2,407 matches
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA - PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ȘI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREȘULUI VOIEVODAL ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc (1921
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
ȘI AL SĂTMARULUI STRĂMOȘESC ȘI ROMÂNESC... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Ortodox Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc (1921 - 2016)... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică serioasă, și pe care, apoi i-a hirotonit preoți
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
fie pomenirea, din neam în neam! Amin!... Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: In Memoriam - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - Păstorul duhovnicesc autentic și „Patriarhul” jertfelnic al Maramureșului Voievodal și al Sătmarului Strămoșesc și Românesc... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
circuitul internațional. Expoziția de carte realizată la Nagoya, în anul 2015, a dat posibilitatea cunoașterii gândurilor noastre și a fondului nostru sufletesc. Aici, copiii româno-japonezi au avut șansa de a cunoaște o părticică din spiritualitatea românească, de fapt o fibră strămoșeasca a rădăcinii lor. Cu prețuire, Floarea CĂRBUNE PS: Diplomele sunt realizate de graficianul MIHAI CĂTRUNĂ Iată premiații: POEZIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ: - AMELIA MAGORI; - CRISTINA PÂRVU; - MARIA FILIPOIU ; - FLOAREA CĂRBUNE; - VIOLETA PETRE ; - LABĂ MIOARA; - ANATOLIE CĂRBUNE POEZIE DE DRAGOSTE: LUMINIȚA SCARLAT
THE INTERNATIONAL CONTEST „ART & LIFE”, JAPAN, 2016 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370768_a_372097]
-
Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
mâini de aur ale unor chirurgi au reușit să pună inima la locul ei. Asta este și Basarabia, un prunc cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, este istoria română, credința strămoșească. Și lucrul acesta îl putem face numai împreună, în primul rând românii din țară și apoi românii de-aici. Acum, în încheiere, vreau să subliniez că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii, sașii și secuii. Românii ortodocși mireni din Alba Iulia, care nu au trecut la uniați, s-au trezit „peste
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
Mărturisirea precede credința, care duce la mântuire, însă Botezul, cel ce pecetluiește asentimentul nostru, îl urmează de aproape. Botezul este Taina - adică lucrarea harului lui Dumnezeu - care, prin afundarea în apă și chemarea Sfintei Treimi, împărtășește harul care șterge păcatul strămoșesc și celelalte păcate și face pe cel ce o primește membru al Bisericii, născut la o viață nouă în Iisus Hristos. Botezul deschide împărăția cerurilor celor ce-l primesc. Prin Sfântul Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
împărăția cerurilor celor ce-l primesc. Prin Sfântul Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi și renașterea lui la viața adevărată a lui Iisus Hristos. Odată cu aceasta, omul se spală de păcatul strămoșesc și de toate păcatele săvârșite mai înainte, și se imprimă chipul lui Iisus Hristos în el. Prin aceasta, omul, unindu-se cu Iisus Hristos, este introdus în Biserică. Unul din cele mai mari daruri pe care Dumnezeu îl face omului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
hrănește prin Taina Euharistiei - copilul fiind împărtășit la sfârșitul slujbei Botezului cu însuși Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Botezul este Sfânta Taină care prin întreita cufundare în apă și invocarea numelui Sfintei Treimi se șterge celui botezat păcatul strămoșesc și celelalte păcate săvârșite până în acel moment (dacă cel botezat este adult), se naște la o viață nouă, spirituală, și devine membru al Bisericii lui Iisus Hristos. Botezul este numit și "ușa tainelor", fiindcă numai prin botez devenim fii ai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
sporești seninul când mai trece un an! Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău! Când simt din nou rodind smochinul În primăvara neamului meu creștinesc Mă prosternez și-ți cer : -Fă Doamne plinul, Adâncului nostru -nsetat, gând strămoșesc! Să-mi fie țara rotundă ca o pâine Oamenii să te cinstească-n ea cântând Fie aici belșug și pace, azi și mâine De-a pururea! să Te mărim , oricând. Gura mea Doamne, plină fie mereu De lauda numelui Tău
GURA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368177_a_369506]
