1,184 matches
-
oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Bun și frate cu Petru Cercel; -a fost unul dintre cei mai bogați boieri din Țara Românească (deținea 44 de sate din care 37 întregi, restul părți de sate); -a deținut mai multe funcții; o ban de Mehedinți; o mare stolnic; o mare postelnic; o mare ban. -a ajuns domn al Țării Românești (1593), cu ajutorul boierilor Cantacuzini de la Constantinopol și a boierilor Craiovești din țară; domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea a „Ligii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
rămas indiscutabil, ceea ce îl face un editor plin de merite. Condica lui Gheorgachi, pe care o va tipări în 1939, îi slujise drept material de studiu pentru teza de doctorat. Urmează Legenda lui Afrodițian Persul (1942), Istoria Țării Rumânești... a stolnicului Constantin Cantacuzino (publicată în 1944 „de pe un manuscript”, împreună cu N. Cartojan), Cronica lui Baltazar Walter despre Mihai Viteazul, în raport cu cronicile interne contemporane (în „Studii și materiale de istorie medie”, 1959), precum și textele editate exemplar în anii când era cercetător la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
asemenea,“cultura - alături de informare, educație și divertisment - înseamnă misiunea publică a SRR” și credem că, respectând aceste convingeri, managementul postului Radio România Actualități va readuce grila de programe la standardele valorilor fundamentale naționale. Semnatari: IPS Ioan Robu Acad. Constantin Bălăceanu Stolnici Acad. Răzvan Theodorescu Acad. Sorin Dumitrescu Acad. Eugen Simion Acad. Dan Hăulică Prof. Radu Ciuceanu Radu Boroianu Georgeta Filitti Ștefan Cazimir Andrei Oișteanu Alex Ștefănescu Florin Iaru Mircea Cărtărescu Dan C. Mihăilescu Radu Paraschivescu Augustin Buzura Vintilă Mihăilescu Dan Mircea
Protest amplu la Radio România, față de grila de programe by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77803_a_79128]
-
i-au văzut pe străini la ei acasă" se numără Spătarul Neculai Milescu, celebru prin călătoria să în Extremul Orient, adevărat "homo europaeus", model (și modelator, daca ne gândim la influență avută asupra lui Petru cel Mare) pentru Răsăritul Europei, stolnicul Constantin Cantacuzino, călătorul care apucă drumul Stambulului, pentru ca, mai tarziu, să-l aflăm studiind la Veneția și la Padova, Mitropolitul Dosoftei, trimis al lui Ștefan Petriceicu-vodă în Rusia, Neculce însotindu-l în Ucraina pe Dimitrie Cantemir, învinsul de la Stănilesti. În al
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
harom... neghi! Spun drept, după aceea, în București, zile la rând, dacă mă duceam la piață, făcând socoteala, mă pomeneam cu un indelebil uigur eghi, cketiu, harom, neghi... * Repet întâmplarea deoarece, zilele trecute, recitind Istoria țărilor românești, cronicarii munteni 1, Stolnicul Constantin Cantacuzino, în încercarea de a lua pulsul stilului românesc, în devenirea lui - gen analiștii politici de ieri și de azi - dau de următoarele pasaje din capitolul intitulat: Hunii, au cum le zic alții Unii, den care ungurii să trag
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
183 128 1.056 Lacului 40. C.S.V. Popești Popești 28.184 150 2.250 41. C.S.V. Recea Recea 28.185 135 865 42. C.S.V. Sălătrucu Sălătrucu 28.189 90 262 43. C.S.V. Slobozia Slobozia 28.196 160 400 44. C.S.V. Stolnici Stolnici 28.188 200 50 45. C.S.V. Schitu Schitu Golești 28.195 170 553 Golești 46. C.S.V. Stoenești Stoenești 28.194 54 346 47. C.S.V. Șuici Șuici 28.191 100 1.600 48. C.S.V. Stâlpeni Stâlpeni 28.193 120 485
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
128 1.056 Lacului 40. C.S.V. Popești Popești 28.184 150 2.250 41. C.S.V. Recea Recea 28.185 135 865 42. C.S.V. Sălătrucu Sălătrucu 28.189 90 262 43. C.S.V. Slobozia Slobozia 28.196 160 400 44. C.S.V. Stolnici Stolnici 28.188 200 50 45. C.S.V. Schitu Schitu Golești 28.195 170 553 Golești 46. C.S.V. Stoenești Stoenești 28.194 54 346 47. C.S.V. Șuici Șuici 28.191 100 1.600 48. C.S.V. Stâlpeni Stâlpeni 28.193 120 485 49
