1,470 matches
-
al lui Eminescu prelins din Dulcea Bucovină s-a împletit cu fibrele Limbii Noastre, urzită în sufletul heraldic al iubirii Părintelui Alexie Mateevici, într-un Imn divin al Învierii Basarabiei, întru acel crez al reîntrupării pe veci la Patria Mumă-Dacia străbună. Limba Noastră, această poezie divină, Prințesă moștenitoare a Regalei: Ce-ți doresc eu Ție, Dulce Românie, înmugurește emoția pretutindeni, înflorind entuziasmul tuturor, fascinând inimile doldora de rodul frumos al unui patriotism pur și sfânt. Ființa Basarabiei a fost zămislită de
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Voi legea o faceți stăpână, Dar totul ajunge-n ruini! Doar când vă expiră mandatul Mai treceți prin satul uitat Din nou să-i promiteți asfaltul Ori poate un pod amputat! Ați dat ale noastre odoare Lăsate de-ai noștri străbuni, Ați dat și pământul din mare În urmă lăsând doar tăciuni! Vă faceți averi colosale, Salarii și pensii de top... Noi, tot cu picioarele goale Privim doar la mărfuri de shop! Cu legile voastre nedrepte, Cu ochi de strigoi și
DEMAGOGI ȘI CORUPȚI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381072_a_382401]
-
vadă la străini lachei! Străbunii noștri drăgăstoși Aveau timp între joc și coasă, Să dea copiilor frumoși Limbajul celor șapte ani de-acasă! Străbunii noștri cu mândrie Purtau istoria în vene Și-o da odraslelor în vrie Prin eroisme pământene... Străbunii noștri arși de soare Cu grija muncii pentru pâine, Creiau la urmași sanctuare De cinste, adevăr spre mâine... Străbunii noștri ieri sfătoși Ce ne-au lăsat cinste și fapte, Azi sunt uitați și dați la coș De hoți, lachei ascunși
STRĂBUNII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381082_a_382411]
-
Mai blânde par zăbrelele-n fereastră/ ca zarea fără-ntoarceri la străin.// Cu veșnicia n-am făcut tocmeală,/ tăiate nu ni-s frunțile-n granit./ Curând vom da cu trupul socoteală/ de fiecare dor neîmplinit.// Deschide-ți dar, țărâna mea străbună,/ maternul sân spre care toate vin./ Va fi mai caldă groapa ta comună/ decât cerșitul stânjen la străin...” [Gherla 1963] (Andrei Ciurunga, Noi n-am uitat-Poeme cu Umbre de Gratii. Ed. Sagittarius, București, 1996) Purtate de creștinii prigoniți, lanțurile devin
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
O stea călătorului.”[1881] (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!/ Irina și Sergiu Nicolaescu-Rugăciunile Poeților. Antologie de poezie religioasă românească. Ed. Paralela 45, București, 2002) Colindele vin din ceruri de dor, pe aripi de îngeri, cu surâsuri divine hăulind bucurii peste Vetre străbune, cu alaiuri de tineri, de bătrâni și copii, cu alaiuri de cete dragi și frumoase la Nunta-Sărbătoare: „...Un înger rupse-o creangă din brazii cu făclii/ Așa cum a găsit-o cu flori și jucării./ Departe, într-un staul e-n
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
oțetul din buretele sâmbriașilor iudeilor cu lacrimile celor de acasă, a rupt zăgazurile și piroanele urii ateilor, a frânt trestia-toiag a profanatorilor și sulița vrășmașilor, a smuls spinii, porțile și zidurile închisorilor, apoi s-a revărsat în cascade peste pământul străbun, sfințindu-l, și-a lăsat osemintele-temelie lăcașurilor sacre, s-a urzit în cuvinte de dor și creație, s-a odrăslit în cruci biruitoare, s-a înflăcărat în imne celeste, s-a cuminecat în potire serafice de jertfă, înviind hristic și
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
poet, Mihai Eminescu. Poezia lui are darul să ne integreze în noua rânduială divină a lumii, în ordinea care ne conferă accesul la o cunoaștere din interior a peisajului țării noastre, o cunoaștere în adâncul și esența existenței pe pământ străbun. Căci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice, unde au loc nunțile cele de taină și de unde curg izvoarele vieții neamului... Când poetul se apropie de sufletul său ancestral din care izvorăsc harurile poeziei pure cu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
plete grele,/ Cu ochi albaștrii, plini ca de mărgele,/ Și cu sprânceana-n jurul lor subțire?// ...Iar Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/ Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.” (Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea caldă de
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
la Cotul Donului își legitimau propria identitate la dimensiunea caragialiană, mai exista poporul român? Lecția de condus Iacobinii și Girondinii marxiști ai ateismului bolșevic, ajutați de slujbașii slugarnici ai proletariatului și de iudele vândute s-au pripășit samavolnic peste pământul străbun, peste moșia strămoșească, peste frumusețile sufletului nostru creștin și peste rânduielile lui Dumnezeu, profanându-ne soarta care-și trage seva de viață și de spirit din Sfânta Tradiție Hristică și croindu-ne prin mecanismele terorii și torturii o falsă fire
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
oriunde peste Mormântul milenar al neamului nostru. Au uitat însă cei răi, saducheii și fariseii de minunea celei de a „Treia zi.” Dacoromânul creștin-ortodox are de trăit și de apărat cu prețul vieții sale moștenirea a două mari Moșii: Glia străbună și Cerul Înaintașilor săi. Altfel spus: identitatea națională (naționalismul-creștin) și cea spirituală (Ortodoxia-Biserica lui Hristos): „Pe plan socio-istoric, erodarea identității de sine transformă țările în teritorii și popoarele în populații, iar persoanele în simpli indivizi (eventual buni de aservit, de
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