-
dorința de-a învăța și să-și ajute familia, fiind cel mai mare dintre cei zece copii. Drumul parcurs este presărat cu succese obținute cu foarte mari eforturi. A fost pătruns de dorință fierbinte a românului care-și iubește glia strămoșească, limba, portul și tradițiile... având dorința nestrămutată de-a făuri pentru tinerele generații Universitatea - altar sfânt de pomenire pentru știință și cultură. Fiind cunoscut de săteni și de colegi ca (argintu’ viu), iubitor de carte și de semeni, pot să
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
alții rămânând cel puțin mărturisitori neabătuți, al căror exemplu s-a continuat la celelalte generații în așa fel încât, chiar sub apăsarea dictaturii atee, conștiința Ortodoxiei ca Biserică Națională a Românilor s-a perpetuat întru salvarea Credinței și a tradiției strămoșești”... Cartea a apărut la sfârșitul mileniului trecut și cuprinde toate documentele pe care reușisem să le strâng privind rezistența din țară și din afară în acea perioadă, demersurile vărului meu pentru misiunea ce i s-a dat de către acest Grup
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără granițe, care îi întrunea pe toți: BISERICA DIN ETER, care-i aduna sub cupola libertății ei pe toți credincioșii despărțiți vremelnic. O Biserică ce s-a dovedit mult mai puternică decât cele de piatră, tocmai pentru că era
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ce apăreau în comunitatea sătească și, după discuții și păreri se luau decizii. Bărbatul era cel care reprezenta familia în toate legăturile cu comunitatea însă femeia era cea care alătura familia credinței în divinitate, o lega de biserică, de spiritualitatea strămoșească și îi definea identitatea. Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
tradiție, unde putința și priceperea dau rod materialului în activitatea muncii omului cu scopul ușurării procurării celor necesare traiului. Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului Omul satului românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei înfăptuiri a existenței. În viață, s-a binecuvântat prin datini și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
semnifică nașterea, trăirea prin cosmosul cu steaua pe care o așezăm spre slavă în vârful pomului, ca semn că în acea noapte se dorește ca în fiecare casă de creștin să se vestească minunea ivirii(4) Mântuitorului. În tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Bălăcianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
cei ce i-au unit, Se prind în horă mână-n mână, Pe-al lor pământ de mult iubit. Un omagiu le adresăm Celor care s-au jertfit Și cu toții noi sperăm Să păstrăm tot ce-au unit. Glia noastră strămoșească Lanțul nostru Carpatin Cu Dunărea cea albastră, Cerul nostru-i mai senin! Lorelai Referință Bibliografică: Poezie de Lorelai. Fetiță de 12 ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii, Plâng cei duși, rătăcitori... Plâng mioarele, ciobanii, Plâng și câinii pe la stâne, Plâng vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge doina eminească Pe la ale jalei porți... Plâng fecioare și plâng mame, Pruncii plâng în pântece, Plâng icoanele în rame, Plângi cristoșii-n scâncete... Plâng românii, țara plânge, Plânge sufletu-n străfund, Plânge inima
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
au fost impresionați de personalitatea domnitorului român, au înțeles valoarea lui de simbol național și suntem convinși că vor vedea în el un model demn de urmat, de inteligență, de creativitate, de curaj, spirit de sacrificiu și statornicie în credința strămoșească și în dragostea față de patrie și că de câte ori vor avea prilejul vor îndrepta către el gânduri de recunoștință. A consemnat prof.dr. Elena Trifan Referință Bibliografică: IN MEMORIAM:CONSTANTIN BRÂNCOVEANU / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
civilizați, chiar dacă media românească a rămas, repet, la nivel de Ferentari. Un alt mare câștig este funcționarea Justiției. Moara macină din plin. Au loc ample operațiuni de curățare a zonelor infestate de rețele mafiote. A câta oară se adeverește vorba strămoșească „Peștele de la cap se împute!” De la președintele-demis, parlamentul - cel mai corupt din lume, guvernul-penal la ANRP, dar și DIICOT, ANI... instituții pilot în depistarea culegătorilor de șpăgi! Rămâi fără cuvinte când afli că se confirmă știrile pe surse! Unii ar
TABLETA DE WEEKEND (100+7): DEZABURIREA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353393_a_354722]