13,648 matches
-
-n cer le voi înșira,Împodobind visele-n minuni! Din suflet vor prinde aripi viiA zbura spre nemărginire,Doruri sfinte am să reînviiUrcând pe culmi de nemurire...Cu ele-n piept voi înaintaNavigând încet spre infinit, Unde galaxii voi explora,Străbătând în spațiul nesfârșit! Cu pași neobosiți de drumuri,Traversând universul magic,În care se-ascund stranii țărmuri,... III. GÂNDURI ÎN LUNA MAI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. Lângă fântâna sufletului, Gândurile-mi
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
rose de gânduri Se împrăștie, plutind pe cer, rânduri... Printre cioburi de stele și umbre vii, Răzbat, alunecând lent, dorințe mii Și glasuri se aud cum le strigă-n zări Cu ecouri ce se sting în dulci chemări... Lumini ce străbat prin margini de lume Călăuzesc mereu zboruri de nume, În curgerea celestă spre infinit, Glorios le e drumul lor nesfârșit... Destinul își urmează măreț cursul Îl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristeți De iluzii, ori mari
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
alb și frânturi rose de gânduriSe împrăștie, plutind pe cer, rânduri...Printre cioburi de stele și umbre vii,Răzbat, alunecând lent, dorințe miiși glasuri se aud cum le strigă-n zăriCu ecouri ce se sting în dulci chemări...Lumini ce străbat prin margini de lumeCălăuzesc mereu zboruri de nume,În curgerea celestă spre infinit,Glorios le e drumul lor nesfârșit...Destinul își urmează măreț cursulîl așteaptă-n tăcere Universul Dincolo de orice, de nori și tristețiDe iluzii, ori mari împliniri în vieți
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
îmbracă sticla în rochie maiastrăîncântând ca-n povești, de ... XXII. MOMENTE ȘI SIMȚIRI UNICE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. În simplitatea felului lucrurilor e adesea toată bucuria sufletului!... Momentele unice, mărețe, ce străbat prin timp, pe rând zilele, luminându-le, și nopțile, veghindu-le, devin ca o alinare a minții și inimii, o parte din aerul care le inundă și le înviorează mereu, prin colțul de prospețime pe care îl aduc cu ele
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
în față, a sinelui, oglindit în orice pare desprins din părți ale reflectării esenței propriei persoane, se transformă continuu într-un mic univers, ce ... Citește mai mult În simplitatea felului lucrurilor e adesea toată bucuria sufletului!...Momentele unice, mărețe, ce străbat prin timp, pe rând zilele, luminându-le, și nopțile, veghindu-le, devin ca o alinare a minții și inimii, o parte din aerul care le inundă și le înviorează mereu, prin colțul de prospețime pe care îl aduc cu ele
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ce pare simplu sau greu, În tot ce e bine sau rău pe lume, În tot ce poartă cu sine un nume... Răsar cuvinte insuficiente Când întâlniri au loc în priviri lente, Când doruri însetate umplu inimi, Iar pe chipuri străbat, în râuri, lacrimi... Zâmbete și tristeți își întind mâna, Însoțindu-se-n tăceri totdeauna, Printre cuvinte insuficiente, Înaintând prin timpuri absente... Viața și nemurirea se contopesc Când clipele ceasului dat se sfârșesc, Cuvinte insuficiente se strâng, Când suflete în dureri
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
tot ce pare simplu sau greu,În tot ce e bine sau rău pe lume,În tot ce poartă cu sine un nume...Răsar cuvinte insuficienteCând întâlniri au loc în priviri lente, Când doruri însetate umplu inimi, Iar pe chipuri străbat, în râuri, lacrimi...Zâmbete și tristeți își întind mâna,Însoțindu-se-n tăceri totdeauna,Printre cuvinte insuficiente,Înaintând prin timpuri absente...Viața și nemurirea se contopescCând clipele ceasului dat se sfârșesc,Cuvinte insuficiente se strâng, Când suflete în dureri grele
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
2166 din 05 decembrie 2016. Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors... Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor stinse, iar ochii le povestesc momente în șir
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
miliardelor de ... Citește mai mult Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors...Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci acestea se citesc mereu pe chipuri ușor stinse, iar ochii le povestesc momente în șir
