8,833 matches
-
și nu era mofturos la mâncare. Ieșirea din București îi luă ceva timp, dar, în continuare, șoseaua nu era aglomerată, avea ceva zăpadă, soarele se ițea printre nori... După Câmpina parcă prinsese aripi. Mai avea puțin, colinele erau înzăpezite, pomii străluceau cu podoaba lor albă... Deschise geamul să respire aer curat și dădu drumul la radio să se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fundul râului tristeții. O senzație de lumină palidă, ciudată, după ce ai reușit să depășești hotarele nefericirii. Împăratul, mama, și chiar eu puteam fi fericiți. Dimineață liniștită de toamnă. Grădină însorită, afânată. Am pus deoparte andrelele și am privit marea care strălucea în zare. — Mamă, până acum habar n-am avut ce se-ntâmplă pe lumea asta. Voiam să-i spun mai multe, dar îmi era jenă de asistenta care se pregătea, într-un colț al camerei, să-i facă o injecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
omul simbiotic" al lui Joel de Rosnay cyborgul: "clipești și îmi spui că doi oameni care fac dragoste / se scufundă și ard fiecare în privirea celuilalt / mă tocmesc cu tine să nu ne amestecăm cenușile / bine bine dar cenușa mea strălucește mai tare spui / ce ipocrit ești uite un animal costeliv / oase virtuale de cyborg" (oameni cenușă. efect de lasou ). Artificiul: o tentativă a ființei de-a se mîntui prin productele sale ca printr-o transcendență demoniacă. În concordanță cu o
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
ana, Elena Badea Sharon Stone a atras toate privirile la un eveniment caritabil, organizat la Cannes, reușind să le eclipseze pe colegele sale de breaslă mai tinere. La cei 55 de ani, vedeta celebrului film "Basic Instinct", a strălucit într-o rochie albă mulată, cu trenă, creație Roberto Cavali, însă privirile celor prezenți au poposit mai mult pe spatele lui Sharon, scrie perfecte.ro. Motivul atracției a fost accesoriul senzațional pe care l-a purtat Sharon Stone: un șarpe
Cum a reușit Sharon Stone să-și eclipseze colegele tinere, la Cannes by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72255_a_73580]
-
îndeobște inegale. Dar cei din echipa "academică" au avut înțelepciunea de a nu se sinchisi de ce socotește "obștea" și de a colabora pe picior de egalitate cu muzicianul-țăran Ioan Pop, care nu stă prea bine cu buchea cărții, dar care strălucește prin profesionalism, inteligență, forță creatoare, intuiție, mobilitate și gust. Sub imboldul și cu sprijinul colegilor săi, el a fost în stare să producă o muzică de forță și adâncime, pentru care am toată admirația. Mergeți la spectacol, priviți și ascultați
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
noțiune evidentă de frumusețe, atât de evidentă încât își pierde, la rândul ei, individualitatea. Pasajul matein - din Remember - care trasează, punctat, raționamentul e arhicunoscut: "Acum, fie că trebuiseră veacuri ca, la asfințitul ei, o înaltă rasă să înflorească așa de strălucit, într-un semeț avânt al sângelui albastru spre tipul ideal, fie că fusese numai o nemereală fericită, în toate chipurile mai mult nu se putea da." Remarca formidabilă vine abia acum și Cornel Mihai Ionescu are inspirația de a o
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
destin nu este pe măsura viselor din adolescență (cineva poate să dobândească averi, dar să se îndepărteze de ceea ce credea că este vocația sa reală, altcineva să-și urmeze dragostea, dar să-și rateze cariera sau să aibă o carieră strălucită cu prețul unei singurătăți asurzitoare), așa că, mai devreme sau mai târziu, apare deziluzia. Copilul din fiecare dintre noi moare o dată cu primele dezamăgiri majore, în momentul în care constată pe propria piele că fericirea nu este obligatorie și că oricât de
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
-și Serata sau polemizînd la nesfîrșit cu ideile comerciale, ușoare, cu falsul concept de audiență, cu ipocrizii și jocuri purtate în culise - la conferințe și colocvii, la Universitate oferind, poate, unele dintre cele mai rare momente în care mari personalități străluceau, sfidînd, datorită protecției lui Iosif Sava, securitatea de la ușă, în bibliotecă, citind, citind, citind, la pian, în Sala Radio, ținînd prelegeri despre muzică, muzicieni, instrumente, voci. Și, în plus de toate, ascultînd și bucurîndu-se de ceea ce muzica mare, clasică poate