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
președinte al organizației teritoriale Micești a unei formațiuni politice (4 acte materiale); - CIORAN LUCIAN, primar al comunei Mozăceni, județul Argeș (3 acte materiale); - BĂDULESCU ION, primar al comunei Morărești, județul Argeș (2 acte materiale); - PUPĂZĂ - ROȘU SEVASTIAN, primar al comunei Stolnici, județul Argeș (3 acte materiale); - DINCUȚĂ DANIEL, primar al comunei Corbeni, județul Argeș (3 acte materiale); - TARBĂ SEVER, viceprimar al comunei Dragoslavele, județul Argeș (2 acte materiale); - SECĂREANU DUMITRU, primar al comunei Dâmbovicioara, județul Argeș (3 acte materiale); - LANGER NICOLAE
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]
-
Argeș (instituție subordonată Consiliului Județean Argeș) și chiar cu Consiliul Județean Argeș. Consiliile locale cu care agentul economic anterior menționat a încheiat 105 contracte sunt următoarele: Curtea de Argeș, Mioveni, Topoloveni, Țițești, Mihăești, Moșoaia, Stâlpeni, Leordeni, Coșești, Budeasa, Micești, Nucșoara, Mozăceni, Morărești, Stolnici, Corbeni, Tigveni, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Sălătrucu, Lunca Corbului, Vedea, Cocu, Cuca, Uda, Șuici, Mălureni, Stoenești, Băbana, Mărăcineni, Valea Danului, Cotmeana, Bughea de Sus, Brăduleț, Rociu, Arefu, Cicănești, Merișani, Negrași, Mioarele, Mușătești, Priboieni, Domnești, Godeni, Corbi și Cepari. Valoarea lucrărilor, 3,1
Deputatul Drăghici, baronul Nicolescu și 43 de primari, urmăriți penal de DNA by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31821_a_33146]
-
ochiului (Ed. Polirom, 119 000 lei); Cristian Troncotă - Mihail Moruzov și frontul secret (Ed. Elion, 208 299 lei); Christian Haller - Muzica înghițită (Ed. Polirom, 149 000 lei); Gabriela Melinescu - Jurnal suedez III (1990-1996) (Ed. Polirom, 198 000 lei); Constantin Bălăceanu- Stolnici - Incursiune în lumea sufletului: o abordare antropologică (Ed. Paideia, 161 320 lei); Aleksandr Karabliov - Apele tulburi ale „Donului liniștit“ (Ed. Albatros, 200 124 lei); Ryünosuke Akutagawa - Rashomon (Ed. Cartier, 197 000 lei); Boris Vian - Amintirea (Ed. Univers, 159 000 lei
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
-mi explic mecansimul lăuntric al unui artist excentric în cel mai strict sens al cuvîntului. Ciudat specimen acest Joachim Wittstock! Noi românii spuneam despre Alexandru Paleologu că este ultimul boier român, dar mai sînt și Neagu Juvara și controversatul Bălăceanu Stolnici și cine-i mai știe, că nimic nu se pierde... Joachim Wittstock aparține și el unei vechi elite germane din Hermannstadtul copilăriei mele, pe care nu-l mai găsesc nici în această zgomotoasă Capitală culturală europeană decît cînd cutreiera ulițele
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
Vlădești 13. Godeni 2. JUDECĂTORIA COSTEȘTI cu sediul în ora��ul Costești ORAȘE 1. Costești COMUNE 1. Bîrla 10. Popești 2. Buzoiesti 11. Recea 3. Căldăraru 12. Rociu 4. Hîrsești 13. Săpata �� 5. Izvoru 14. Slobozia 6. Lunca Corbului 15. Stolnici 7. Miroși 16. Suseni 8. Mozăceni 17. Ștefan cel Mare 9. Negrași 18. Ungheni 3. JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ cu sediul în orașul Curtea de Argeș ORAȘE 1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de Argeș 11. Mălureni 2. Arefu 12. Mușătești 3. Băiculești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Munteanu, privindu-i pe câțiva turnători ai Securității . E vorba despre acel Top 5 al celor mai scârboși informatori, în opinia lui N.C.M., și care-i cuprinde, în ordine descrescătoare, pe Alex Mihai Stoenescu, Nicolae Balotă, Ivan Deneș, Constantin Bălăceanu Stolnici, Emanuel Valeriu. Iată ce spune N.C. Munteanu despre unul dintre aceștia: „A turnat pentru bani, pentru carieră și din exces de zel. Omul trăia voluptatea turnătoriei. Chestie de caracter. Boierul avea apucături de rândaș și de slugă hoață.” În contrapunct