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de sfârșit! Când liniștea ce se va lăsa peste zbuciumul greu, ce cuprinde în flăcările-i zbaterile neputincioase ale trupului, va aștepta cuminte, blândă și răbdătoare, ca nicicând în efemerul străbătut până acolo, să se stingă încet durerea ... Citește mai mult Într-un final cert, însă neprevăzut, va veni acea zi... Când pașii se vor opri, obosiți de prea mult preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de sfârșit! Când liniștea ce se va lăsa peste zbuciumul greu, ce cuprinde în flăcările-i zbaterile neputincioase ale trupului, va aștepta cuminte, blândă și răbdătoare, ca nicicând în efemerul străbătut până acolo, să se stingă încet durerea ... XXXI. O LUME-N CARE SE ÎNALȚĂ ECOURI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016. În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbrățișând prin veacuri trecutul României, Din cripta de la Putna, Ștefan spre noi privește. Sosit-a sol de Paște,în pragul ctitoriei, Foc viu ne e speranța, el spre altar pășește. Emoția străbate prin trup, întreaga țară. El s-a întors acasă, în strămoșeasca vatră. Purtat-a cu obidă, decenii de ocară. Însă astăzi, în genunchi sărută sfânta piatră. Deschis îi este drumul,spre a țării capitală, Unde-n triumf străbate un fluviu
CHEMAREA NEAMULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383700_a_385029]
-
pășește. Emoția străbate prin trup, întreaga țară. El s-a întors acasă, în strămoșeasca vatră. Purtat-a cu obidă, decenii de ocară. Însă astăzi, în genunchi sărută sfânta piatră. Deschis îi este drumul,spre a țării capitală, Unde-n triumf străbate un fluviu omenesc. Cu flori și cu urale, erupția stradală Cuprinde cu a ei lavă, pământul românesc. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: CHEMAREA NEAMULUI / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1382, Anul IV, 13 octombrie 2014. Drepturi de Autor
CHEMAREA NEAMULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383700_a_385029]
-
bruma toamnei s-a lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e vremea de frumoasă, ploioasă ori mohorâtă la Preasfânta Cuvioasă, de Sumedru-i prevestită. Din tradiții populare am scris și-n aceste rânduri, vrând a fi folositoare celor cu credința-n gânduri. 14. Octombrie Din anuarul
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
el și i-a dat un sărut pasional pe gură. Extrem de surprins, tati a gândit în modul său simplu și naiv: - Mititica, i-a fost dor de mine, și un fior plăcut, o amintire a vremurilor de demult, l-a străbătut din cap până în picioare. Unde mai pui că, acasă, a primit cadou un breloc pentru cheile de la mașină, un ursuleț panda, la fel cu celelalte cincizeci pe care le mai primise de-a lungul timpului. Peste cam o lună, când
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]
-
sacru, la izvoare. Cu toate că lucrarea cuprinde mai multe articole apărute în presă, aceasta relevă continuitate, luciditate și o reflecție ascensionale, datorate măiestriei artistice și literare a autorului; dar nici iluminarea prin discursul teologic nu este de neglijat. Intregul volum este străbătut de firul strălucit al priceperii, al discernământului, al înțelepciunii, al tradițiilor românilor sau de cel al diferitelor minorități, întrerupt din când în când, cu apăsări acide. Umorul este sănătos, cum rar am mai citit. Aș putea cita, acum, cu deosebită
CU FLORIAN BICHIR, ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383722_a_385051]
-
colț, atât de prețioasă: “Floarea și lumina e secretul. Floarea de colț e lumina din stânca vieții fiecăruia. Când atingi vârful muntelui răsare și înflorește. Toți avem undeva uitată o floare sălbatică ce așteaptă răbdătoare să-i recunoști zâmbetul.După ce străbați cărări întortocheate spre vârfuri de piatră, floarea desăvârșirii tale răsare ca o lumină, purtându-te spre absolut”. Piesa este o pledoarie pentru a a te învinge pe tine însuți și primejdiile din jur. Numai încercând poți vedea dacă reușești sau
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
