taxi și își îmbracă o fustă din stofă de lâna, de culoare maro, un pulover alb și completând ținută cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciulă cu blănita de hermina albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă, strigă Aveline din ușă
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
sigur a vrut să evite discuția, să distragă atenția de la problema fundamentală, ba chiar s-a prefăcut că habar n-are de ce se pune la cale .... Și a fost mai bine așa...Oricum, în timp o va cunoaște Cocoș ce stofă are...Mă rog, în cazul în care marșează, că din câte îl cunosc, s-ar putea ca din seara asta să se fi prins... La cât e de uns cu toate alifiile.... Important e să nu devină circumspect, dar vom
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
cu mici insule de prundiș era uscat și pe alocuri moș Lică îl îndemna pe Suru la trap. Ținea hățurile în mână cu un fel de mândrie și siguranță. Moș Lică era îmbrăcat de data asta într-un costum de stofă englezească cu vestă și un fel de pardesiu de credeai că este director de bancă! Era un bărbat prezentabil oricum ar fi fost îmbrăcat și pe unde trecea șareta oamenii îl salutau, iar Beldie era foarte mândru de faptul că
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
spună ceva. Există o politică a cenaclurilor, și anume, aceea de a-i descuraja din capul locului pe debutanți. Cu alte cuvinte, îi trec prin focul iadului, prin furcile caudine și dacă rezistă acestor probe de foc, înseamnă că au stofă de poeți. Personal, nu împărtășesc această opinie. Sunt anumite întâmplări în viață care te marchează. Calul - o decepție - boala - poezia, toate legate cu un cordon nevăzut, alcătuiesc rotundul știrbit pe alocuri, al amintirilor, adunate în prova memoriei. Dar care, pot
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
ascund în mare taină, egoistă și tremurânda, pentru a le putea strivi între degete în nopți de agonie.O,da! Sunt bolnavă de aducere aminte, de trezire la viață, de cunoaștere!Sunt din nou Acasă!... XXXI. BĂRBATUL ÎN PALTON DE STOFĂ VS OAMENII MANGUSTA, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014. Decembrie.Strada Republicii,veche promenada a Brașovului,gătită cu lumini de sarbatoare.Cladirile bătrâne,martore unui alt brad falnic împodobit și al unui alt Craciun
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
cu Bubu?". Bubu=bunicul.Tatal meu.Un bărbat înalt,demn,mereu aranjat,care niciodată nu și-a arătat varsta.Un bărbat căruia nicicând nu i-au lipsit cămașă călcata,purtată o singură dată,cravată,pantofii veșnic lustruiți și ...paltonul de stofă periat la fiecare imbracare.Cine îl cunoaște,știe despre ce vorbesc. La șaizeci de ani încă se încăpățânează să umble cu capul descoperit ,pe cel mai aprig ger și la Brașov iarnă vine cu multe grade sub zero. Citește mai
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
cu Bubu?". Bubu=bunicul.Tatal meu.Un bărbat înalt,demn,mereu aranjat,care niciodată nu și-a arătat varsta.Un bărbat căruia nicicând nu i-au lipsit cămașă călcata,purtată o singură dată,cravată,pantofii veșnic lustruiți și ...paltonul de stofă periat la fiecare imbracare.Cine îl cunoaște,știe despre ce vorbesc. La șaizeci de ani încă se încăpățânează să umble cu capul descoperit ,pe cel mai aprig ger și la Brașov iarnă vine cu multe grade sub zero.... XXXII. DOAR
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]