creștin recreat tot după Aura lui Hristos, trebuie să fie stăpân pe sinele său, dar și suveran peste cunoașterea revelată de Tradiție, care întotdeauna începe tainic prin sfârșitul unui nou început miraculos. Mihail Eminescu a urmat constant raza de lumină străbună, Steaua-Cruce ce ne călăuzește întru nemurirea ca Neam, firul alb al inspirației și pe cel verde al harului divin, care l-au înfrățit cu legământul lui Dumnezeu, al Sibilelor și Profeților traci, al Maicii Domnului-Crăiasa noastră dacică, cu sceptrul Voievodal
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
ce se reflectă ca o îmbrățișare a lui Dumnezeu și a făpturilor Sale, Frumuseți așternute ca binecuvântări în calea sa. Mihail Eminescu, ca de altfel toți marii teologi și filosofi creștin-ortodocși este pe deplin conștient că în Neamul său prea străbun s-a întrupat și înfiat în destinul lui un nou mod de viață prin Învierea lui Hristos, care i-a refăcut încheieturile vieții anterioare, umplând-o de fiorul celei mai vii credințe, celei mai mărite nădejdi, aprinzându-i inima și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
meu...: Eminescu nu se referă exclusiv la sinele său căci, atunci pur și simplu s-ar afla într-o continuă nefinire... Trecutul și viitorul din sufletul său sunt de fapt asumarea Strămoșească, Sinele Neamului cu Tradiția lui creștină, cu datină străbună milenară, cu tot Pantheonul culturii și virtuțiilor ortodoxe care s-au definit prin demnitate, omenie, jertfă sfântă, adevăr, credință și iubire. Asumându-se spiritualității și religiozității Neamului, evident că se asumă și sieși întru geniul creativ de infinire... Profetismul său
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
plete grele,/ Cu ochi albaștrii, plini ca de mărgele,/ Și cu sprânceana-n jurul lor subțire?// ...Iar Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/ Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.” (Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea caldă de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
plete grele,/Cu ochi albaștrii, plini ca de mărgele,/ Și cu sprânceana-n jurul lor subțire?//... Iar Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.”(Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea caldă de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, Sus pe Golgota pătimirii noastre. Cucernic ca un schivnic gândul suie Spre cerul limpezimilor albastre.” (Dr. Ionel Zeană) Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Domnului nostru, ca podoabă princiară, veșmânt filocalic și filosofic, determinând și ... Citește mai mult „Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie,Sus pe Golgota pătimirii noastre.Cucernic ca un schivnic gândul suieSpre cerul limpezimilor albastre.”( Dr. Ionel Zeană)Omenirea, Neamul străbun Pelasg, Cosmosul în integralitatea lui ființează, grație Creației Atotcreatorului ei și în mod expres Re-creației prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar mai presus de toate acestea, Răscumpărării prin divina Dragoste revărsată în Suferința Pătimirii și în Imnul Frumuseții Învierii
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
ce mirific peste sufletu-mi, se scutură.// Gândurile albe-zbenguite luminișuri/ înconjoară totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de seară pe azur-suișuri,/ îmi ... Citește mai mult „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
REÎNTREGIT AL DACIEI NOASTRE REGAT ! JURĂM, ȘI PE BĂTRÂNUL MIRCEA,PE RADU MARE CEL VITEAZ, SĂ RIDICĂM DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEINFRICAT ! JURĂM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTITI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURĂM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFANT DE ASCULTARE ! JURĂM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... Citește mai mult JURĂM,PE
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Gyr s-a mustit în inima sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Gyr s-a mustit în inima sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe Marama primei Dimineți a Creației divine
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
îi răspunse: - Mărite Zamolxe, iartă-mă că îndrăznesc, vreau să vă mai spun câteva vorbe! - Vorbește Deceneu, ce ai pe suflet? - Mărite Zamolxe, mai avem totuși un ultim lucru de făcut, pentru trezirea Celor din Vale; să trimitem pe Spiritul Străbun să le vorbească și să le umple ființa, poate așa vor înțelege, poate așa vor auzi și vor vedea, poate așa se vor trezi din somnul letargic al morții. - Facă-se voia ta, Deceneu! îi răspunse Zamolxe lui Deceneu, Marele
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
poate așa vor înțelege, poate așa vor auzi și vor vedea, poate așa se vor trezi din somnul letargic al morții. - Facă-se voia ta, Deceneu! îi răspunse Zamolxe lui Deceneu, Marele Preot al geto-dacilor. Am să trimit pe Spirit Străbun, să le vorbească Celor din Vale, să-i învețe de la început cine au fost ei, cât de viteji și de înțelepți și ce țară mândră aveau odată, aceștia. Vor trebui să audă și să vadă, apoi vor înțelege! - Vom mai
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
colonii, născuți din colb de copite, căci aspră le va fii pedeapsa. Vai de cei din neamul Celor din Vale, care s-au făcut părtași la distrugerea neamului și a țării sfinte, căci vor fi șterși din Cartea Vieții Neamului Străbun. Acesta a fost sfatul ținut de Măritul Zamolxe, împreună cu Marii Străbuni și solii din Muntele Sfânt! Voi ce credeți? A sosit oare vremea, să aprindem focurile pe dealuri și să sunăm din buciume? A sosit oare vremea să ne trezim
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]