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5089_a_6414]
-
integreze lumii în care au venit și care (o spune G. Ibrăileanu în Spiritul critic...) are o mare forță de asimilare, de "topire" a influențelor în propriul tipar existențial; mecanismul acestei integrări constituie ținta lui Simon care iubește pe Arghira Stolnici cu patima și violența oamenilor locului, își "codifică" însemnările, gîndurile și gesturile după obiceiul "băștinașilor", se amesteecă în uneltiri, primește misiuni secrete de la Vodă prin boierul său de încredere, Hartular, în fine, se împămîntenește: francezul Simon devine boier Simion. Conținutul
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
-Fiule, îi spuse stolnicul Constandin lui Ștefan, să nu fii aidoma torentului, viiturii ce rupe în cale și smulge rădăcinile toate, lăsând pământul sterp, ci aidoma mâlosului fluviu, ce sigur ajunge la țintă și cară pe maluri fecund cernoziom și ține pe maluri mănoasele
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
acel deget cu care scobea, murdar și cu unghia crescută ca o lamă de sticlă striată și neagră în vârf. Nobilul meu tată, gândi Ștefan cu ironie amară. Nu își cunoștea tatăl și nu știa că nu îl cunoaște, iar stolnicul, văzându-l că e dus cu capul în nori, porni amărât și îngândurat, mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș, iar lui Ștefan îi păru că el umblă aidoma unui fus pe care l-ai așezat cu
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
un stăruitor geamăt, parcă dintr-o cavernă oraculară, unde s-a săvârșit un miracol. Dar se trase iute în sine și se ascunse după colț, ca să nu-l vadă tătâne-său și să-i spună cine știe ce vorbă de ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de noroi împrejur. Se scutură. Unde se ascunsese, sub streașina șurii, lângă
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii-n păpușoi!, când tot așa făcea hiii, cum a tras acum aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul. Moșia ar fi fost o câmpie întinsă, dacă fantezia naturii n-ar fi așezat gruiețe pe ea, botezate
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și unde acum, când văzduhul se limpezise după ploaie cu o nefirească tihnire, broaștele orăcăiau, cuprinse parcă de răzvrătire
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
acest punct de vedere, ideea unei dezvoltări haotice a Bucureștiului devine, dacă nu absurdă, în orice caz, de nesusținut." Să fie pitorescul mahalalei efectul unui plan bine elaborat? Radu Olteanu, Bucureștii în date și întîmplări, prefață de acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, cu un argument al autorului, Paideia, București, 2002, 510 pag. Silvia Kerim, Vedere din Parfumerie, ediția a III-a, revăzută și adăugită, Minerva, București, 2002, 176 pag. Dana Harhoiu, București, un oraș între Orient și Occident, volum bilingv (română/engleză
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
românești. Și Dim. Păcurariu unise Transilvania și Valahia, în studiile sale... 1) Nu am înțeles titlul volumului: Nicolae Cartojan regăsind calea spre Padova! la Padova, N. Cartojan a fost trimes de Academia Română spre a readuce în memoria Universității Patavine figura Stolnicului Constantin Cantacuzino (1943). Acolo, cu un an înainte, în 1942, Ramiro Ortiz, fostul său coleg de universitate, îi acordase titlul de doctor honoris causa. Două episoade fără însemnătate majoră în viața și în opera lui N. Cartojan.
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Revoluției franceze - într-o casă de pe ulița Schitu Măgureanu din București, al unor piese de teatru și al unor traduceri din iluminiștii apuseni și, nu în ultimul rând, al primelor hărți ale țărilor Române (la 1796), după încercările anterioare ale Stolnicului C. Cantacuzino și, respectiv, ale lui Dimitrie Cantemir; familia Ipsilanti (adevărată dianstie), care a dat țărilor române doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]