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
literaturii ne-a făcut (pe mine și pe prietenii mei târgovișteni) ca, în copilărie, să ne creăm o întreagă mitologie. La un moment dat, Târgoviștea, pe care nu o percepeam în realitatea ei mizeră devenise Cetatea Rapetanului, iar steaua ce strălucea deasupra ei era numită Serifona. Apoi, toți mă califică drept un Borges al românilor, dar se înșală. Borges caută mistica, încifrarea, metafizicul. Spre deosebire de el, eu fac satiră. Mă plictisește asemănarea aceasta cu Borges. Cortazar este cel față de care mă simt
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
un lirism delicat și discret: Frumoasă ești, pădurea mea,/ Când umbra-i încă rară/ Și printre crengi adie-abia/ Un vânt de primăvară.../ Când de subt frunze moarte ies/ în umbră viorele,/ Iar eu străbat hugeagul des/ Cu gândurile mele.../ Când strălucesc subt rouă grea/ Cărări de soare pline./ Frumoasă ești, pădurea mea,/ Și singură ca mine..." Poezia, ca și omenia, nu cunoaște legile barbare ale războiului. Ea exista în afara și pe deasupra lor, ca să ne mențină oameni ai aceluiași pământ, să ne
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
se angajează în discuții despre... viață: " Câtă amară tristețe/ cuprinde și-ascunde/ Ťjoculť acesta/ de-a viața, de-a moartea!" (Duelul inegal cu moartea)"; " Unii sunt frumoși, alții bogați./ Există și destui norocoși,/ ba mulți chiar puternici./ Ici-colo câte unul/ strălucește prin spirit" (Cer prea mult?); "Urăsc timpul!/ E în mine/ și fac parte din el." (Piatră); "Iubind,/ cuvintele dor./ Ele pot fi o forță/ creatoare sau distructivă." (Cuvintele) etc., etc. Dorin Almășan are și un... certificat de poet, pe care
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
vârâți în cisme de fetru negru. Centura, de care atârna spada cu garda și cu teaca demne de un Cezar, valora mai mult de doi cai. Nu mai prejos era harnașamentul calului, în fier și în bronz placat cu aur, strălucind în soare. Am remarcat și forma scărilor de șa pe care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
a fost tema principală a ultimului deceniu din creația marelui artist. Un nucleu de lucrări dedicat țarinei a plecat dinspre Muzeul Agriculturii din Slobozia (2000), s-a amplificat și s-a înnobilat la Curtea Brâncoveanului de la Mogoșoaia (2003), apoi a strălucit la Palazzo Stella de lângă Bologna și la Vicenza, în 2004, iar în 2005 la Padova și Roma, pentru ca în 2006 expoziția foarte complexă a soților Nicodim să se deschidă în situri istorice din sudul Franței, la Collioure și în Normandia
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
o fundătură din care nu-l mai poate extrage decît cu boii, așa că motociclistul speră că ar putea s-o ia pe arătură cu partid cu tot, ca să ajungă din nou pe drumul principal. La rîndul său, premierul n-a strălucit în nici un fel în ochii opiniei publice, încît nu i-a rămas decît nădejdea că ar putea lua cu bine, pînă la toamnă, un viraj periculos, care să-i aducă puncte. Dar în ce curbă aducătoare de simpatii personale se
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
sunt puține. De pildă, a fost completată cea mai bună ediție anterioară I. L. Caragiale cu noi piese de corespondență și noua ediție este un model, în toate privințele. A fost preluată ediția critică G. Călinescu de la Editura Minerva și continuată strălucit de același editor, Nicolae Mecu, încheind restituirea romanelor, cu tot aparatul critic necesar; urmează restituirea integrală a publicisticii călinesciene (după cum voi arăta imediat). Cuvinte bune, în privința noutății, se pot spune și despre edițiile Nicolae Filimon și Heliade Rădulescu (ambele realizate
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
un sfert de stadion vișiniu.// Nu țin minte vreun jucător de atunci/al Rapidului. Dar Rapidul iradia iubire./ Nimeni n-a înjurat pe stadionul Brașovului/când s-a întors Rapid din divizia B./ Nimeni n-a înjurat - ochii tatălui meu străluceau în lacrimi.// Și cu toată lumea de pe stadion,/ am aplaudat culorile vieții, Rapidul." Suntem convinși, acum, de echivalare? Știm să trasăm câteva axe de la falsele la adevăratele identități? Cred că ne dumirim lejer cine e de fapt echipa bubuind de atâta
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