De trei ori cartof”, „Reflecții asupra căzii de piatră de la Herculane, scobită în cinstea împăratului Traian, în care, după împărăteasa Sissi, chiar și autorul și-a clătit picioarele”, „Iubito mai frumoasă decât pușca”, „Norocul rîmă-n soarele cu pete”. Laitmotivele care străbat poezia lui Dinescu sunt, în principal: Breughel cel Bătrân, nerostul Bisericii, cartoful, berea, femeia-târfă, stamba și altele asemănătoare. Poetul a renunțat, în mare măsură, și la semnele de puctuație, scrie Elveția cu minusculă (vezi Evadatul), nu împarte poezia în strofe
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
femeie (în general), de femeia vieții lui (în special), de copilul-rod-al dragostei-lor, de litera întrupată în cuvânt și de cuvântul întrupat în ghers, de natură ... Am remarcat că (aproape) toată poezia sa este scrisă cu un rece ochi filosofic și străbătută de relația om muritor-astral/eternitate; accent destul de grav la o vârstă care, încă, nu presupune, neapărat, un studiu al profundului. De aceea, cu atât a fost mai mare, pentru mine, plăcerea cetirii corpusului textelor. Redau, mai la vale, câteva eșantioane
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului te-am pierdut printre tonuri și măsuri știute de tine necuprinse de nimeni ca mine țipă durerea în toate ale mele izbindu-se în inimă și gând epuizându-mă după fiecare noapte și-așa străbătută de vise incoerente acum aș vrea chiar și o firimitură din sublimul acela molipsitor te-am pierdut printre ramuri cu frunze căzute în plâns de toamnă ai vrut să te pierd temându-te de clar de mine de noi sau
TE-AM PIERDUT de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383816_a_385145]
-
faptul că avea o cultură vastă, practica judo și deținea centura neagră. Cuprinzându-mi umerii, ne-am ridicat de pe banca pe care stătusem mai bine de o oră și ne-am îndreptat spre ieșirea din parc, dar nu-l părăsim. Străbatem aleile lăturalnice să ne prelungim plimbarea, iar copacii își arcuiau ramurile deasupra noastră mișcându-se lin, sub o caldă adiere. Ne amintim de faptul că în urmă cu câțiva ani, după ce el revenise dintr-o deplasare în interesul firmei la
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
dedicat “Religiei și magiei” în lumea rurală românească. Ernest Bernea subliniază că “activitatea religioasă este în centrul vieții satului românesc. Toate celelalte fenomene, atât cele care privesc ordinea materială a lucrurilor, cât și cele care privesc ordinea lor spirituală, sunt străbătute de religie ca de un fir nevăzut. Toate celelalte activități, fie ele artistice, tehnice, juridice, economice, politice sau juridice, sunt judecate și îndrumate în sensul desfășurării vieții religioase”. Prin urmare, în lumea satului românesc, religia nu se rupsese de celelalte
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
pământ, tot un pământ se face, Oricât șa vrea de el să mă despart, Îmi plâng și gândurile, odihnind a pace, În lanul de dureri e totul inspirat; Podoaba ce o am, mi- e binecuvântare, Uitate lacrimi și memoria-o străbat; Mă văd copil, venind înspre izvoare, Necontenit, tot merg, spre ce-am visat... Îngădui lacrimilor conștiente o schimbare- Acea trăire, care mă va duce în trecut, Vrăciuitoare-i lacrima, care mă doare, Copil fiind, plângeam, dar n-am știut... NU
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380196_a_381525]
-
noastră cu numere de România, ne mărturisesc intr-o engleza fluenta că suntem primii români care vizităm Cetatea după ce Armata Rusă s-a retras, formal, din incinta edificiului istoric. Cel putin primii care recunoaștem că suntem români... Drumul spre Cetate, străbătut printr-un peisaj semi-industrial - semi-militar, cu clădiri de cazarma camuflate cu pământ și iarbă și monumente ale bombei “eliberatoare” (ghiuleaua vreunui baron sau mină vreunui dictator?), ne aduce aminte că nu suntem chiar într-o călătorie turistică. Pe un perete
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
bucurii, de dezamăgiri, uneori chiar și de groază în „office-ul galben”. Într-un limbaj seducător, uneori frust, dramatic, palpitant, alteori plin de poezie și emoție, MMI ne prezintă - de cele mai multe ori în ritmul trepidant în care taxiul condus de el străbate labirintul de străzi al metropolei americane - viața plină de contraste, aspră dar și captivantă, crudă și plină de pericole dar și de promisiuni, a taximetristului de noapte. „Mă lupt ca dementul cu taurul galben” - mărturisește MMI, pentru care însă, scriitor
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]