de aiurea și asupra unor probleme extrem de complicate ale istoriei artei universale. În pofida dimensiunilor reduse ale acestor texte și în ciuda unui stil apodictic, a cărui miză este demonstrația subînțeleasă, îngropată în formulare și nu dezvoltată prin raționamente, observațiile poetului sunt strălucite de cele mai multe ori și, cîteodată, chiar fundamentale. Cu o cultură plastică subtilă și bine asimilată, mult peste cea medie, și cu o capacitate de intuiție și de formulare unică, Marin Sorescu surprinde cîteva trăsături esențiale în opera și în structura
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
trecătorii prin ele să vadă lumea/ eu nu le zâmbeam rămăsesem la starea aia pe care o ai/ înainte de a te naște/ ce folos că veniseră toate mamele să mă înfieze/ le spuneam tuturor că am tălpi de argint care strălucesc puternic mai ales când plouă/ ș...ț oamenii stau răsturnați unii în alții/ mie mi s-a spus că e bucureștiul, dar așa era numai ziua, am văzut/ noaptea cădea și se sfărâma într-o cameră umedă/ unde răsculații se
Mart(ir)a by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9923_a_11248]
-
și-a îndreptat camera de filmat către subiectul revoluției. Au mai făcut-o și colegii săi, regizorii Radu Munteanu și Cătălin Mitulescu, care vor participa cu filmele lor la Festivalul Filmului de la Goteborg 2007. Deci filmul românesc a început să strălucească în lume datorită unor regizori foarte tineri care sunt angajați serios să abordeze temele cele mai grele ale istoriei și vieții noastre. în filmul de debut al lui Corneliu Porumboiu este vorba de o istorie simplă, punând cu inteligență întrebări
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
paginile otrăvite ale sursei "Nicolae Anatol", preschimbată în "Artur": Ecaterina Bălăcioiu, George Tomaziu, Dorin Tudoran. Dar mulți scriitori români sunt tot mai frecvent apărați - sau, în orice caz, scuzați - pentru comportamentul lor turbulent, pe considerentul că ei, totuși, fac să strălucească, prin activitatea lor literară, vitrina României Socialiste. Trebuie apelat, arată în mai multe rânduri Artur, la cvasitotalitatea românilor de valoare din țară și din străinătate, pentru a redeveni o mare familie românească. Copiii culturii noastre trebuie readuși acasă, plusează el
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru." (Stela Brie); "Purtați fiind efemer/ De-un val în van ce piere,/ Ne zbatem existența/ În vis, dor și durere.// Și după noi rămâne/ Din tot ce-am fost cândva/ O
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
Iliescu, bătălia împotriva "elitelor" a continuat. Am uitat de veritabilul război dus prin presa vremii împotriva personalităților culturale care se opuseseră comunismului, de la Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Andrei Pleșu, la Gabriel Liiceanu și Vladimir Tismăneanu. Ideologii comuniști, între care a strălucit o vreme zâmbetul macabru al lui Eugen Florescu - actualmente pensionar ce rumegă liniștit bani capitaliști în America - au ieșit cu ciomegele la atac, aruncând găleți de zoaie în capetele tuturor celor care amenințau să facă din România o țară europeană
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
biroul și îi împinse fotoliul. Primarul se postă înaintea fotoliului fără să se așeze. Aștepta. Trecură cam trei minute, în care, alături se auzi vocea ușor pițigăiată a lui Antonescu. Pași repezi și, îndată, apăru el în uniformă, cu cizmele strălucind, frecate dimineața de ordonanța lui - Gheorghe, - lustruite cu os de miel... Mareșalul îl salută pe primarul Brașovului, întrebându-l dacă drumul fusese bun - și Gologan aprobă, intrigat; care putea fi, totuși, scopul acelei vizite neașteptate?... Ascultam foarte atent relatarea fiului
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
culoar pentru alergarea iadului prin sine însuși", "sînge ca o cămașă fără nasturi ca o pînză de in necusută o pînză imensă în care dumnezeu stă înfășurat cînd nu umblă cînd nu vede cînd nu vorbește" (iată iată ce frumos strălucește cuțitul de vînătoare de tauri). Sau cu o insidioasă simetrie, cu o precizie plastică fixînd drama schizoidiei ce apasă asupra ființei creatorului: "durerea e-mpărțită între mine și mine jumătate jumătate și moartea din mine tot așa jumătate este prăvălită la
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]